joi, martie 28, 2024

Cum a făcut Morar o nucă tare din DNA

Săptămâna trecută, Daniel Morar a făcut un bilanț al activității DNA sub conducerea sa. Se cuvine să ne aplecăm și noi asupra cifrelor prezentate pentru a ne lămuri dacă a meritat sau nu toată fierberea socială pe care am experimentat-o în acești ani.

La presiunea UE, România a construit una dintre cele mai performante structuri de luptă împotriva corupției la nivel înalt. DNA funcționează ca un mecanism in­te­grat și autosuficient în pri­vința anchetelor penale – pe lângă procurori, aici lu­crează și polițiști și spe­ci­aliști fără a căror con­tri­buție rezultatele ar fi fost fă­ră îndoială mai modeste. Sigur că, în majoritatea ca­zurilor, DNA nu lucrează singură, însă ar putea-o fa­ce.

Din 2005 încoace, au ajuns în fața judecătorilor demnitari de rang înalt, magistrați și funcționari publici cu funcții de conducere acuzați de fapte de co­rupție, iar instanțele au decis în pro­por­ție de 90% că acuzațiile procurorilor erau corecte și i-au condamnat pe inculpați. Au fost condamnați 11 demnitari (un fost premier, un ministru, 2 senatori, 6 de­putaţi și un secretar de stat), 50 de con­ducători de instituții publice sau companii naționale, 60 de persoane din instituții de control, 24 de magistrați și 32 de avocați, 164 de ofițeri de poliție, 6 consilieri din ca­drul Consiliilor Județene sau Locale și 26 de persoane având funcția de primar, vice­primar sau subprefect. Conform sta­tis­ti­cilor DNA, jumătate dintre cei con­damnați de judecători au funcții de con­ducere.

Aceste date confirmă faptul că problema corupției în România nu e una inventată în Vest de instituții internaționale rele, care vor cu orice preț să ne umilească țara. Cauzele sunt interne, iar percepția publică care răbufnea până în 2005 doar în presă este astăzi con­fir­mată de condamnări de­fi­nitive. Dacă ceva s-a schim­bat în acești ani, acel ceva trebuie căutat aici – în sis­temul judiciar și în lupta împotriva corupției la nivel înalt. Magistrații s-au scu­turat de inhibiții, nu se mai tem să tragă la răspundere politicieni și funcționari importanți, care până mai ieri erau pe deplin protejați. Domnul Daniel Morar a construit cu încăpățânare o ins­tituție de temut – nu degeaba dintre lozin­cile care se aud la diverse mitinguri de pro­test nu lipsește aproape niciodată scan­darea DNA! DNA!. Oamenii care lucrează la DNA au de ce să fie mândri. Și tot mân­dri ar trebui să fie și cei care în acești ani au luat decizii care au asigurat con­ti­nu­i­tatea la DNA, cei care s-au opus dărâmării instituției sau eliminării procurorilor in­comozi, cei care au scris și au vorbit sus­ținând că și în România este posibilă pe­depsirea marilor corupți.

Nu întâmplător, finalul de mandat al lui Daniel Morar coincide cu cea mai mare anchetă judiciară asupra unei fraude elec­torale de după Revoluție. Anticorupția nu e un joc în care ambele părți câștigă, nu e un win-win situation, cum ar zice ame­ricanii. Anticorupția nu e nici un meci de tenis la finalul căruia cel care pierde îl fe­licită pe cel care câștigă. Aici pierderea în­seamnă ani din viață și mulți bani pier­duți. De aia enervează atât de tare DNA și de aia am trăit această vară de coșmar în Ro­mânia. Politicienii au înţeles cât de mult riscă dacă permit magistraților să își facă treaba independent și au decis să ac­ționeze distructiv și rapid. Aflăm din co­mu­nicatele de presă ale DNA și ale Par­chetului General despre cum s-a fraudat votul la referendum – nu e vorba despre câțiva exaltați care au introdus în urne câ­teva buletine de vot în plus, e vorba des­pre un sistem foarte bine pus la punct, cu o ierarhie strictă, în care fiecare actor (de la șeful secției de votare la reprezentanții partidelor politice în secțiile de votare) avea un rol foarte clar. Chiar și ob­ser­va­torii (ONG-iști care erau și membri de par­tid) au făcut parte din sistemul de fraudă.

Citind aceste comunicate de presă, te în­grozești și te întrebi dacă nu cumva o frau­dă de asemenea dimensiuni nu pune în dis­cuție esența democrației într-o țară. Aces­te dosare – căci nu vorbim despre un fenomen izolat într-un singur colț al țării – produc panică printre politicieni și îi împing la gesturi extreme. Voci furioase cer ca procurorii – sau măcar șefii acestora – să meargă în parlament să dea socoteală pentru anchete, se înființează comisii par­lamentare care să verifice felul în care pro­curorii își fac meseria, se cere trecerea CSM în subordinea parlamentului. Sunt ges­turi disperate ale celor care simt că s-au încurcat prea tare în plasa anchetelor penale și care acum regretă amarnic că au fost de acord, fie şi doar declarativ, cu in­dependența sistemului judiciar. Sunt ges­turi care încearcă să liniștească structurile de partid din teritoriu ale căror re­pre­zentanți sunt chemați în fața procurorilor să dea explicații, gesturi care încearcă să arate că șefii de la București sunt încă pu­ternici și îi apără. Scriam în vara asta că libertatea și independența, o dată câș­ti­gate, nu se mai pierd așa ușor, că aura de invincibili a politicienilor s-a evaporat și că a dispărut și teama de ei. Anchetele con­tinuă, CSM şi Daniel Morar au avut poziții publice clare față de declarațiile politice, chiar şi ministrul Justiției a de­clarat că CSM nu poate fi pus sub controlul parlamentului.

Suntem la final de capitol la DNA și în acești ani am aflat că, mai mult ca orice, în reușita unui demers ambițios contează oamenii. Pentru acești ani în care am re­descoperit speranța se cuvine să le mul­țumim lui Daniel Morar și echipei sale.

Articol aparut in Revista 22

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Intr-adevar, Daniel Morar are rezultate concrete, care nu pot fi negate. Mai ramane sa vrem sa aruncam o privire spre ele.
    In ceea ce priveste atacurile la adresa justitiei, intr-o tara europeana normala, orice actiuni de acest fel ar fi drastic sanctionate in primul rand de colegii de partid ai respectivului, in al doilea rand de electorat. Din pacate, noi vom ajunge mai greu la acel nivel…

    • stimabile gabriel varga,

      despre ce justitie vorbiti, caci dna pe fond nu face justitie ci se supune justitiei. daca ataca cineva justitia, ataca judecatorii! si nicidecum procurorii, caci ei nu fac justitie! ei sunt doar avocatii acuzarii in anumite cauze.

      una dintre marile realizari ale domnului morar este stergerea prejudiciului in dosarul flota. nu stiu de ce se agita insa atata lume pe tema asta, pentru ca mie nu mi se pare a fi cu nimic mai deosebita de stergerea datoriilor la marile unitati industriale, de ex. sidex. daca ar fi fost privata, respectivul management intra la puscarie pentru bancruta frauduluoasa – fiind de stat, le-au sters, adica le-au trecut la datoria publica! si desigur nu au fost implicati procurori ci „doar” ministri. totusi, ar fi fost bine daca s-ar fi sesizat cineva – poate chiar procuratura.

      bilantul este din pacate unul mai mult decat penibil – se bate cineva in piept ca a bagat la puscarie un fost prim ministru, etc. bagatul la puscarie nu recupereaza prejudiciul, iar dupa prejudicii nu s-a uitat nimeni – asadar, imi pare rau, dar bilantul nu este nici macar un strop intreg de apa pe o piatra fierbinte.

    • Intr-adevar, s-a reusit ceva remarcabil prin juristi, oameni de lege, de talia lui Morar si a celorlalti de acelasi calibru ca el. Sa speram ca aceasta creatie va rezista atacului gangsteresc care se profileaza in tara salbaticilor, fosta a noastra, in care oamenii corecti se simt straini. Numai o justitie credibila, facuta de oameni de VALOARE, poate insanatosi si face o tara locuibila si de altceva decit de gloata indobitocita.

  2. Daca infractorii, care au dat lovitura de stat si care au fraudat masiv referendumul, nu vor fi arestati pina pe 9 decembrie, toata munca lui Morar si a procurorilor a fost in zadar.
    Daca vor fi in libertate, acesti infractori vor frauda masiv si alegerile parlamentare, le vor cistiga, isi vor numi oamenii in toate pozitiile cheie, vor vota legi prin care isi vor asigura imunitatea si impunitatea.
    Avind un imens aparat de propaganda si manipulare, bazindu-se pe uriasul capital de ignoranta al multor alegatori, infractorii din usl, vor obtine usor citeva milioane de voturi. Daca la aceste milioane de voturi se vor adauga alte citeva milioane de voturi, obtinute prin fracuda, banditii din usl vor cistiga toate competitiile electorale.
    De aceea, in acest moment, datoria presei independente, datoria Societatii Civile, datoria intelectualilor este sa organizeze actiuni ferme, prin care sa explice electoratului ca asemenea infractori nu trebuie sa ajunga in parlament.
    Datoria justitiei este ca toti infractorii, care candideaza sa fie arestati, pina la alegeri, pentru a fi impiedicati sa ajunga in parlament, iar apoi sa voteze legi, prin care sa-si asigure imunitate.
    Justitia trebuie sa inceapa cu sefii usl, impotriva carora exista deja suficiente probe ca au dat o lovitura de stat, ca au organizat si au coordonat fraudarea masiva a referendumului.
    Societatea civila autentica, Intelectualii, Presa independenta, ONG-urile ne afliliate usl, Fortele de Dreapta trebuie sa se mobilizeze pentru a impiedica fraudarea alegerilor.

  3. Titlul sugera ca ne veti povesti despre mecanismele interne ale DNA si ale sistemului judiciar care ar asigura o oarecare inertie in cazul unor interventii politice. Sincer, despre asta as fi vrut sa citesc.

  4. DNA-ul lui Morar mai degraba-mi pare
    un navod carpit, decat o nuca tare.
    Norocul celui care-l foloseste
    e ca balta are prea mult peste.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Laura Stefan
Laura Stefan
Laura Stefan a studiat dreptul la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti si a absolvit studiile masterale la Facultatea de Drept a Univestitatii din Cambridge. Lucreaza pentru Expert Forum (EFOR) si alte diverse organizatii din tara si internationale pe programe privind lupta anticoruptie si reforma sistemului judiciar.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro