Nici nu își revenise încă bine țara din mahmureala de după sărbătorile de Crăciun și de Anul Nou că deputatul USR Iulian Bulai a dezvăluit sacrilegiul reprezentat de transformarea sălii „Atrium” a Bibliotecii Naționale în spațiu de bețivăreli și de chiolhanuri.
Sala în cauză fiind socotită de conducerea sus-menționatei instituții numai bună pentru a fi închiriată în vederea organizării în condiții de dezmăț maxim a petrecerii care marchează, cum se spune cu un clișeu, desigur, „ cumpăna dintre ani”.
Intervievată telefonic la postul de televiziune Realitatea Plus, doamna Carmen Mihaiu, managerul respectivei instituții zisă de cultură, ne-a dat, în cel mai grotesc și mai descalificant mod cu putință, ferme asigurări că ceea ce s-a întâmplat în noaptea respectivă în incinta instituției pe care prin nu știu ce miracol sau „protecție de pile ’’ a ajuns să o conducă nu a deranjat în nici un fel activitatea curentă. Aceasta însemnând că în noaptea dinspre 31 decembrie 2019 și 1 ianuarie 2020 nu s-a găsit în incinta Bibliotecii Naționale nici măcar un singur pasionat de lectură care să fie afectat de damful de vin, palincă și coniac și de mirosul tradiționalelor sarmale. Până și domnul Ion Cristoiu era acasă. Unde mai pui că el studiază de zeci de ani la Biblioteca Academiei.
Doamna Mihaiu a avut grijă să precizeze și că mai peste tot în lume sălile unor instituții destinate cititului și adăpostirii cărții sunt închiriate și din motive financiare, dar și fiindcă astfel s-ar facilita împrietenirea cetățenilor cu arta și cultura. În cazul specific, cu lectura. Carevasăzică, mai o votcă, mai o pagină din Hegel, mai un coniac, mai un eseu de Montaigne, mai un mic, mai câteva panseuri de Pascal.
Explicațiile doamnei Mihaiu au fost ascultate, între alții, și de ministrul Culturii, dl. Bogdan Gheorghiu, prezent în studioul sus-menționatului post de televiziune. Cu acea ocazie s-a consumat , cred, și prima apariție publică a până atunci cvasi-necunoscutei persoane pe care conducerea PNL a socotit-o a fi cea mai potrivită în vederea încredințării în mâinile sale a destinelor culturii naționale și administrării acelui zero virgulă ceva din PIB ce i se acordă anual acesteia prin Legea bugetului de Stat.
Strâns cu ușa, terorizat de ideea că este efemer în funcție, așa cum i-a tot repetat și moderatorul, și doamna Cristina Modreanu care a intervenit telefonic doar spre a mai regla niscaiva conturi cu dl. Ion Caramitru pe care nu îl poate înghiți fiindcă acesta nu se grăbește să îi cedeze locul în fruntea TNB, loc pe care îl mai vrea și useristul Mihai Călin (mă rog , fiecare cu propriile obsesii), dl. Gheorghiu a promis că va lămuri în regim de maximă urgență situația. Drept care chiar a doua zi va trimite Corpul de control al ministrului să analizeze la fața locului cât mai profund și mai complex situația.
Nu știu dacă dl. ministru și-a ținut sau nu făgăduiala, știu doar că povestea a ținut pagina întâi a presei o zi, maximum două. Și mai știu și că doamna Mihaiu este și astăzi bine, mersi în funcție. Mai putem bănui însă și faptul că deschiderea și gândirea luminată a doamnei manager de la Biblioteca Națională au fost cum nu se poate mai pe placul domnului ministru. Spun asta fiindcă desemnarea cântăreței Irina Rimes ca ambasador al Zilei Brâncuși de chiar domnul Bogdan Gheorghiu face, indubitabil, parte din aceeași școală de gândire.
Am înțeles că domnișoara Rimes a acceptat misiunea pro bono și aceasta după ce alții au refuzat să o facă. Nu mă îndoiesc însă că după asta domnișoara Rimes a înregistrat o creștere a cotei de popularitate și că astfel, urmare a scandalului creat eminamente din vina domnului Gheorghiu au aflat despre existența și, poate, chiar arta și talentul Irinei români care în veacul vecilor amin altminteri nu ar fi băgat-o în seamă. Nu-i mai puțin adevărat că artista în chestiune a avut de înghițit noian de glume nesărate, de mitocănii, de grosolănii, de miștocăreli á la roumaine, totul culminând cu o de prost gust imitare a accentului basarabean al domniei-sale, operațiune la care s-a dedat la postul de televiziune Digi 24 jurnalistul și scriitorul Cristian Tudor Popescu.
De aruncarea în derâdere și derizoriu a Zilei naționale Brâncuși, dar și de compromiterea desemnării unui ambasador al unui eveniment de talia celui care se va consuma în cursul zilei de 19 februarie nu se face nicidecum vinovată domnișoara Irina Rimes. Ci nepriceperea crasă și sub-cultura de factură otevistă a domnului ministru Bogdan Gheorghiu. Una dintre cele mai sinistre prezențe din guvernul Orban.
Pe dl. Gheorghiu l-am auzit explicându-și și lăudându-și decizia joi seara la aceeași Realitate Plus. Dl. Gheorghiu a dovedit cu respectiva nefericită ocazie că are nu doar mari carențe culturale, că nu numai că nu deține arta argumentației, ci, mai rău, că este la fel de corigent la Limba română precum era predecesorul lui în funcție, pesedistul Daniel Breaz.
Domnul Gheorghiu pleznea de satisfacție informându-ne că ar deține date certe care atestă faptul că ar fi crescut semnificativ numărul utilizatorilor de internet care au accesat articolele cu titlul Brâncuși. Fapt care dovedește că ministrul liberal al Culturii este partizanul și promotorul unei culturi de nivelul Wikipedia. Atât și nimic mai mult. Atât îi poate capul demnitarului pe care mai apoi, în aceeași emisiune, l-a apărat un alt penibil, dl Ionel Dancă, încă o compromițătoare prezență în guvernul Orban. Și el, ca și domnul Gheorghiu reprezentând motive clare pentru posibila respingere la vot pe bune a Executivului Orban 2.
După toată această tărășenie și fără nici un fel de implicare a domnișoarei Rimes în problemă rămâne de maximă actualitatea întrebare cu ce au greșit iarăși oamenii de cultură români și cultura românească astfel încât în fruntea ministerului de care încă le mai depinde soarta să se succeadă ba un individ de tipul cancan așa cum a fost îngâmfatul vid Lucian Romașcanu, ba un agramat notoriu așa cum a probat că este cu ocazia fiecărei apariții publice dl. Daniel Breaz, iar acum un vădit și dovedit discipol al lui Dan Diaconescu pe nume Gheorghiu Bogdan.
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro
Prezentare generală a confidențialității
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Si eu care mă asteptam la un articol laudativ despre ilustrii miniștri liberali. Ma cam obișnuisem cu ele.
Oare pe Forumul Antena trei ar fi fost mai bine ?
Cei care sunt pusi in fruntea ministerului culturii si ai multor institutii culturale publice nu au nimic cu adevarat, cu acest domeniu. C. Brancusi a fost sculptor renumit. In acest context, pentru a comemora viata si opera lui, trebuia ales un tanar artist plastic, tot un sculptor, eventual putea sa fie si pictor. Papii si marile familii nobiliare ale lumii medievale si Renasterii stiau sa isi aleaga mai bine artistii care sa creeze mari opere. De aceea, in Romania, cultura este un domeniu unde monumentele cad ca popicele in fata mafiei imobiliare, unde muzeele si casele memoriale abia supravietuiesc.
Buna Dimineata Tuturor !
Un lucru se ocoleste Voit din 20 05 1990 pana in Prezent, mai exact se incearca “uitarea” Stabilimentului Crucea de Piatra !
De ce ?
Pentru ca participantii care Ar Trebui sa se ocupe de Acel Stabiliment au ales Scena si Agora a Simtamintelor Lor Parlamentul Romaniei si Ocazional Guvernul Romaniei, cu titlu de exceptie o Canapea in Str Modrogan
Aceasta Viata de Noapte Olandeza ( pardon, din Tara de Jos ) se desfasoara Ziua sub privirile si urechile Doritorilor de Adrenalina si alte stari hormonale.
Cu ce Ramanem ?
#nimic + o stare de Lehamite care Favorizeaza Acesti Participanti la scabroasele Orgii Zilnice ( politica nu i putem Spune )
Biserica Tace Malc ( deoarece primeste Arginti ), Societatea Civila tace Malc ( nu am deslusit Inca Motivul ) iar Participantii care ar trebui sa fie salariati ai Crucii de Piatra isi Continua Numarul…
trai nineacă, la BIBLIOTECA NAȚIONALĂ, la diverse posturi TV, de râsu-plânsu este lumea în care trăim, unde ni sunt visătorii? Mă așteptam ca miniștri PNL să fie mai de soi, dar de unde? Se pare că de politică se apucă oameni făr alt orizont decât câștigul unui salar bun fără multă minte.
„ministrul liberal al Culturii este partizanul și promotorul unei culturi de nivelul Wikipedia…”
Am auzit fel de fel de critici la adresa ministrului culturii cu privire la inițiativa domniei-sale la care se referă și articolul acesta. Dar…
Mie nu-mi place Irina Rimes… Mă rog, este frumoasă, dar nu-mi place deloc cum cântă. Însă, nu pentru felul în care cântă a fost desemnată ambasador onorific al Zilei Constantin Brancusi 2020.
Priviți la Institutul Cultural Român… După plecarea d-lui Patapievici a devenit o mizerie pe bani publici. Intrați, vă rog, pe site-ul ICR, domnule M Morariu. Nimeni nu se scandalizează, însă cu privire la ICR.
Oricât ne-ar dezgusta, „cultura Wiki” este mai percutantă astăzi decât doi bărboși ofiliți care se întâlnesc într-o seară într-o sală întunecoasă cu un public format din câțiva prieteni și vorbesc despre Brâncuși câteva zeci de minute.
Accesați Wiki, pe orice subiect de interes global și veți vedea că limba română este rară, iar temele de interes din România, de asemenea.
Dacă departamentul de marketing al ministerului culturii a zis că Irina Rimes este eficientă în promovarea lui Constantin Brâncuși, atunci, ideea a fost excelentă.
Este contraproductiv să o atacați.
Dumneavoastră, ori CTP (care are pierderile domniei-sale de luciditate, pe care nu se cade să ne supărăm, cred eu), sau oricine altcineva care îl prețuiește pe C Brâncuși, exploatați vă rog notorietatea creată de Irina Rimes. Folosiți-o în mod constructiv, mai ales că a oferit-o gratis!
Domnule, e contradicție în termeni numita instituție Ministerul Culturii!
De când e Cultura cuprinsă de o instituție? Ce păcate are Cultura de ispășit ca să fie trasă la scara politică în chip de vehicul în care să-și aburce cizmele oricare activist de partid?
Și mai ales, cum de atâția practicanți culturnici nu bagă de seamă contradicția în termeni? Chiar nu le scapără mințile lor înzestrate că din împreunarea Culturii cu arendașii bugetului iese o hidoșenie pseudo-culturală numită propagandă?
Vad ca folositi diacritice (eu nu le folosesc): numele simpaticei guriste este Rîmeş ;)
In alta ordine de idei: macar daca puneau o olteanca! >:
Poate ca ,sa-i zicem,strategia folosita in cazul acesta si anume alegerea unei interprete de muzica care se adreseaza unei anumite colectivitati si nu celor cu pretentii,ascultatori de Rahmaninov,Chopin,Ceaikovski,Beethoven,etc ,nu a fost total gresita.
Acestia din urma sunt presupusi cunoscatori ai operelor lui Brancusi avand o afinitate dovedita pentru cultura mare.
Alegerea unui o reprezentant provenind din mediul academic, care sa le tina acestora un discurs despre marele sculptor, ar fi trecut nebagata in seama considerandu-se acest fapt ca o „bifare” a unui eveniment si atat.
Nu mai vorbesc de faptul ca la urechea celor care nu stiu sau nu prea stiu cine a fost Brancusi ,presupusi fani ai Irinei, nici n-ar fi ajuns mesajul acestuia.
Faptul ca Irina Rimes a fost aleasa ca ambasador al Zilei Brancusi,precum si „scandalul” din jurul alegerii ei,a starnit curiozitatea, macar a unora dintre cei cei apreciaza calitatile ei de interpreta ,sa afle mai multe despre Brancusi si opera lui.
E si asta un castig pentru cultura romaneasca,nu-i asa ?