sâmbătă, aprilie 26, 2025

Cum au rezolvat bulgarii problema votului in diaspora

Introducere

In 12/05/2013 in Bulgaria au avut loc  alegeri legislative anticipate. Cu ocazia acestui vot, bulgarii din diaspora au avut foarte mari dificultati pentru a vota.

O situatie foarte asemanatoare, desi la alta scara (data de marimea diasporei bulgare in principal)  cu votul in  diaspora romana pentru cele 2 tururi ale alegerilor prezidentiale di 02/11/2014 si 16/11/2014.

Pe 12/05/2013, in diaspora, bulgarii au stat la cozi imense, iar in orasele mari  doar o mica parte dintre ei a putut vota.

Datorita mobilizarii asociatiilor de bulgari din diaspora ( in special din Franta) si sprijinului unor parlamentar i bulgari, Parlamentul Bulgar a adoptat noua lege electorala  care este in vigoare din  05/03/2014 si care introduce modificari majore a modului de organizare a votului din diapora.

In mai putin de 10 luni de la cozile de la vot din 12/05/2013, s-au luat masurile necesare pentru ca astfel de situatii rusinoase pentru o tara europeana sa nu se mai repete.
Textul de lege

Textul de lege se intinde  pe aproape 200 de pagini si contine in jur de 500 de articole.

Cu ajutorul domnului Stefan Manov, textul de mai jos sintetizeaza principalele modificari aduse codului electoral pentru votul bulgarilor din strainatate :

–          O sectie de vot in care s’au organizat alegeri in ultimii 5 ani si la care au  participat minim 100 de votanti se deschide automat pentru urmatoarele alegeri (art 14-3)

–          In plus de sectiile de mai sus, se deschid sectii noi de vot in orice loc pentru care se primesc un numar minim de « Declaratii de intentie de vot » si anume :

§  20 de declaratii pentru  locurile in care exista o Ambasada sau un Consulat (art 14-1)

§  40 de declaratii pentru alte locuri (art 14-2)

–          Se poate deschide o sectie de vot chiar fara a avea nr minim de declaratii de intentie, in cazul in care ambasadorul sau consulul o cere (art 14-4)

–          Nu exista liste electorale permanente pentru bulgarii din strainatate. Declaratia de intentie de vot nu resprezinta o conditie pentru a putea vota. Ea serveste doar la constituirea birourilor de vot. Electorii care nu au trimis o « declaratie de intentie de vot » pot vota ( art 31, 32, 33).

–          Numarul de sectii de votare est proportional cu cifra de 500 de votanti potentiali in functie de numaruld e votanti de la precendentele alegeri sau de nr de declaratii de intentie de vot (art 15). Astfel pentru 10 000 de votanti potentiali se deschid 20 de sectii.

–          Cuvantul « loc » a inlocuit cuvantul « oras » care aparea in vechea lege electorala bulgara. Astfel se pot organiza sectii la fel de usor  intr’un cartier, un sat, un oras mic sau intr’o metropola. O prevedere foarte importanta care asigura proximitatea geografica a sectiilor de votare fata de votanti.

–          Asociatiile  de bulgari din diaspora pot participa la organizarea scrutinului. Ele pot propune adrese de sectii de votare, pot propune membri ai comisiei electorale, pot ajuta ambasadele in relatiile cu autoritatile  locale. Astfel se instituie  un « echilibru de putere » intre diapora si  ambasade care prin lege  nu pot ignora cererile bulgarilor de a se organiza birouri de vot. (art 13-3, 22-2, 103, 104)
Rezultate

Legea este in vigoare si da rezultate.

Exemple

1) Londra :

  • Vot 2013 : 2 sectii de votare si 3800 de votanti, cozi imense
  • Vot 2014 : 11 sectii de votare obtinute astfel : 7 sectii proprotionale cu 500 numarului de votanti din 2013 (3800/500), plus 4 sectii deschise in diferite cartiere din Londra in urma primirii de « declaratii de intentie de vot »

2) In ansamblul diasporei bulgare

  • Vot 2013 : 227 sectii votare si 115 000 voturi
  • Vot 2014 : 428 sectii de votare si 145 000 voturi

Concluzii

Se pot trage foarte multe invataminte din exemplul bulgar. Precizez cateva

–          Raportat la numarul bulgarilor din strainatate, In 2013, inainte de aceasta lege, diaspora bulgara avea la dispozitie déjà mult mai multe sectii de votare decat diapora romana in noiembrie 2014. Dupa noua lege, nu se mai pot face comparatii

–          Spiritul legii actuale este ca orice bulgar sa poata sa voteze usor si cat mai aproape de locul unde traieste (minim 20 de votanti declarati !!) indiferent de costuri.

–          Legea implica diaspora bulgara in organizare, si nu o tine departe de decizii prin autoritati : ambasade, consulate, Ministerul Afacerilor Externe, BEC,etc

–          Din textul legii transpira dorinta ca orice bulgar sa poata vota indiferent de costuri. Principiul conteaza si nu « productivitatea » cu orice pret. Nimic nu e mai important intr’un scrutin electoral si intr-o democratie decat legitimitatea celor alesi.  Astfel,  chiar daca numarul voturilor exprimate  suplimentar in 2014 fata de 2013 a fost relativ mic (+30 000) fata de numarul sectiilor de votare in plus (aproape dublu), legea nu e contestata si e considerata un succes.

Anexe :

–          Textul legii electorale bulgare in vigoare din 05 /03/2014 in engleza

–          Raport al « Consiliului transitoriu al bulgarilor din strainatate » trimis delegatiei observatorilor OSCE al alegerilor parlamentare din diaspora din 12/05/2012.

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dragos-Bogdan Grigore
Dragos-Bogdan Grigore
Locuieste in Franta din 2003, este inginer in constructii, absolvent de UTCB Bucuresti si ENPC Paris

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro