joi, februarie 9, 2023

Cultura de partid şi de stat

Mutilarea ICR, realizată legislativ prin adoptarea ordonanţei de urgenţă şi consfinţită prin tăierea bugetară operată de guvern, este dusă până la capăt, prin alegerea de către  Senat a noii conduceri.  “Depolitizarea” ICR este un obiectiv atins acum prin acţiunea noii majorităţi parlamentare. Locul celor recrutaţi pe criterii partizane este luat de adevăraţi profesionişti,iar arbitrariul desemnării prezidenţiale este înlocuit cu transparenţa selecţiei parlamentare.

Dincolo de sarcasm şi de tristeţea momentului ce marchează un regres instituţional dramatic, procedura aplicată în Senatul României indică, fără ambiguitate, tipul de misiune pe care ICR îl va fi chemat să îl  îndeplinească în viitor.  Trecerea de la un institut ce exportă, pe bază  ecumenică, cultura României,  fără a impune logica naţionalismului autist, la un organism ce deserveşte o cultură de partid şi de stat s-a a produs, în data de 11 septembrie 2011. Disputa dintre partidele parlamentare, negocierea în vederea ocupării unor poziţii relevă efectele secundare ale  plasării ICR  în subordinea Senatului.  Întreaga acţiune a ICR va sta, de acum înainte, sub zodia acestei împărţiri de partid. Va sta sub semnul distribuirii ce evocă tratativele dintre partide în vederea ocupării poziţiilor înalte din administraţia de stat.

Cultura de partid şi de stat, pe care ICR va  fi chemat să o gestioneze, este oglinda acestei modificări de substanţă intervenite o dată cu adoptarea Ordonanţei de Urgenţă. Modificarea de optică din norma de organizare nu poate fi subestimată. ICR este adus sub  controlul  rigid  şi partinic al statului . Cel ales în fruntea sa în  această manieră, indiferent de identitatea sa, nu poate fi altceva decât un exponent al majorităţii din Senat care a votat în favoarea sa. Mandatul său devine unul politic, în accepţiunea cea mai brutală şi îngustă a sintagmei. Politica de export cultural va fi evaluată în funcţie de grila de oportunitate şi de agenda partidului care îl propulsează în funcţie.

O dată cu 11 septembrie 2012, un ciclul istoric ajunge la final. ICR încetează să mai existe în formula său iniţială,formulă care îşi datorează eficienţa şi echilibrul intelectual echipei din jurul lui Horia- Roman Patapievici. Reuşita ICR  a fost hrănită de vitalitatea unui întreg mediu cultural românesc, după cum s-a datorat capacităţii Institutelor Culturale din  străinătate de a fi actori influenţi în spaţiile în care au fost implantate. Cultura de partid şi de stat, pentru care a optat  Ordonanţa de urgenţă, nu poate înlocui vitalitatea unui proiect hrănit din creativitate şi deschidere. Ceea ce poate aduce este lichidarea patrimoniului de realizări şi debutul unei  epoci de glaciaţiune intelectuală.

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. Cum va conduce domnul Marga de la Cluj acest institut?

    Care crede ca va fi prestigiul domeniei sale dupa ce a acceptat o functie ce i s-a pus la dispozitie politic, si nu pentru meritele domniei sale?

    Ce spune constiinta domnului Marga despre aceasta situatie?

    Nu as vrea sa-mi raspunda mie, ci porpriei constiinte. Pentru ca pana la urma, ce fel de intelectual mai e ala care vorbeste frumos, dar pentru care constiinta e un obstacol?

  2. Ceea ce vreau sa comunic ca persona care lucrez in institutii europene este ca dupa ce EU a reusit sa refaca digul democratic in fata taifunului USL-ist, oamenii politici din Europa isi pun intrebarea daca Romania are alernanta democratica la putere? Si experienta cu USL a dovedit ca Romania este departe de acceptarea ideei de echibru a puterilor intr-un stat. USL-ul vrea sa-l controloze pana si pe controlorul de bilete, trecat prin procurori, judecatori, profesionisti, etc. USL-ul pare a nu se impaca cu ideea ca daca PDL-ul a putut sa tolereze oameni ai USL „uitati” prin multe structuri ale statului, ei ajunsi la guvernare sa nu controleze tot ce misca. O tara aflata sub un control politic total n-are cum sa nu fie privita din exterior ca o tara anti-democratica. Vrei nu vrei cand elimini concurenta, elimini competivitatea si deci elimini valoarea. ICR-ul este un exemplu care a fost spulberat fara sa existe o minima analiza si un studiu de impact. Traiesc in Occident si am vazut cu ochii mei cu cat efort a reusit ICR-ul sa adune oameni de cultura europeni la actiunile sale in comparatie cu ambasadele care constant sunt „ocolite” de personalitati la ziua nationala sau la actiuni culturale. Politizarea excesiva, inversarea valorilor ne-a facut indezirabili la nivel diplomatic dovada fiinf atentia de care se bucura actiunile ambasadelor. Ori „noul” ICR va sfarsi lamentabil prin a aduna romanii la oala de sarmale si mititei pe gratis, fiind o replica si mai politizata a personalului ambasadelor. Chiar nu vede nimeni cum este tratata Slovenia in raport cu Romania (just for example).

  3. ” Cultura de partid şi de stat, pe care ICR va fi chemat să o gestioneze, este oglinda acestei modificări de substanţă intervenite o dată cu adoptarea Ordonanţei de Urgenţă. Modificarea de optică din norma de organizare nu poate fi subestimată. ICR este adus sub controlul rigid şi partinic al statului . ”

    Categoric , aceasta este tendinta actuala . Intrebarea fara raspuns este de ce nici pana in momentul de fata nu a fost facuta la noi o cercetare asupra „culturii de partid si de stat ” inca in uz. Pe de alta parte, care a fost de fapt statul ICR pana acum ? Dincolo de ingrijorarea justificata fata de soarta culturii si de patriotismul declarat , o simpla analiza a statutului ICR , poate oferi surprize. Trecand de lozinci si prejudecati , sa privim cu atentie organigrama oficiala a acestui institut :

    http://www.icr.ro/fullimg.php?cod=2134&img=1

    In mod democratic, fiecare este liber sa faca propria analiza si sa traga propriile concluzii . Cele de mai jos , postate deja pe un forum, ar trebui la randul lor contracarate punctual :

    „1. Daca din organigrama de mai sus scoateti din toate casetele orice referire la cuvantul cultura, megastructura ramane perfect valabila si al naibii de eficienta dar nu in sensul declarat de ochii lumii .

    2. Singurul scop identificabil in toate fluxurile vizibile , ne conduce la o singura conlcuzie. Megastructura de mai sus , si in modul cel mai sigur cu putinta, este o masina de tocat bani.

    3. Structura, fluxurile, conceptele , termenii , limbajul si maniera de organizare a megastructurii au o legatura extrem de vaga cu universul culturii romanesti sau universale. Pur si simplu ,te ia cu frisoane pentru ca nu intelegi daca ICR promoveaza cultura Romaniei in lume sau , pur si simplu , a pornit un razboi cu intrega lume. Mai degraba aminteste de Castelul lui Kafka , sau, si mai bine , de structura unui serviciu de informatii acoperit.

    4. Este evident ca oricare dintre noi , numai daca aruncam un ochi pe mega-organigrama hiper-informationala de mai sus, fara nici un dubiu simplificam intuitiv cu cel putin 60 % aceasta harta a campaniilor culturale de tip napoleonic .

    5. In loc sa construiesti n sedii in n tari , care sa dubleze practic ambasadele si consulatele, nu este mai rentabil sa infiintez un birou cu cativa angajati in sediul ambasadei respective ? Nuuuu….. Banii trebuie musai cheltuiti, ca de aceea avem legal fonduri, presedinte, secretariat, directii, servicii, stampile, angajati, etc… ! ”

    ( Sursa : http://www.universulromanesc.com/ginta/showthread.php?1462-Megastructuri-informationale-(V) )

    Se ofera cineva ?! : ))

    • @Sergiu Simion

      Publicatia Ginta???? Am trait sa o citesc si pe asta.
      Trebuie sa aibe si sfertodoctii un loc unde sa-si deverseze patriotismul.

      Daca va preocupa risipele bugetare aruncati o privire pe devalizarile de banci, la sifonarea fondului de pensii in perioada 92-93, la renuntarea la creante .Veti avea satisfactii mult mai mari.

      Evident nu aveti nici o idee despre impactul pe care il au promovarea culturii contemporane a unei tari .

      Va dau o tema simpla – Goethe Institut , Institut Francais , British Council – studiati si dumneavoastra aceste institutii similare. Deductia ca ICR ar fi serviciu de informatii este exact ceea ce spuneau securistii despre Goethe si British Council.

      Faceti socoteala secretarelor (absolvente de facultate) dar nu va revolta faptul ca un electrician nicht kultur e pus in fruntea institutiei?
      Ramineti pe Ginta.

      • stimabila andra,

        va rog frumos si respectuos sa-mi numiti UN singur jurnalist bursier al goethe institut care a scris elogii la adresa doamnei merkel. daca nu gasiti, poate incercati si cu institut francais sau british council.

        va multumesc anticipat.

        pentru a nu crea falsa impresie ca icr a facut numai rele sau a risipit doar bani, am ferma convingere ca s-au facut si foarte multe lucruri bune pe care insa din lipsa de interes nu le cunosc. am vazut filme ale actualilor regizori sau am citit carti ale autorilor romani recent publicate fara a apela la infromatiile icr.

      • @ andra ( …)

        ” Publicatia Ginta???? Am trait sa o citesc si pe asta.
        Trebuie sa aibă ( S.N.) si sfertodoctii un loc unde sa-si deverseze patriotismul. ”

        Publicatia ( Universul Romanesc .com ) unde scriu unii sfertodocti cum spuneti dvs , a fost infiintata de catre doi detinuti politici ( dupa dvs, tot sfertodocti probabil ) : domnul Remus Radina , autor al celebrului „Testament din morga” (http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/rradina/testmorga/docs/prefata.htm ) prefatat de catre Eugen Ionescu , si domnul Cicerone Ionitoiu ( http://www.polirom.ro/catalog/autori/ionitoiu-cicerone-/ ) . Nu ma astept sa-i cunoasteti, dar dupa opinia dvs, inteleg ca ei nu fac parte din cultura romana, nu ?! :))

        Si citez din nou dar din alt context : ” …. [Prez. ind. am, ai, are, avem, aveți, au, (III 1) am, ai, a, am, ați, au, (III 2) aș, ai, ar, am, ați, ar, prez. conj. pers. 2 sg. ai și (reg.) aibi, pers. 3 aibă] (S.N.) – Lat. habere. Sursa: DEX ’98 (1998) ”

        Asta-i Romania . Sfertodocti (e), semidocti (e) si securisti (e), veti gasi , din pacate, cam peste tot . De cele mai multe ori nu au nici identitate, nici nume, nici prenume, nici trecut, nici prezent, nici viitor, dar au o singura calitate : un tupeu pe masura josniciei . Ca atare ii urasc, ii insulta , si ii injura vartos pe toti ceilalti care gandesc altfel decat ei , si sunt diferiti de ei .
        Regret sincer , dar in „interventia ” dvs nu am decelat nici o idee demna de interes , si nici un raspuns la ideile formulate in postarea mea ( in care am citat de fapt dintr-un forum si dintr-un anonim cum sunteti si dvs de fapt ) la care inteleg ca ati incercat sa raspundeti . Poate le vor gasi ceilalti cititori.

        N.B. Este recomandabil totusi sa va pastrati alegatiile si umorile strict personale si subiective numai pentru uzul propriu ( eventual pentru apropiatii dvs) . Dar daca vreti sa le faceti cunoscute si altora , nu uitati ca spatiul public ( chiar si pe Internet ) are anumite reguli legate de respectul reciproc, onestitate, decenta, politete,limbaj, etc. obligatorii pentru toata lumea care il disting de pietele balcanice , chiar daca si acestea sunt publice. Faptul ca cineva este „sub pseudonim” , nu-i da dreptul totusi sa spuna orice , oricum , despre oricine si in orice fel , pentru ca exista si limitele trasate de educatie ( e drept nu sunt vizibile pentru toata lumea ).
        O seara buna !

  4. @ frank g. schmidt ,
    esti penibil cum incerci sa te bagi in seama:
    „pentru a nu crea falsa impresie ca icr a facut numai rele sau a risipit doar bani, am ferma convingere ca s-au facut si foarte multe lucruri bune pe care insa din lipsa de interes nu le cunosc. am vazut filme ale actualilor regizori sau am citit carti ale autorilor romani recent publicate fara a apela la infromatiile icr.”

    Deci, din lipsa de interes nu cunosti, dar judeci, iti dai cu parerea.
    Eu nu iti multumesc.

    • stimabile domn victor L,

      cred ca incercati dumneavoastra sa va bagati in seama, si anume cazand in ridicol.
      institutul cultural roman are o anumita functiune, si anume de a promova valorile culturale romane peste hotare! eu chiar daca am ajuns intre timp sa traiesc peste hotare, am legaturi destul de stranse cu cultura romaneasca, asadar nu imi este necesara propaganda (nu in sens peiorativ!!!) icr-ului pentru a afla despre noi piese puse in scena, despre noi filme sau noi carti sau simeze!

      am inteles ca s-au organizat peste hotare targuri de carte romaneasca, s-au finantat traduceri, s-au facut expozitii de arta (cu sau fara caluti/magarusi), s-au promovat orchestre si alte asemenea activitati care per total, chiar daca nu am participat din motivele susnumite la nici una, le gasesc pozitive si in acord cu misiunea institutului.

      incercati sa cititi de doua ori inainte de a scrie, cel putin in raport cu mine, pentru ca eu cred ca am ajuns sa ne cunoastem suficient de bine in aceasta zona virtuala ca sa stiti ca nu ma lansez in astfel de bascalii ieftine precum incercati sa sugerati.

      eu va salut in continuare cu stima si sper sa mai reusim sa avem si pe viitor dialoguri constructive, chiar daca uneori din pozitii diametral opuse.

  5. de ce oare sa fie nevoie ca si aceasta institutie sa fie ghidata de logica natzionalista?
    cine shtie!poate politicienii rumini au o viziune mai larga si shtiu ei de ce

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Ioan Stanomir
Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional.

Carti noi

 

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade din patrimoniul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române”, care va putea fi vizitată între 26 ianuarie și 13 martie 2023 la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din strada Nicolae Crețulescu nr. 8. Află mai multe

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro