În acest moment, conform estimărilor și studiilor de piață, majoritatea turiștilor români cheltuiesc pentru o vacanță pe teritoriul național, cca 40-50 Euro[1] pe zi, puțini dintre ei ajungând să cheltuiască 100 Euro/zi sau mai mult.
Sumele exacte sunt greu de cuantificat, atât timp cât cash-ul este încă utilizat masiv.
Pe de altă parte, majoritatea turiștilor străini (ne referim în primul rând la cei din plutonul țărilor bogate și la turiștii veritabili, nu la persoanele sosite în alte scopuri, în special din țările învecinate, dar înregistrate în statistici sub acest nume) cheltuie la noi în țară cca 150-200 Euro/zi[2] (cu minime tot pe la 40-50 Euro/zi), străinii cheltuind în plus, față de români, pe închirierea de mașini și de ghizi de turism, pe comisioanele agențiilor de incoming, pe zborurile interne etc.
În același timp, durata medie a șederii într-o vacanță pe teritoriul național a fost de sub 3 zile, adică de 2,3 zile în cazul turiștilor români, respectiv de 2,9 zile, în cel al străinilor[3].
Desigur, statistica are hibele ei, verificând șederea într-o singură unitate de cazare sau regiune turistică, nu totalul duratei sejururilor pe întregul an, efectuate în țară de către o persoană, caz în care am putea estima o medie anuală a șederii dublă, adică de 5-7 zile, sau chiar triplă.
Cu siguranță însă, turismul intern aduce încasări binișor mai mici decât cel de incoming, și, oricum, este cert plafonat de realitățile socio-economico-demografice.
Și prin vecini, adică în Bulgaria și Ungaria, străinii cheltuie în medie 1-200 Euro/zi[4].
Concomitent, turiștii americani petrec în Franța sejururi cu o medie de 10 zile în care cheltuie 400 Euro/zi (adică aproape 8000 Euro/cuplu/sejur), de-a dreptul amețitor[5]! În plus, această statistică este acurată cu adevărat, deoarece a fost realizată nu prin sondaje pe eșantioane limitate de respondenți sau prin capete disparate de date, ci pur și simplu prin verificarea debitării cardurilor VISA de către turiștii americani către terminalele franceze…
Revenind, din numărul total de sosiri înregistrat oficial în România în anul de vârf al turismului, adică 2019 (13,26 milioane), turiștii străini au fost doar 2,67 milioane, în timp ce cei români au fost 10,59 milioane[6], primii asigurând 5,26 milioane nopți de cazare, iar ”ai noștri”, 24 milioane nopți de cazare[7].
Privind la vecini, observăm că în Polonia străinii au asigurat 18,7 milioane nopți de cazare, în Ungaria -15,8 milioane, iar într-o țară mult mai mică, precum Estonia, 4,4 milioane nopți de cazare[8].
Din cei aproape 16 mil. de turiști înregistrați în Ungaria în 2019, cca jumătate (8 milioane) au fost străini, peste 5 milioane de vizitatori străini ajungând la Budapesta, adică de două ori mai mulți decât în întreaga Românie[9]!
Și dacă în Ungaria, cifra vizitatorilor sosiți numai din China (țara cu cel mai viguros trend pozitiv, clasa de mijloc, capabilă să viziteze Europa, numărând cca 700 de milioane de persoane) a fost de 277 mii[10], în România a numărat doar cu ceva peste 20 mii (bazându-ne pe cele 68 mii nopți de cazare ale chinezilor la noi, așa cum au fost ele prinse în statisticile publicate)[11].
În același an, 2019, încasările din turism au adus oficial României 3,19 md. Euro (însemnând 1,4% din PIB, pentru ca, în 2021, românii să cheltuie cca 3,3 md. Euro pentru călătorii de vacanţă şi afaceri – din care 80,7% în țară, iar 19,3% în străinătate[12]), în timp ce în Polonia încasările au cumulat 12,25 md. Euro (2,3% din PIB), iar în Ungaria: 6,51 md. Euro (4,5% din PIB)[13]…
Într-un alt colț de lume, micul stat Bhutan aplică de ani de zile conceptul ”turiști puțini, profit mare”, impunând o cheltuială minimă 250 dolari/zi/turist (dintre care 65 de dolari taxă guvernamentală iar restul cheltuielile cu cazarea, transportul, mâncarea, ghidajul etc.)[14], însă, în urmă cu câteva luni taxa guvernamentală s-a triplat, ajungând la 200 dolari/zi, renunțându-se însă la plafonul minim total.
Și în alte destinații ”bananiere”, încasările din turism sunt net superioare față de cele aduse de turismul intern românesc. Astfel, în Tanzania, turiștii cheltuie 150-300 dolari/zi[15], aproximativ similar cu Tonga[16], ori, într-un alt colț de lume, cu Insulele Caraibe[17].
Să nu ne mirăm, așadar, că, în 2021, România se afla pe locul 53 în Travel&Tourism Development Index întocmit de către World Economic Forum, binișor în urma Bulgariei (locul 41), Ungariei (locul 37), Poloniei (locul 30) sau al Cehiei (locul 26 din cele 117 țări înscrise)[18].
Sau că, țara noastră nu se regăsește deloc între cele 69 (!) de destinații europene unde National Geographic organizează tururi[19]…
Ce s-ar putea face pentru a conta, a urca în topuri, pentru a atrage mai mulți turiști și încasări?
Nici nu știi de unde să începi. Iată câteva din soluțiile posibile:
-creșterea vizibilității și atragerea mult mai multor turiști străini, prin politici ferme, consecvente, insistente și inteligente de marketing, calibrând acuratețea, oportunitatea și actualitatea ofertei;
-dezvoltarea și îmbunătățirea calității infrastructurii HoReCa, de acces etc.;
-un regim financiar predictibil, flexibil și prietenos;
-creșterea utilizării resurselor și produselor cu adevărat locale;
-calificarea și motivarea superioară a personalului din industrie;
-dezvoltarea sectoarelor luxury (hoteluri de 4-5 stele, servicii all inclusive și pachete integrate);
-dezvoltarea sectoarelor de turism sustenabil, eco, vegan, vegetarian etc.;
-diversificarea serviciilor (cea mai mare pondere a ofertei turistice bazându-se, azi, pe cazare și masă);
-crearea și introducerea în circuit a cât mai multor genuri de experiențe personalizate;
-extinderea duratei de ședere prin politici de discount financiar, parteneriat etc.;
-și, nu în ultimul rând, abandonarea conceptului ”lasă că merge și așa”, de la care ni se trag atâtea necazuri…
Abia după câțiva ani de aplicat consecvent soluții precum cele de mai sus (și altele similare), am putea ajunge să constatăm o creștere reală a turismului românesc.
note:
[1] https://www.zf.ro/business-travel/unde-petrec-cati-bani-dispusi-cheltuie-romanii-vacanta-paste-cei-multi-romani-prefera-transilvania-delta-dunarii-satele-traditii-bucovina-peste-40-dintre-turisti-au-folosit-voucherele-vacanta-18102673. https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/10/14/turistii-romani-aloca-intre-100-si-200-de-lei-pentru-o-noapte-de-cazare-petrecuta-in-tara-studiu–385130; A doua cifră a rezultat dintr-un sondaj: https://stirileprotv.ro/stiri/social/sondaj-majoritatea-romanilor-isi-petrec-vacanta-in-tara-si-aloca-un-buget-de-aproape-2-900-de-lei.html
[2] https://business24.ro/turism/turism-in-romania/italienii-turistii-straini-care-cheltuie-cel-mai-mult-in-bucuresti-1514216. https://www.mediafax.ro/stirile-zilei/care-este-profilul-turistului-strain-care-viziteaza-romania-ce-viziteaza-si-cat-cheltuie-16226722
[3] https://economedia.ro/numarul-sosirilor-si-innoptarilor-turistilor-in-unitatile-de-cazare-din-romania-aproape-s-a-dublat-la-8-luni.html#.YteBr3ZBzIU.
[4] https://championtraveler.com/price/cost-of-a-trip-to-bulgaria/. https://championtraveler.com/price/cost-of-a-trip-to-budapest-hu/
[5] https://edition.cnn.com/travel/article/american-tourists-france-summer/index.html
[6] https://www.zf.ro/business-travel/turistii-straini-au-ocolit-romania-in-2019-ins-sosirile-au-scazut-cu-4-fata-de-2018-18782854
[7] https://insse.ro/cms/ro/content/seria-turism-%C3%AEn-anul-2019
[8] https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Tourism_statistics
[9] https://mtu.gov.hu/documents/prod/Report-on-the-record-year-2019..pdf
[10] https://kafkadesk.org/2020/05/01/number-of-chinese-tourists-in-hungary-reached-record-high-in-2019/
[11]https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/frecventarea_structurilor_de_primire_turistica_cu_functiuni_de_cazare_in_anul_2019.pdf
[12] https://www.agerpres.ro/economic-intern/2022/03/27/ins-93-din-calatoriile-turistice-efectuate-in-2021-au-fost-pentru-vacante–891920
[13] https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Tourism_statistics
[14] https://www.nytimes.com/2022/07/05/travel/bhutan-tourism.html
[15]https://www.bot.go.tz/Publications/Other/Tanzania%20Tourism%20Sector%20Survey%20Report/en/2021092916522505.pdf
[16] https://tongapocketguide.com/what-is-the-cost-of-travelling-in-tonga/
[17] https://tourismanalytics.com/index.html
[18] https://www3.weforum.org/docs/WEF_Travel_Tourism_Development_2021.pdf
[19] https://www.nationalgeographic.com/expeditions/destinations/europe/
1. sa intram in schenghen si sa adoptam Euro.
2. sa facem o infrastructura decenta
3. la capitolul curatenie, calitate, urbanism stam foarte prost
Predictibilitatea financiar-fiscală și legislativă este esențială pentru orice investiție.
Antreprenorul are nevoie să alcătuiască un plan de afaceri, să aibă anumite certitudini și siguranță cu privire la rambursarea creditelor (care nu sunt tocmai mici în cazul spațiilor de caza, spre exemplu), remunerarea angajaților, cheltuieli fixe, numerar disponibil etc.
În România au existat ani în care au existat peste 300 de modificări ale legislației fiscale.
Din anul 2012 până în prezent am avut 21 guverne, cu 21 prim-miniștri. Asta înseamnă, oricum am privi lucrurile, instabilitate politică. În urmă cu 2 ani și ceva, regretatul prim-ministru japonez Shinzo Abe şi soţia sa Akie au făcut o vizită istorică în România. Prim-ministrul român de atunci i-a trimis în Parcul Herăstrău să viziteze Muzeul Satului…
Felicitari autorului pentru aceasta suucinta imagine comparativa a turismului din Ro. Exista multe hibe acumulate in timp. Una din ele este data de calitatea infrastructurii rutiere si cai ferate. Nerespectarea frecventa a standardelor de calitate ale serviciilor prestate in unitatile turistice. Alta este data de aplicarea statutului de statiune turistica pentru asezari urbane si rurale, in doua categorii- nationale si locale, in multe tari sunt si cele regionale. Inca una, data de lipsa atestarii turistice simple ca localitati turistice pentru sate si nu statiuni. In toate tarile dezvoltate turistic atestarea se face pe baza unei fise digitale cu punctaje si nu pe studii de zeci de pagini, platite de primarii. Banii pot fi folositi pentru alte nevoi locale. Acceptarea inadecvata a OMD ca management al destinatiei cand in fiecare UAT avem legea adm.publice care are atributii si in turism. Aprobarea unor constructii turistice care strica peisajele si arhitectura locala. Prevaleaza legea primariilor care este lege organica. Degeaba se doreste managementul destinatie cand nu avem drumuri, piste biciclete functionale, semnalizari, monumente in ruina, defrisari forestiere si poluare in arii naturale protejate, etc. In turism suntem primii care copiem de la altii fara a tine cont de realitatile noastre din teren si fara a aduce calitate.
Nu este cazul sa privim cu jind catre tarile in care hoardele de turisti calca totul in picioare, consuma resurse si provoaca costuri prin distrugerile imense pana la „alungarea” populatiei autohtone din zona, precum in Ventia, Barcelona sau alte destinatii.
Norcoul nostru ca nu dispunem de „magneti” turisitici capabili sa atraga milioane de turisti de pretutindeni, iar magnetii pe care ii avem trebuie sa-i conservam.
Un exemplu, cum va arata Brasovul de pe acum invadat in weekend si concedii de turistii daca se va deschide aeroportul deatfel necesar si zeci de avioane vor cara turisti de pretutindeni catre un centru vechi care de pe acum crapa in toate partile ?
Romania mai are sansa sa devina o destinatie turistica „secreta” cautata de oameni care doresc liniste, natura si servicii de calitate si sunt dispusi sa platesca un pret ceva mai ridicat pt o calitate corespunzatoare, atat a mediului cat si a serviciilor.
Stiu , datorita unui numar mai redus de turisti nu vor putea avea loc cresteri la care viseaza unii si altii doar de dragul mariri incasarilor si a profiturilor insa in primul rand trebuie sa tinem cont in primul rand de calitatea vietii a propriilor cetateni , ei sa fie in primplan, acestia sa fie multumiti de locul in care muncesc si traiesc altfel nu vom avea nici un turism pt ca acestia vor pleca iar locul lor va fi inlocuit de oameni din alte zone ale lumii sa munceasca in industria turistica in Romania fara nici o relatie emotionala fata de locurile respective.
Dezvoltarea turismului trebuie facuta in concordanta cu necesitatile economice ale populatiei autohtone, a intereselor acesteia si nu impotriva ei.
In acest sens un turism „bland” pe romanste soft, poate fi un drum astfel incat sa nu fie afectat mediul iar exploatarea resurselor sa ramana sustenabila.
@Ursul Bruno ) „…tarile in care hoardele de turisti calca totul in picioare, consuma resurse…”
Pentru că ați oferit exemple, îndrăznesc dă vă spun că am vizitat de mai multe ori Barcelona, cu treabă, înainte de pandemie, în timpul și după pandemia de COVID. Precum spuneți, înainte, localnicii se plângeau că nu încap în oraș de turiști.
În vremea restricțiilor, erau străzi – altădată neîncăpătoare – care păreau sinistre, aproape pustii. Dar, tristețea adevărată mi-era descrisă, ca pentru a fi trecută mai ușor, în restaurantele cu foarte puțini clienți. Unele s-au închis, altele s-au reinventat. Toți au înțeles cât de importantă este contribuția turismului la alcătuirea PIB în Spania, în jur de 8%, cu 2,2 milioane de angajați [oficial] în acest sector al economiei.
România are nevoie de promovare. Participările românești la târgurile internaționale de turism sunt ridicole. Institutul Cultural Român a devenit, după alungarea domnului Patapievici, o sursă de sinecuri pentru rude, prieteni și amante. Ministerul Turismului a rămas pierdut în „frunze”.
…Nu vă supărați, dar știți cine este ministrul turismului (sector economic ce ar putea aduce câteva procente la PIB-ul României), fără să căutați pe ’Net ? Eu nu am aflat cu adevărat nici după ce am căutat, dar am citit că a fost până nu de mult contabil la un service auto din Capu Codrului (SV).
Sint un turist care din 1983 incoace (si, mult mai extins, din 1990) am umblat cu masina si apoi avion in toate tarile Europei, parti din SUA si din Canare. M-am concentrat din ce in ce mai mult pe atractii neconventionale, culturale, arhitectura, urbanism, viata oamenilor, gastronomie. Cele obisnuite deci. Mi-au scapat deocamdata Tarile baltice, Albania, Bielorusia si inca citeva. Dar am fost si in Bulgaria si in Ucraina. Am platit din propriul buzunar (un aspect important in definirea mea ca turist autentic, nu subventionat),
Cunoscind România stiu sa creez scenarii de vizitare care sa-mi dea satisfactiile ca turist, acceptind latura ,,exotica” a acestor demersuri. Deci sint pregatit sa accept niste lipsuri pe care nu le-as accepta in alte tari (Portugalia, Elvetia, chiar Cehia, Ungaria) doar ca sa trag foloasele turistice de pe urma României. Am mers mai putin in Ardeal in ultima vreme, si imi dau seama ca lucrurile stau mai bine acolo.
Ce ma deranjeaza foarte tare in peregrinarile mele:
– colapsul arhitecturii si peisagisticii de patrimoniu. Distrusa si neglijata prin toate metodele. Chiar si schimbarea fara rost a numelui istoric al unei strazi, a unui restaurant frecventat de decenii, duce la degradari si depersonalizare.
– gustul derizoriu cu care sint amenajate pensiunile si micile hoteluri, si la tara si la oras. Si asta depaseste rabdarea unui turist experimentat. Cind ai la dispozitie toata Europa, de multe ori la preturi mai mici si cu tot ce trebuie, trebuie sa fii masochist sa te enervezi aproape la fiecare pas in România
– mincarea traditionala româneasca e ori o raritate, ori e caricaturizata. Exista si exemple foarte bune, si, probabil ca oriunde, trebuie sa scotocesti dupa restaurante bune. De exemplu modestul dar stralucitorul Nicoresti din Bucuresti sau Gargantua la Icoanei, mai modern.
– nepriceperea managerilor. In spatiie de socializare la hotel sau restaurant muzica data tare zgomotos, televizorul merge continuu pe reclame. Oamenii acestia nu inteleg ca gusturile lor discutabile nu pot egala potentia gusturile unor clienti rafinati. De aceea practica asta nu e recomandata, se da cel mult o muzica la nivel scazut pentru dineuri de exemplu. E apreciata intotdeauna muzica live, cu conditia ca cel de la sunet sa stie ce face.
– starea de colaps si mizerie a infrastructurii stradale. Or fi cladirile bucurestene interbelice o minune de arhitectura, dar o plimbare de kilometri in zona Dacia, Armeneasca etc care te face sa te enervezi la fiecare 15 m (arata ca in orasele pustiite de razboaie civile) te demobilizeaza garantat. Daca nu de altceva, de mila a ceea ce au fost aceste zone exclusive, oaze ale frumosului, in alte vremuri. Din solidaritate.
– actiunile de ,,reabilitare” (termen la moda, dar care a devenit nociv) a unor obiective monumentale (parcuri, cartiere istorice) prin renovare agresiva, de proasta calitate, cu stifturi ieftine de bilci, distrug atmosfera si dezgusta turistul.
In concluzie, turistii mai experimentati, mai pretentiosi, dar si cei mai comozi, mai strimtorati, aleg destinatii sigure. Fara ca prin asta sa fie mofturosi. Merge foarte bine si o Grecie, o Cehie, orice, numai sa fie la nivelul minim de bun simt.
In România aceste lucruri pot fi obtinute prin scuturarea din radacini a sistemului actual. Dar nici populatia, expusa timp de decenii la un vid cultural si la anti-modele, nu intelege si nu vrea asta. Lumea crede ca venim pentru Castelul Peles, tuica cu sarmale si fetele frumoase in ii. Nici pe departe.
Mult succes!
S-o luam babeste:
1. Turismul romanesc de vara e deja practic sufocat, sunt posibilitati reduse de marire a cifrei de afacere. Sezon f scurt, zonele sunt deja ocupate. Poate ar trebui sa se traga un ochi in Bulgaria.
2. Turismul de iarna, care aduce de regula mai multi bani, e limitat din motive de lipsa a zapezii.
3. Turism cultural. Si acesta e limitat, chiar asa multe zone incarcate de cultura si istorie nu prea sunt, iar cele care exista sunt deja supraaglomerate.
4. Ramine turismul agricol. Aici e inca mult potential de dezvoltare.
5. Turism nebun. De la Parapante, la tiroleze, la curse de masini, zbor cu avion, concerte muzica. Si aici se mai pot face f. multe.
6. Turismul balnear. Si aici exista un potential enorm, combinat cu medici, ape, namol.
Cere turism agricol?
La stana turistica, in Delta și prin vii și livezi nu e turism Agricol. Vizitarea unei Crame e un act de cultura chiar!
Doar daca va refereați la faptul că vin turiștii să strângă struguri, mere, pere, să pescuiască și sa pape ce au cules și au prins, eventual să vadă prepararea diverselor produse și să le deguste.
Noua oamenilor ne ( cam ) pute de ceva vreme sa fim culegatori . Ne place comoditatea imbuibarii prin insusirea ( la supermarket ) a bunurilor deja culese de altii . Livada , via , balta cu peste , ….. le-am inlocuit cu supermarketul . Nu-i vorba ca acolo unde eram noi indecisi ni le-au impus altii …. Ma refer la stapinii supermarketurilor si la guvernanti . Caci toti cistiga ; primii din incasari iar ultimii din accize si TVA ( pentru beneficiile lor imense ) .
P.S.
Vizitarea unei crame este o fudulie .
Exista mitul ca avem o tara frumoasa, care functiona perfect in conditii de izolare, dar acum… Spre exemplu, sunt cel putin 10 tari in Europa in care exista munti la fel de frumosi ca la noi. De litoral nici nu mai vorbim (si asta nu doar pentru ca a devenit un monument al prostului gust). Paduri, dealuri, cascade? In Europa practic nu exista tara sa nu aiba asa ceva. Singurul lucru unic este Delta. Mai avem cateva zone pe nisa de turism cultural, Bucovina, Maramures, cateva orase din Transivania si cam atat. Doar ca Europa de vest e plina de orase medievale, castele, samd. Lipsa infrastructuri e o problema, dar nu critica, turistii pe care ii vrem vin cu avionul, nu pe autostrada. Odata venit, ce poti vedea in Romania? Kitsch si aglomerare, nepasare si indiferenta, intr-un cuvant dezastru urbanistic. Degeaba natura e frumoasa (oare nu e asa peste tot?). Vrea cineva sa stea in hoteluri gard-in-gard? Vine cineva sa viziteze cladiri de birouri? Cand te plimbi pe faleza, preferi sa vezi marea, sau chioscuri aliniate? Vrea cineva sa vada de la fereastra parcari si dughene? Calitatea spatiilor publice (si semi-private), acolo unde exista (pentru ca parcarile sunt mai importante), e de-a dreptul mizerabila. De la nelipsita roata de caruta pana la fantanile cu ingerasi. Cum de asa ceva poarta semnatura unui arhitect e de neimaginat (pentru ca nimic nu se poate construi fara). Kitsch-ul, in care romanul se simte atat de bine, nu poate atrage decat o anumita categorie de turisti, asa ca sa nu ne miram ca nu vin.
2 cuvinte: târfe și maria. astea 2, legalizate, ar tripla intr-un singur an numărul de turiști străini. nu mă mai obosesc să explic iarăși și iarăși de ce. problema e că țara, fiind una de tranzit incă din evul mediu, e condusă de tâlhari-vameși la drumul mare care nu au niciun interes să-și saboteze sursele de venit negru (bordeluri clandestine, șpăgile in vamă și contrabanda de țigări, alcool și droguri). deci nu o să se întâmple. iar țara, așa urâțică și soioasă cum e, nu o să aibă niciodată prea mulți doritori de aventuri cu ea.
Articolul domnului Teofil Ivanciuc are vreo legatura cu acesta ?
https://financiarul.ro/bani/prin-ce-metode-ar-putea-turismul-romanesc-sa-aduca-mai-multi-bani/
Lipsesc două chestii esențiale:
1. Nu prea ai ce să vezi și ce poți vedea e înecat de țigănie.
2. Infrastructura de transport e catastrofală. Cine cheltuie bani călătorește cu avionul sau mașina. România e prea mică și prea săracă pentru legături aeriene interne fezabile. Iar rețeaua de drumuri e într-o stare dezastruoasă. Volumul de închirieri de mașini e scăzut tocmai pentru că n-ai unde să mergi. Viteza medie e foarte lentă. Drumurile sunt congestionate și periculoase. Manierele șoferilor sunt hidoase și ferească Sfântul să ai treabă cu poliția română dacă a intrat vreun Dorel în tine,
Va uitati la statistici legate de turism in Romania vs. alte tari (pe care nu le contest), dar nu vorbiti nimic despre cauzele pentru care vin mai putini bani din turism decat in alte tari. Apoi oferiti niste „solutii” care nu sunt nimic altceva decat niste platitudini de tipul „sa fie bine sa nu fie rau”, in aceeasi liga cu „sa investim in educatie” sau „sa facem autostrazi” si care nu ofera nimic concret.
Haideti sa privim sincer la unele din cauzele pentru care sunt mai putini bani straini in turismul din Romania decat in alte tari:
– geografia. Cand esti aproape de tari bogate (ex. Ungaria cu Austria, Franta cu … toti vecinii + multe zboruri directe cu US, Estonia cu Finlanda) e mult mai usor sa ai turisti straini pentru ca… sunt mai aproape. Romania e deja mai bogata decat vecinii ei, cu exceptia Ungariei care e marginal mai bogata si intr-adevar sunt multi turisti unguri in Transilvania.
– potentialul turistic. Da, stiu, „avem o tara frumoasa”. Dar chiar asa e, daca ne comparam cu Franta, Italia, Portugalia, Grecia? Asta din punct de vedere al turismului natural. Daca ne uitam la turismul cultural, Budapeste de exemplu are mai multe de oferit decat orice oras din Romania.
Apoi as vrea sa va provoc si sa va intreb de ce ar trebui macar sa ne dorim sa dezvoltam turismul strain in Romania? De ce ar trebui Romania sa ia masuri ca tara si sa investeasca intr-un sector care ofera cele mai mici salarii? De ce o tara cu mari probleme de inegalitate si-ar dori sa atraga si mai multi turisti cu multi bani, care sa creasca si mai mult discrepantele sociale? Poate ar trebui sa intrebati de asemenea locuitorii oraselor vest europene napadite de turism si „outpriced” din propriile orase daca si-ar dori sa fi facut lucrurile diferit in ceea ce priveste promovarea turismului.
@Bogdan P _ „Haideti sa privim sincer la unele din cauzele pentru care sunt mai putini bani straini in turismul din Romania decat in alte tari […] potentialul turistic…”.
Potențial este considerată acea resursă care poate fi fructificată. În cazul imenselor resurse turistice ale României, nu putem vorbi despre potențial, căci este cvasi-imposibilă (în orice caz, foarte improbabilă) fructificarea lor, în cadrul unui proces economic, în urma căruia să rezulte creșterea contribuției acestui sector la PIB. Ele rămân doar resurse.
Cu permisiunea autorului articolului, îndrăznesc să ofer un exemplu.
Centrul Vechi din București a căpătat (din motive diverse, asupra cărora nu zăbovesc) un important interes turistic. Zona, plină de clădiri aflate în ruină, de altfel, este delimitată pe o parte de Piața și biserica ce poartă hramul Sf Gheorghe, Km. 0 al României. Un alt obiectiv turistic căutat este Palatul Parlamentului (a doua cea mai mare…etc.).
Ei bine, drumul între cele două zone, de vreun kilometru și ceva, este parcurs de grupurile de turiști la pas. Trotuarul este placat cu pavele din granit din care la fiecare doi pași este o groapă, din pricina montării defectuoase a acestora și a inexistenței unui contract de mentenanță. ..De foarte mulți ani.
Eu unul, am vizitat aproape toate capitatele europene și multe orașe mari și mici, din state mai dezvoltate, sau mai puțin, cu potențial turistic mai mare, sau mai mic. NICĂIERI nu am văzut o astfel de imagine a unui centru civic! Nicăieri nu am întâlnit o astfel de bătaie de joc față de urbe și de cei care se află în ea!
Am văzut, în schimb, pavaje făcute de romani în urmă cu peste 2000 de ani, pe care se circulă și astăzi. Oare a uitat omenirea cum se montează pavelele de granit pentru a rezista mai mult de doi ani?! Cu siguranță, nu, iar o schimbare pozitivă în România într-un viitor previzibil este, după cum spuneam, foarte improbabilă.
La cea mai inapoiata tara din UE turismul n-are cum sa se prezinte peste acest standard!
Intradevar Senghenul ar fluidiza accesul dar el este blocat de aceeasi incompetenta in directia dezvoltarii si decaderea generala a tarii.
Moneda Euro?In timpul vietii autorului si comentatorilor standardul economic si social pentru accesul la Euro este irealizabil!
Ar mai fi de aratat ca nimnic nu va misca de la acest rezultat, in lipsa unui PROIECT DE TARA, care sa asigure o dezvoltare economica-industriala de minim 5 la suta pe an cu consecintele pentru tot ce imbunatateste si face tentant turismul in Romania!Fara el turismul ,,economic” este inexistent!
Avem lucruri multe de artatat strainatatii, dar cine se gindeste ca nimic din ce i se ofera ,,turistic” nu-i este usor accesibil, nu vine in Romania ci la vecinii ceva mai rasariti din toate punctele de vedere.
Oricine isi alege destinatia turistica, mai ales de concediu se informeaza despre starea tarii si tot ce tine de infrastructura care sa asigure o minima satisfactie pentru banii investiti.
„Nici nu știi de unde să începi. Iată câteva din soluțiile posibile…”
Articolul pare, vă rog să mă scuzați, o glumă. Să mă explic…
Folosesc puțin, tot mai puțin, servicii de ospitalitate din România. Iar sentimentul pe care îl am de fiecare dată este că am fost păcălit, că furnizorul de „servicii” și-a bătut joc de mine pe banii mei. Că am fost jefuit și umilit.
În paranteză fie spus, cea mai recentă călătorie a mea de la București la Sinaia – 140km – a durat 5 (cinci) ore.
Așadar, prima soluție, construirea infrastructurii de transport necesare.
În unitățile de cazare, sentimentul turistului este permanent că deranjează gazda prin prezența sa. Prețurile sunt imense prin raportare la calitatea serviciilor.
Oriunde în altă parte am fost (am vizitat mai multe țări, de pe trei continente) clientul este tratat astfel încât să revină, eventual cu mai mulți însoțitori, pentru că investiția se dorește a fi amortizată pe termen lung.
În România, principiul este „mușcă și fugi”. Într-un stat în care legislația fiscală cunoaște peste 300 de modificări într-un singur an, investitorul vrea să-și amortizeze investiția în maximum doi-trei ani.
Așadar, a doua soluție, stabilitate fiscală.
Fără vreun argument explicit, a treia soluție este reducerea corupției și consolidarea statului de drept. (A se vedea recenta descoperire de masive cantități de carne re-recongelată, sau cazul turistului grec strivit de un limitator de înălțime șamd., care sunt nesemnificative în raport cu imensitatea neregulilor existente și care n-ar putea fi fără corupție.)
De 17 ani petrec cel puțin două sejururi în alte state, unul în Bulgaria, și fac alte 4-5 vizite în străinătate – mai lungi sau mai scurte – cu diverse treburi. Peste tot am fost tratat mai bine decât în România la aceleași costuri, sau mai ieftin la aceeași calitate. Deplasările mele în România sunt toate din necesitate. Singurele locuri în care am fost tratat decent a fost un hotel din Arad și o pensiune din Șura Mare.
De Infrastructura rutiera au in primul rand nevoie cetatenii Romaniei pt dezvoltare economica, sustinerea turismului fiind pe cale de consecinta nicidecum motivul pt dezvoltarea turismului.
Restul aspectelor tin de mentalitati, pana ele nu se schimba va fi greu, solutia fiind evitarea locurilor neprietenoase, greu de realizat si de ce accepta oamenii sa fie umiliti si prost tratati ?
poate ne raspunde un psiholog.
Turismul in strainatate este mai scump decat in Romania dar este adevarat la calitate net superioara.
Majoritatea oamenilor nu isi permit vacante lungi prin alte tari si atunci servesc ce e aici. Nu pentru ca le place sau pentru ca e frumos ci pur si simplu ca atat isi permit.
Pe multi nici nu-i deranjeaza mizeria de pe litoral sau de la munte. Asa traiesc zi de zi in ghetourile numite orase in Romania.
Romania este un stat sarac, mare parte din populatie este needucata (nu ma refer la scris/citit) si castiga prost. Chiar dupa rezultatele de la referundum apar ~40% din populatie cu nivel scazut si inca 43% cu nivel mediu. Este o mare de prostie si saracie in Romania.
Im sfârșit un articol cu valoare adăugată, stricat insa de folosirea unor barbarisme îngrozitoare precum „statistică este acurată”. Chiar nu mai știm sa vorbim românește? Nu zgârie urechile astfel de expresii? Ce-i rău cu precisa sau exacta?
Ca sa crească numărul turiștilor trebuie sa ne schimbam noi romanii, in special proprietarii firmelor care activează in turism, pentru ca nu putem face mare lucru pentru a-i schimba pe cei cărora vrem sa le luam banii. Și aici am atins punctul critic: proprietarul unei firme de turism vrea doar sa-I ia turistului banii și nu-i pasa de gradul de mulțumire al celui din urma. Ideea de turism repetat este străină antreprenorului local, în special la mare și în marile orașe precum București si Cluj. Predomina teapa (tzeapa, nu am diacritice pe telefon). Acest tip de strategie merge în destinațiile turistice cu flux mare (am experimentat-o, mai precis am luat tzepe in Paris, Madrid, Istanbul, Grecia) dar nu într-o tara ci potențial turistic mai mic.
Impresia finala a turistului contează enorm, dacă pleacă dezamăgit, nu va veni a doua oara și ii va influența și pe alții.
Exista pensiuni care încearcă sa-i facă pe tyrydti sa se simtă minunat, dar ele sunt departe, pe undeva prin Bucovina, Neamț sau Apuseni. În rest tzepe, în special în restaurantele de la mare și București. Nu e ceva nou, am observat-o încă din anii 80 aplicata turiștilor străini, meniuri a la carte fără preturi afișate sau preturi modificate, schimburi valutare dubioase, etc. Un taximetrist bucureștean remarca plastic despre modernizarea sectorului hotelier post privatizare: au schimbat mobila dar n-au schimbat tarfele. Și se referea în mod specific la cel mai mare hotel din centrul Bucureștiului.
Foarte simplu se pot face mai multi bani.
Construirea de centuri ocolitoare ale aglomeratiilor urbane.
Construirea de parcari mari pentru TIR-uri si cu caravane legate la caldura si apa calda pentru escale pentru soferi de cateva ore sau zile.
Taxarea prostitutiei in sistem Bahnhofstrasse in locatiile astea cu management sistem-birouri-inchiriate-pe termen scurt cu plata cash, debit sau credit card sau paypal pentru pastrarea anonomitatii dar si verificari medicale pentru prostituate.
Ca sa sumarizez – CdPaaS – Crucea-de-Piatra-as-a-Service. :))
Si as simti ca daramarea Crucii de Piatra cu o basculanta (cred ca era albastra) cum am vazut din tramvaiul 19 este in sfarsit in domeniul istoriei dar repetate pe next-level.
Deja exista se pare servicii conexe cu fratii Tate de exemplu. De ce sa faca ei bani netaxati in Romania si nu statul roman?
O propunere pragmatica. Ma tem însa ca Madam Firea s-ar împotrivi, ea prefera sa plece banii in UK, Germania, Grecia, Cipru si, mai ales, Turcia, de unde a cumpărat si tramvaie plus autobuze.
Multumesc!
Acum o sa plusez.
Langa parcarile astea ar trebui infiintate si piete care sa sprijine producatorii locali ca sa nu sa fie jecmaniti de marile lanturi de supermarket..
O asemenea abordare ar imbina si … placutul cu utilul. :))
In padurile din apropiere sa se faca zone a) pentru paint ball games b) culegere de vreascuri pentru focuri de tabara pentru evenimente corporatiste Teambuilding si c) reconstituiri NUMAI pentru adulti de filme gustate de public: Cenusareasa, Aventuri la Snagov etc.
Pariul cu agricultura si turismul a fost demult pierdut. Exista in vechi statiuni turistice si investitii care au facut loc modernizarii. Dar daca accesul din cauza infrastructurii ramane o mare problema. Apoi in ultimii 15 de ani exista tendinta sa acreditam mai toate orasele si comunele in statiuni turistice. Acesta pentru ca un „destept” roman de la fonduri europene si altul de la turism a propus proiecte pentru statiuni turistice. Dar acest lucru nu il vom intalni in Italia, Franta, Germania. Cele cu statut de statiuni turistice sunt in special cu deschidere catre un turism international. Reatestarea statiunilor turistice odata la 10 ani, odata cu refacerea planurilor de urbanism, trebuie sa existe o concordanta intre ele. Toate localitatile si au creat strategii de dezvoltare durabila care cuprind si turismul. Dar s-a venit cu managementul destinatiei turistice care este cam acelasi lucru dar cu alt titlu. In multe locuri s-au facut investitii in unitati de cazare, restaurante la munte, in delta, dar fara a se sustine cazarea la localnici. Putine restaurante locale merg pe ce cultiva populatia locala cu relatie pe zeci de ani. Doar organizarea de targuri agro alimentare mai ajuta producatorii locali. La urma urmei, orice localitate care are chiar putine resurse turistice trebuie sa poata sa isi dezvolte turismulsi nu pe anumie punctaje derizorii.
Nu cred ca aceste masuri propuse de dvs. ar rezolva problema turismului, dintr-un motiv simplu: turistul de azi vrea experiente, vrea un „program turistic” si nu „cazare”, „servicii all inclusive”, asa-zise „pachete turistice” fara continut. E o mare porcarie „all inclusive” si nu mai prinde la public (la publicul avizat, bineinteles). Noi, abia acum ne-am trezit, cand altii incep sa renunte la „fabricile de turism bulgaro-turcesc”.
In calitate de „turist”, vreau sa merg la un concert, sa particip la o degustare de vinuri, la un festin gastronomic, la vanatoare/pescuit, la o plimbare cu bicicleta pe un traseu interesant, sau o experienta in balon. Vreau si eu sa vad cum pensiunea cutare ofera experienta cutare pentru mine si familia mea sau pentru un grup organizat si nu oferta de cazare si masa cu „pensiune completa”. Important nu e sa te cazezi in cutare loc ci sa ai ce face in locatia respectiva sau adiacenta, in functie de anotimp, de relief.
Da, dle Doru aveti perfecta dreptate. Conteaza cum primaria unui oras sau comuna stie sa isi valorifice ce poate avea un interes pt.orice turist. Dar pentru acesta primarul trebuie sa stie sa implice pooulatia locala. La Greci si Italieni fiecare piatra antica si fiecare loc istoric, muzeu local, casa memoriala, atelier artizanal, mica fabrica de sucuri, gemuri, mudtar, mirodenii locale, ceaiuri, branzeturi, textile manuale din o localitate este pus in valoare, vizitat cu mici magazine locale, cu degustare si cumparare si nu mai sunt declarate statiuni. Orice fond forestier existent in orice localitate poate include plimbari pedestre, cicliste, recunoastere arbori, flori, ciuperci, pasari, insecte,etc. Dar trebuiesc amenajate si numai cu ghizi insotitori. Noi facem blocuri langa paduri si vile in arii protejate si apoi vrem drumuri pentru masini.
Curatati strazile, dati jos aparatele de aer conditionat de pe fatade si puneti-le unde nu se vad, zugraviti fatadele caselor si cladirilor mari, vorbiti incet pe strada si imbracati-va civilizat … Apoi vin si turistii.
Daca analizam datele existente, avem multe aspecte fara rezultate notabile. Prevederi de sustinere a turismului avem in legea adm. publice locale, inclusiv a primariilor, cons.judetene, apoi asociatiile de dez.si promovare a turismului in judete, acreditarea ca statiuni turistice, organizatii de management ale destinatiilor, agentii de dezv.regionala care sustin si promoveaza turismul, strategii de dezv. durabila, de dezv.locala, de dezv.a turismului. Care au prioritate si care sunt esentiale?!! Pe care le skegem ca eficiente ?!! Apoi se fac licitatii la mai toate targurile europene si internationale de turism dar ar trebui sa avem un numar bine ales de targuri, cu prezentari f.bune de unde pot veni turisti in tara. Avem mult amatorism si incompetenta, multe cheltuieli care nu se justifica in plan intern si extern.