vineri, martie 29, 2024

Cum bestelim Bechtel-ul

Stau si ma minunez cata lipsa de rigoare, cata incoerenta si cate explicatii brambura se pot inghesui pe micul ecran in „afacerea“ Bechtel. Ar fi atat de mult de spus, insa am sa fac doar 7 observatii. Premisa de la care se porneste este, in general, ca avem de a face cu niste capitalisti verosi, spoliatori care au praduit tarisoara, iar cei de la Ministerul Transporturilor fie sunt niste ingeri, fie au comis niste greseli PDL-istii si e un bun moment de a le mai trage cu lopata in cap. Grozav punct de plecare! Cum stiti bine, nu sunt un sustinator al lui Emil Boc si compania, dar daca acest atac imund e tot ce se retine din aceasta traznaie vom avea autostrazi in Romania prin 2070 toamna. Este un bun prilej de a face o radiografie a domeniului.

1.« S-a reziliat contractul de privatizare cu Bechtel »

O astfel de reziliere nu se anunta la televizor, ci prima data se parafeaza in scris. Cel putin la nivel formal, in momentul de fata lipseste o hotarare de guvern publicata in Monitorul Oficial care sa consfiinteasca rezilierea contractului (reziliere care, atentie, trebuie agreata de ambele parti). Bechtel a dat un comunicat prin care anunta ca este in continuare in discutii, apoi a dat-o in balbaiala si l-a retras, pentru Digi TV. La ora la care scriu premierului Ponta ii va bate la usa ambasadorul american si m-as mira serios sa nu existe si o implicare a Departamentului de Stat al Statelor Unite. Ca atare, premierul si ministrul au avut o lipsa de precizie in comunicarea publica – lipsa de precizie ce ar putea costa Romania milioane de euro,avand in vedere mizele.

Chiar anuntarea intentiei poate avea efecte juridice, daca nu exista o reziliere amiabila, intrucat poate constitui probatoriu intr-un eventual proces international cu privire la presiunile la care este supusa o companie care in momentul in care cititi acest articol ( si pana la aparitia unui nou act normativ) are un contract in vigoare, semnat cu statul roman. Vedeti in anexa mai jos – breaking news de la guvern – cele trei pagini din anexa la contract. Nu inteleg de ce nu e publicat textul in integralitate – el devine valid abia dupa ce e aprobat printr-o hotarare de guvern, pentru ca un acord intre parti nu poate modifica o Ordonanta de Urgenta din Monitorul Oficial.

2. Coerenta in negocieri

Marea majoritate a contractelor din lumea asta se negociaza o data si apoi se executa. Ideea este ca guvernul lui Adrian Nastase, fara sa faca vreo licitatie a semnat un act normativ in noiembrie 2003 (vezi legea completa aici si explicatii suplimentare aici). Bla-bla-ul de tip « daca nu ii poti convinge, macar zapaceste-i » a fost legat de integrarea in NATO, dar e putin probabil sa fi depins de un contract de autostrada locul nostru intr-o alianta militara. Apoi, in 2005, dl Dobre a reluat negocierile pentru aproape un an de zile – guvernarea s-a schimbat. In 2007, Ludovic Orban vorbea de reasezarea contractului. In 2009, dl Boc a mai anuntat alte re-negocieri. In fine, acum, dl Sova anunta, in 2013, rezilierea. Cum sa mai torni si asfalt, daca te preocupi de renegociat cu fiecare nou ministru care are cate o noua idee? Cum sa semnezi in 2003 un contract fara o suma maxima  – era doar un contract care deconta cheltuielile de executie? Iar daca tot e de negociat, daca pe partea Bechtel ai aceeasi manageri de 9 ani de zile, cum sa negociezi pe partea statului cu aproximativ 12 directori CNADR care s-au perindat pe acolo in aceasta perioada, unii doar pentru cateva luni sau saptamani ?

http://www.cdep.ro/proiecte/2003/700/50/2/oug752.pdf

http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/cine-e-de-vina-pentru-bechtel-un-raspuns-94049.html

3. Exproprierea terenurilor, treaba grea!

Din informatiile mele, nici dupa 9 ani de la inceperea lucrarilor nu au fost expropriate absolut toate terenurile necesare, prevazute in proiectul autostrazii. Proiectul a fost in sine refacut de cateva ori, cei de la Bechtel il executa doar, altcineva a facut proiectul. In orice tara rezonabila din Europa – ba chiar si in Albania, unde Bechtel a construit frumos o autostrada rezonabila si oarecum in costurile anuntate initial – este de preferat ca aceste lucruri sa fie facute de un singur operator, pentru coerenta muncii. Procedura de expropriere depinde de alocarea de fonduri de la Ministerul Finantelor, alocare facuta pe sistemul «  sa vedem, la rectificare », insa fara a da banii oamenilor legea prevede ca nu poti sa le pregatesti terenurile lor private pentru a fi asfaltate. Nu mai spun ca in tarile civilizate proiectantul autostrazii are in sarcina si mentenanta pentru 20 de ani, astfel inat sa aiba interesul sa nu execute o treaba de mantuiala.

4. Bugetare africana, adaptata pentru Balcani

Sistemul « my name is Gherghina, Gheorghe Gherghina » functioneaza din 1987 in Ministerul de Finante. Directorul de Buget, ulterior si actualmente secretarul de stat pe buget are un sistem perfect adaptat stilului heirupist al politicianului dambovitean pur-sange, stil in care el planifica in cel mai bun caz in martie ce vrea sa faca in iunie. Suntem singura tara din Europa cu doua-trei rectificari bugetare pe an – lucru care inseamna in domeniul particular al acestei autostrazi “ajustari” cu taraita. Nu “incape” in deficit anvelopa salariala sau majorarile de pensii? Ia mai « taiati » vreo 200 de milioane de euro la Bechtel si « ii punem inapoi » la prima rectificare. O astfel de gatuire a proiectului conduce la o modalitate de lucru « la avarie » a constructorului – care atunci cand ramane in urma cu plati de 3-400 de milioane de euro, opreste pur si simplu santierul, mai ales cand sumele sunt si contestate prin mecanismul greoi stabilit in contract. Am stat de vorba in urma cu multi ani cu trezorierul Bechtel de la Londra – a spus ca nu a mai pomenit asa ceva in niciunul dintre contractele de infrastructura pe care le deruleaza in Europa. Desigur, poate exagera, insa a imprumuta intern un proiect in Romania inseamna pentru compania mama cheltuieli cu speze bancare si imprumuturi din afara companiei, pentru ca fiecare proiect este organizat ca un element distinct si trebuie sa se auto-sustina, in caz contrar compania nu construieste. La un mimim, vorbim de cheltuieli cu 10-15% mai mari, din cauza neclaritatii datei de plata a statului catre privati. Toti politicienii fug ca necuratul de tamaie de propunerea rezonabila a unui registru de astfel de datorii si a datei de plata la care privatii se pot astepta. Privatii pot astepta banii uneori si 2-3 ani, atata vreme cat au certitudinea momentului incasarii, se pot reorganiza intern pentru acel moment. Evident, este necesar si sa se faca platile atunci cand sunt promise, sistemul din Ministerul de Finante « da’ de ce se plang americanii astia ca pana la urma le-am dat banii in septembrie, chiar daca trebuia sa ii dam in iunie? » mai functioneaza doar in Africa sub-sahariana. Motivul este evident – lipsa de predictibilitate genereaza costuri suplimentare in proiect si are un efect asimetric asupra termenelor asumate, care devin astfel si ele niste simple obiective pe hartie, nu niste tinte de care toata lumea trage cu dintii.

5. Bugetarea pe proiect, incredibil dar adevarat

Pentru cei care viseaza la strazile din San Francisco, precizez in treacat ca acolo exista o intreaga infrastructura bugetara legata de discutia asupra infrastructurii rutiere, daca pot sa imi permit acest joc de cuvinte. In primul rand cand se construieste un nou buget pe anul x , mai inainte se “baga” proiectele de infrastructura, apoi restul. Ba chiar, in anumite perioade in care niste luminati ai politicilor publice isi fac voce auzita, se preanunta un calendar pe 7-9 ani de plati de la guvern catre contractorul privat, plati care devin purtatoare de dobanda daca nu sunt achitate la timp, pentru ca altfel proiectul nu e bancabil si nu poate fi realizat.

Exista, pentru o mai mare rigoare financiara, companii de proiect destinate fluxului financiar al unui singur proiect, gestionate in parteneriat public – privat, astfel inat proiectul sa fie urmarit la sange si sa fie sustenabil. Ca atare, noi ar trebui sa stim ce vrem sa facem azi pana prin 2020, pentru ca in medie daca te apuci de o autostrada azi iti ia aproximativ 7 ani sa o termini…ma rog, in acest caz vorbim de un tronson realizat doar din cei 415 kilometri si de 9 ani de nervi si resurse irosite. Pai orizontul guvernantului roman este acum « aruncat » cel mai departe la alegerile prezidentiale, dupa aceea « ne descurcam noi ».

6. De unde pornesti cu autostrada?

Daca as avea o bagheta magica si as avea o singura interventie asupra tututor Ministrilor din domeniul transporturilor, le-as face sa dispara harta cu Romania din cabinet, le-as lasa doar harta cu infrastructura rutiera europeana. Motivul este simplu – cu o harta a tarisoarei agatata in cui, visul de aur al oricarui ministru este sa lege Bucurestiul de Constanta si Bucurestiul de Brasov. Carevasazica, toate drumurile duc la Bucuresti, nu la Roma. Intre timp, exista un sistem european de autostrazi din Lisabona si pana in Ungaria, la 40 de kilometri de granita Romaniei. Motivul pentru care ungurii ne-au anuntat ca nu continua drumul pana in granita este taman acela ca nu sunt dispusi sa continue si autostrada care intra la Nadlac (Coridorul IV) si cea care intra la Bors si au cerut deja de 6 ani precizari de la Guvernul Romaniei care din cele doua prefera a fi continuata, pentru a fi inter-conectate. Daca acei nenorociti de 54 de kilometri nu ii aveam finalizati intre doua noduri rutiere de importanta planetara, Turda si Gilau ci ii aveam de la granita catre interiorul Romaniei, aceasta chestiune ar fi insemnat un coridor de dezvoltare economica. In 2008, de pilda, fabrica Daimler care va fi alimentata cu piese produse in Alba urma sa fie implantata in Romania, insa in lipsa acestei infrastructuri a fost preferata Ungaria.

7. Daca ajungi sa finalizezi autostrada, tot degeaba !

Citeam zilele trecute ca au aparut crapaturi intr-o autostrada terminata in 2010-2011, astfel incat ea trebuie reasfaltata. Costurile de intretinere a unui drum sunt infinit mai mari decat cele de constructie. Ideal ar fi sa semnezi un contract cu o companie, altfel se vor da si mai multi bani in viitor pentru mententanta. Este verde romanul de manie ca poate da la Bechtel 37 de milioane de euro anul acesta, maine va fi albastru atunci cand va primi, in plus, factura pentru intretinerea drumurilor. Insa nimeni nu va mai conexa in viitor cele doua episoade, asa cum azi Sova da vina pe Dobre si Boagiu, ministrii din viitor vor da vina pe Sova. Lipsa banilor de intretinere conduc la celebrul dicton ca gropile din Romania sunt in continua scadere – in sensul ca doua gropi mai mici se unesc si formeaza o groapa mai mare. Romanul va ramane tot cu drumuri peticite si intrebarea : noi de ce nu putem avea autostrazi ? Sa te tii, neamule !

Bechtel 1

Bechtel 2

Bechtel 3

Distribuie acest articol

36 COMENTARII

  1. Domnule Orasanu, n-ati inteles strategia, Sova a trambitat rezilierea ca pe o victorie a actualului guvern, de-aia s-a dat la televizor, sa-i fie poporul recunoscator ca a scapat de astia, ca sa poata veni ai nostri. Alti bani, alta distractie!

    Nastase, nastase, ce-ai mai puit…

    • Hm…deci vin drumarii romani si intre doua plimbari pe la DNA vor finaliza 415-52=363 km ramasi. Adica inclusiv pe langa Clujul lui Boc, cu bani alocati de Sova& Ponta. Really? Este posibil orice in Romania…dar parca totusi ar fi prea gogonata. Pariul meu este ca inca trei-patru ani de aici inainte se va ingropa subiectul cu exceptia vanatorii de vinovati.

  2. Pai ce sa mai si adaugi? Corect pe toata linia, si din pacate si fara sperante de imbunatatire ca deh, tot oamenii aia sunt la volan.

    • Daca dupa 180 de articole scrise, acest articol este primul care multumeste fie si macar un cititor in plus, tot nu e timpul irosit.

  3. dle Orasanu [va trebui sa ma credeti pe cuvant]. In Boston o mare firma de engineering tot pierdea contracte in USA in favoarea lui Bechtel. DUpa o analiza profunda au descoperit ca:
    (1) Bechtel licita la „ras de valoare” orice lucrare si castiga licitatia
    (2) cand apareau cele mai mici modificari (si NU exista proiect fara nicio modificare), aparea si factura URIASA a lui Bechtel

    Simplu, nu-i asa? deci daca e adevarat ca valoarea de 2,3 mld semnata in 2003 NU CONTINEA niciun pod, viaduct etc, Bechtel a actionat ca de obicei iar RO au fost fraieri. Restul sunt vorbe, scuze, minciuni, dezinformari, interpretari etc ca sa ascunda imbecilitatea semnarii unui contract schiop. Daca la cele de mai sus adaugam si schimbari de traseu (oneste/oneroase) adica alte poduri/pasarele etc de ce ne miram ca Bechtel a profitat?

    PS. Va stau la dispozitie cu datele firmei din Boston descrise mai sus si cu numele sefului comisiei de analiza.

    • Ma intereseaza numele firmei, puteti scrie webmasterului si imi forwardeaza. Este posibil, intr-adevar, sa fie o strategie mondiala. Totusi, proiectul din Ro e facut de IPTANA, deci ei daca l-au modificat, Bechtel nu a avut un input…in mod normal daca avem contractare de tipul Build-Design- Operate ei ar fi responsabili pe tot lantul si nu ar mai putea scapa.

      • IPTANA, devenit ulterior IPTANA-Search, actualmente Search Corporation, are ca patron un cetatean american.
        O simpla coincidenta, desigur ;)

      • domnule RO. Proiectantul face ce i se cere prin tema de proiectare (deci DACA nu s-au cerut poduri nu sunt poduri). Contractul de proiectare poate exista si DUPA incheierea unui contract de executie (bazat pe indicatori tehnico-economici). Daca proiectarea de detaliu s-a facut inainte de semnarea contractului de executie, nu rezulta AUTOMAT ca tot ce era in proiect va fi inclus in contractul de executie. PS. daca intervin schimbari de traseu atunci sectiunea aferenta din proiect se arunca la cos.
        Trebuie deci examinat „din avion” contractul de executie si vazut ce continea in materie de lucrari de arta. Daca nu, nu!

        PS. Stone @ Webster Engineering Corp din Boston a fost marele rival al lui Bechtel (mai ales pe construirea de power plants). Se pare ca a pierdut definitiv batalia.

        • Nu pot spune ca sunt un priceput in acest domeniu – dar e uluitor sa constati ca daca nu iti cere cineva poduri nu sunt poduri…atunci cum e autostrada continua pe 415 km solicitati daca e o zona de depresiune? Rog un specialist in proiectare sa ma lumineze….

          • Fara sa fiu un specialist in domeniu – se vorbeste despre indicatori: adicalea cost…km autostrada ,… km de pod cu deschiderea…,podete…,samd, nu sunt lucruri extrem de dificile. In suma contractata se pot estima cca. x km autostrada, din care cca.y poduri in lungime totala de …., … – chestiune de intelegere a unei opere de arta – asa se numeste lucrarica…

            Ce nu a cuprins contractul – ceea ce este evident OK din punctul meu de vedere – a fost valoarea despagubirilor pentru terenurile strabatute…

            Daca se mai schimba si traseul – vai mama ma doare capul…

            Atata discutii pentru ce?

            Ramane in urma o bucata de autostrada realizata in Z ani, care a costat cca. XYZ…
            O sa vedem si se va putea compara cu ce va urma…
            Nu imi miroase deloc a bine – onor sa ne traiasca ambaturile personale…

            Te pui cu te-ncurci?
            Nope!

  4. corect articolul, insa ar trebui sa precizati si ‘afacerile’ pe care Bechtel le-a facut in toata lumea, si multe ca si in Romania, fara licitatii, la preturi aberante. E plina presa de ele. Doar cautati. E una din firmele care se ocupa cu incasarea „mucaerului”, tributului catre Casa Alba.

    • Sincer, stiam de exemplul Albaniei, care insa s-a ales, finalmente, cu o autostrada prin centrul tarii! Am sa mai sap.

    • Nu numai lucrarile din Albania sunt de succes….pana si in Kosovo, acelasi parteneriat Bechtel – Enka a livrat in doi ani, 61 km de autostrada. Ultima sectiune de 18.5 km a fost finalizata cu 7 luni mai devreme de termen si costurile s-au incadrat in buget. Deci la altii se poate.
      http://www.bechtel.com/2012-11-29.html

  5. Un articol de buna calitate, departe de bocetele si lamentarile anterioare (si hilare) cu privire la excavatoarele promex si industria siderurgica romaneasca ante 1989.
    O observatie…Bechtel este cunoscuta drept o companie care sub-contracteaza proiecte de infrastructura companiilor locale tarii unde proiectul urmeaza sa fie executat. Este si cazul autostrazii buclucase din Romania. Dar principala cauza a dezastrului ramane incoerenta administratiilor de la Bucuresti, haosul generalizat in gestiunea acestui proiect si taraganarea exproprierilor. Job well done!

    • Nu am bocit utilajele Promex (desi mi-ati dat o idee) – ci doar Laminorul Braila, pt. ca este o privatizare lucrata cu manutele astea doua si am simtit o oarecare raspundere pt. ea de-a lungul anilor. Cand am impins-o spre privatizare, singura solutie alternativa era falimentul. Ma bucur ca macar o perioada de timp, in ciuda tututor, compania a rezistat pe piata.

      • Fair point, era vorba numai de ‘Laminorul’, e interpretarea mea gresita cu Promex. Am recitit paragraful din articolul precedent. Fara indoiala, privatizarea a fost optiunea potrivita, chiar daca in cele din urma s-a dovedit a fi doar un balon de oxigen care a amanat ceea ce era inevitabil, adica falimentul. Costul de productie pentru otel este f. mare in Europa, mai toata productia s-a mutat in tarile asiatice. Oricum, ati ramas cu experienta „priceless” a unui proiect de acest gen. Cu bine si succese.

  6. D-le Orasanu,

    De acord cu dvs. in ceea ce priveste haosul. Insa, aveti cumva si o parere despre motivele pentru care s-au platit 1.4 mld. dolari pentru 52 km de autostrada. Mi-e greu sa cred ca doar din penalitati s-a strans suma asta.

    • Pentru ca cei de la Bechtel au fost destepti si au scris ca terenul trebuia sa fie liber de sarcini sau existau penalitati – fie si prin faptul ca tineau utilajele pe loc in lipsa accesului la teren. Pana acum s-au tot strans…plus NU exista o suma totala pe contract – epoca „Nastase rules” – ci doar un fel de formula de tipul : costuri + : Adica statul deconta costurile Bechtel, conform facturilor dar ne-existand un cost total ei nu aveau niciun interes pt. tinerea sub control a costurilor.

    • Platesti dumneata, contribuabil roman, de trei ori : o data pt. marele petic Turda Gilau care e nefunctional, nefiind legat de ceva, a doua oara platesti pt. ca peticul nu e langa granita macar sa genereze dezvoltare economica , a treia oara platesti pentru ca ai drumuri proaste si te costa mai mult rulmenti, cauciucuri, suspensie, etc.

  7. D-le Orasanu, multam pentru articol si explicatii, dar am o nedumerire: daca rezilierea a fost initiata de noi, ca urmare a faptului ca ei (Bechtel) nu si-au facut treaba, de ce in urma „unei negocieri la sange”(haha!) am acceptat „doar(!) 38 mil.euro daune? Nu cumva, in acest caz, trebuiau ei sa plateasca ceva beneficiarului, si nu invers? Oare ce plateste guvernul PSD prin acesti bani adunati de la amaratii din Romania?
    Si, de asemnea, asa cum D-voastra cunoasteti date despre firma respectiva, despre „stilul de negociere” practicat, doar asa stiau si cei care au ales-o in anii 2000-2003, nu?

  8. E off-topic complet, dar cred ca a venit timpul dle Orasanu sa va ocupati din nou de dl si dna Mang. Nu de alta, dar a trecut, iata, mai bine de un an de la acuzatiile de plagiat si nu s-a intamplat (aproape) nimic…
    Dupa ce Universitatea din Oradea nu a reusit sa-si dea seama daca sotii Mang au plagiat (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-12637073-comisia-etica-universitatii-oradea-nu-putut-stabili-daca-sotia-lui-ioan-mang-plagiat.htm) – probabil din cauza ca „justitia e oarba”, asadar nu are cum sa distinga intre pagini identice decat daca sunt scrise in Braille – nici CNE nu e mult mai breaz. E adevarat ca pe surse s-a tot afirmat ca dl Mang a plagiat (http://adevarul.ro/locale/oradea/verdict-ioan-mang-plagiat-articole-stiintifice-1_50ae6a9a7c42d5a6639c8669/index.html; http://www.evz.ro/detalii/stiri/Mang-a-plagiat-N-a-avut-legitimaie-de-guvern-999675.html) dar o decizie oficiala lipseste cu desavarsire! Cel putin eu n-am gasit nici una (http://cne.ancs.ro/hotarari/) si nici n-am auzit ca ar exista vreuna. Si de la acea intalnire a CNE (6 sept) au trecut, iata, aproape 9 luni. Nu inteleg de cat timp e nevoie ca acei oameni sa dea o hotarare, mai ales ca nu pare sa existe vreun dubiu ca sotii Mang au furat ordinar!
    Cei doi soti Mang fac inca parte din UO (http://electroinf.uoradea.ro/index.php/calculatoare-si-tehnologia-informatiei/membrii-departamentului.html) si nimic nu pare a-i clinti de acolo. Ba mai mult, probabil ca prinos de recunostinta pentru activitatea lor deosebita, ambii soti sunt evaluatori ARACIS (http://pfe.aracis.ro/inscriere/registru/lista_c_d/13/43/) – adicatelea ei sunt cei ce judeca „calitatea invatamantului superior” (cacofonia e voita). Pai la ce sa ne mai miram ca arata invatamantul nostru cum arata daca personaje de teapa sotilor Mang ii judeca performantele?!?

      • Pai hai sa va mai uluiesc nitel: dna Mang isi asuma direct pe site-ul ARACIS doua din lucrarile cu probleme (s-ar putea sa fie mai multe, ca nu le-am luat la puricat, dar de numele acestora doua inca imi mai amintesc), adica intrarile 6 si 7 din „Publicații semnificative din ultimii 5 ani în domeniile de expertiză și QA”:
        http://pfe.aracis.ro/inscriere/registru/evaluator/454/
        Cele doua sunt, fara indoiala, „publicatii semnificative”, si merita tratate ca atare, atat doar ca nu pentru a fi membru evaluator ARACIS…

  9. Excelent articol. Si pune bine in lumina una din problemele esentiale ale politicii romanesti: heirupismul, incapacitatea de a gandi in termen lung si a face cel mai mic efort pentru sustenabilitate, pentru generatiile viitoare. In general, pentru orice depaseste un ciclu electoral in cel mai bun caz.

    Dar sunt alesii nostri: daca noi am fi interesati de soarta copiilor nostri poate am vedea mai multe emisiuni privind Romania anului 2020 pe Antena 1 si politicienii ar putea fi si ei mai interesati.

    Mi se pare insa ca articolul nu subliniaza destul alte doua mari pobleme ale clasei politice pentru care afacerea Bechtel functioneaza ca o hartie de turnesol.

    Prima este incompetenta. Este clar ca, la incheierea contractului a existat o asimetrie de informatie si capacitate intre o firma internationala specializata si un guvern habarnist care nu s-a inconjurat de expertiza necesara.

    Dar sunt alesii nostri. Lucrand pe baza zicalei nationale „merge si-asa” sunt alesi. Daca noi am avea mai multa rabdare sa intelegem lucruri ceva mai complicate decat cine s-a culcat cu cine si cine a criticat pe cine, poate si Antena 1 ne-are oferi mai multe dezbateri de acest fel si politcienii…

    Si a doua, si de departe cea mai importanta, este coruptia. Fiecare guvern a vrut sa anuleze contractele semnate de predecesori pentru ca, vorba romanului, gura lor ce mananca. Baronii locali au jucat Monopoly cu terenurile de expropriat etc.

    Dar sunt alesii nostri. Remintesc ca un sondaj de acum catva timp arata ca o majoritate de romani n-au nimic impotriva ca politicienii „sa face ceva si pentru ei” daca „fac ceva si pentru noi”. Daca nu am tolera coruptia poate si Antena 1… etc.

    • De acord, cu singura observatie la a doua chestiune ca nu anuleaza efectiv contractele, le lasa acolo semnate dar nu le introduc in plata si se apuca sa plateasca alte lucruri inainte , pentru a manca si gura lor ceva.

  10. Vreau o tara cu drumuri ca in Macedonia!
    Ei cine imi ofera loco ceea ce doresc?
    Are termen limita cererea mea.

    Intrebati Monica Macovei si poate veti primi un raspuns despre cum este aceea tara, ce drumuri are, cum oare de au reusit sa le faca si mai ales cum reusesc sa le intretina!

    Nu mergand acolo m-a cuprins admiratia si am inteles cum ar trebui construite drumurile mai ales in zonele montane/ deluroase. Respect mare Macedonia!

  11. De ce nu esti un sustinator al lui Emil Boc si compania ?
    Nu ai auzit de criza economica mondiala ?
    Nu ai aflat ca toate tarile au fost obligate sa adopte masuri dure de austeritate pentru a iesi din recesiune ?
    Nu stii ca Guvernul Boc a salvat tara de la faliment, de la dezastru, de la colaps economic, de la incetare de plati ?
    Nu stii ca Guvernul Boc a scos tara din recesiune si a readus-o pe crestere economica ?
    Nu stii ca Guvernul Boc a limitat, a atenuat si a redus la minimum posibil, efectele crizei economice mondiale, asupra tarii ?
    Nu ai aflat ca Guvernul Boc a mentinut stabila moneda nationala, ca a redus inflatia la cel mai scazut nivel de dupa 1990, ca a avut somajul mult mai mic decit media din Europa ?
    Nu stii ca Guvernul Boc a declansat si a sustinut lupta impotriva coruptiei ?
    Nu ai aflat ca Boc a fost cel mai cinstit, cel mai serios, cel mai corect, cel mai competent premier ?
    Nu stii ca Boc nu a avut o majoritate confortabila nici in parlament, nici in partid, deci a fost obligat sa faca anumite compromisuri, pentru a nu-i lasa sa ajunga la putere pe marii corupti si marii infractori, care au devalizat tara ?
    Niciun alt presedinte, niciun alt premier si niciun alt guvern nu ar fi putut face mai mult, in aceasta perioada extrem de grea de criza economica mondiala.

    • Emil, poate Emil Boc a „salvat” economia ingropand sute de mii de firme private cu impozitul minim si TVA mai mare. Poate lupta impotriva coruptiei se desfasura la Fisc cel mai bine – pe seful de cabinet al lui Blejnar il cauta si astazi…poate Boc lupta impotriva coruptiei sustinandu-l pe baronul Mantog (cititi dosarul Hotnews pe aceasta tema) sau pe alti asemenea. Sau, poate, a sustinut lupta impotiva coruptiei la pachet cu Udrea, care a alocat preferential fondurile din minister mai abitir decat pe vremea lui Mitrea.

      Oricum, cert e un singur lucru : pe tine nu te mai poate salva nimeni – decat eventual Emil Boc, cel care, in aceste zile, atunci cand nu se plimba cu tramvaiul, inaugureaza cu Ambasadorul UK o cabina telefonica. Bine macar ca nu mai inaugureaza „autostrazi” de 10 km, stand cu paharelul de apa pe bordul Loganului.

      • Nu trebuie sa repeti minciunile, calomniile, dezinformarile, intoxicarile si manipularile banditilor din usl si de la televiziunile infractorilor Felix, SOV. Ghita si DDD.
        Boc nu a ingropat nicio firma privata, ci criza economica mondiala, devalizarile si dezechilibrele provocate de fostele guvernari psd si pnl. Cele mai multe firme inchise erau fictive, nu desfasurau nicio activitate sau faceau evaziune fiscala.
        Majorarea TVA-ului a fost singura solutie ramasa pentru a nu reduce si mai mult salariile si pensiile, pentru a putea relansa economia, pentru a putea scoate tara din recesiune.
        Boc nu a pus pe nimeni sa fure si nu era treaba lui Boc sa urmareasca ce face fiecare functionar. Era treaba politiei, parchetului si a justitiei.
        Boc nu i-a aparat pe cei din partidul sau in fata justitiei, nu a blocat reformele sau legile anticoruptiei, nu a constituit un grup infractional organizat. Daca vreun ministru a comis ilegalitati, fapte penale, sa fie pedepsit. Iata ca pina acum nu s-au gasit probe.
        Trebuie sa inteleaga toata lumea ca exista o austeritate autoimpusa, in care o persoana (sau un guvern) are bani pentru a-si satisface anumite pofte sau nevoi, dar prefera sa tina banii la saltea, pentru zile negre.
        Exista insa si austeritatea impusa de lipsa resurselor financiare. Atunci cind nu ai bani pentru concedii, pentru haine scumpe, pentru masini proprietate personala, pentru a minca la restaurant, nu inseamna ca aplici politici de austeritate.
        Esti pur si simplu sarac si te multumesti cu cit ai.
        Acesta a fost cazul tarii noastre in timpul crizei economice mondiale. Guvernul, din cauza crizei economice mondiale, din cauza dezechilibrelor si devalizarilor provocate de fostele guvernari psd si pnl, nu a avut suficienti bani la buget, nici pentru salariile profesorilor, nici pentru salariile medicilor, nici ale politistilor, nici pentru pensii, nici pentru investitii.
        In aceste conditii, guvernul nu a dus tara in faliment, nu a dus tara in hiperinflatie, nu a crescut somajul, nu s-a imprumutat decit cu minimum necesar, pentru a nu impovara guvernarile si generatiile viitoare, a gasit solutii pentru a scoate tara din recesiune, pentru a relansa economia, pentru a echilibra balantele, pentru a asigura stabilitate.
        Sa nu spui ca s-au aruncat banii pe telegondole, parcuri la tara sau terenuri de fotbal in panta. Acele obiective au fost finantate din bugetele locale ale localitatilor (pentru ca asa au hotarit comunitatile locale) sau din fonduri europene, nerambursabile, bani care nu tin de bugetul de stat si nu puteau fi folositi pentru salarii si pensii.
        Chiar daca a co-finantat si guvernul o mica parte din aceste investitii (5 sau 10%), s-au creat locuri de munca, iar banii din impozitul pe salarii (16%) si TVA-ul (24%) au ajuns la bugetul de stat (sume mult mai mari decit cele cu care au fost co-finantate acele lucrari), care astfel au putut fi folositi pentru salarii si pensii. Deci acele lucrari, nu au consumat bani de la buget, ci, dimpotriva, au adus bani la buget.
        De ce nu s-au realizat lucrari mai imporatante cu acele fonduri nerambursabile ? Pentru ca o comuna nu poate accesa decit o suma foarte mica. Asa sunt concepute aceste programe.
        De aceea se si pune problema regionalizarii. Pentru ca o regiune poate absorbi (are dreptul sa absoarba) citeva miliarde de euro.
        Guvernul nu poate absorbi, oricite proiecte bune ar face, daca nu ma insel, decit maximum patru miliarde de euro. Restul banilor pot fi absorbiti de comunitatile locale (sume mici) sau de regiuni (cite trei miliarde de euro fiecare regiune).

        • Dvs, domnule Emil, faceti parte din categoria – nerecuperabila – a oamenilor care au sloganul „Cine nu e cu noi este impotriva noastra” . Daca nu il laud pe Boc, sunt automat in tabara mogulilor. O manipulare ordinara de tipul asta mai functiona, stimate domn, in Romania lui 2009. Dupa 3 ani si jumatate, oamenii s-au mai trezit. Dar va rog…puteti continua…ma scuzati insa ca, foarte probabil , nu am sa va mai raspund. Nu de alta dar nici macar nu v-ati obosit a raspunde punctual lucrurilor semnalate de mine. Stima si, cum se spune pe baricada pe care luptati, „succesuri”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Razvan Orasanu
Razvan Orasanu
Presedinte al Asociatiei "Tine de Noi", Kokkalis Fellow la Harvard University - John F. Kennedy School of Government (2012), Consultant local pentru Banca Mondiala (2010), director de cabinet al Presedintelui Consililul Concurentei (2009), absolvent al cursului Financial Programming and Policies - Fondul Monetar International (2009), Consilier de Stat al Primului Ministru pe probleme economice (2005 si 2007-2009) si Presedinte AVAS (2006). Absolvent London School of Economics, Joint Vienna Institute si al Cursului Executive Harvard Kokkalis (Atena-2006). Autor a peste 200 de articole in domeniul economic si al politicilor publice - in Ziarul Financiar, Capital, Money Express, Evenimentul Zilei si Contributors.ro

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro