In ziua de luni 13 august lira turceasca (“TRY”) a atins un nivel de slabiciune istoric fata de dolarul american (“USD”). USDTRY a inchis ziua la 7.24 fata de sub 4.0 la inceputul anului. Care sunt cauzele si mai ales ce concluzii relevante putem trage pentru economia Romaniei?
Nu imi propun sa fac o analiza politica sau economica exhaustiva a Turciei – au facut-o multi experti, notabile fiind articolele lui Dragos Mateescu pe Contributors.ro. Mai degraba imi propun sa explic cauzele fundamentale dar si cele tehnice ale recentei deprecierii extraordinare a lirei turcesti si sa ofer cateva invataminte pentru economia si moneda romaneasca.
Dupa evenimentele din Iulie 2016 tendinta istorica de depreciere a TRY fata de USD s-a accelerat. Principala cauza a fost inflatia, in special cea a costurilor fortei de munca, in timp ce dobanda de referinta a bancii centrale a Turciei a ramas neschimbata pana recent, la 8%. Desigur, cauzele fundamentale ale acestor evolutii economice sunt de fapt politice. Controlul tot mai centralizat si autoritar al presedintelui Erdogan a rezultat in impunerea viziunii sale economice asupra tarii cu putine obstacole. Astfel dorinta de a accelera cresterea economica, in special prin investitii publice masive in infrastructura si constructii, a inceput sa puna presiune pe inflatie, iar aversiunea publica (religioasa poate?) fata de cresterea dobanzilor a timorat conducerea bancii centrale a Turciei si a rezultat intr-un nivel constant, mult prea mic fata de rata crescanda a inflatiei.
Drept urmare USDTRY a continuat sa se deprecieze creand un cerc vicios in care inflatia a continuat sa creasca din cauza deficitelor gemene (de cont curent si bugetar). In alte cuvinte, economia turceasca are nevoie permanenta de lichidati in USD pentru a finanta deficitul de cont curent si, intr-o masura mai mica, de dobanzi cat mai mici pentru a finanta deficitul bugetar. Cu toate acestea succesul electoral al lui Erdogan si partidului in alegerile parlamentare din 2015 si 2018 precum si la referendumul constitutional din 2017 i-au permis acestuia sa mentina un control absolut asupra vietii politice si economice a tarii si sa mentina increderea investitorilor si sectorului privat. In consecinta USDTRY s-a depreciat oarecum lent si moderat in ultimii trei ani iar lichidatea din piata a fost buna. La inceputul lunii Mai 2018 USDTRY tranzactiona la putin peste 4.0 practic la acelasi nivel ca sfarsitul turbulentului an 2016. Ce s-a intamplat?
Luna Mai a fost dezastruoasa pentru TRY in principal din cauza declaratiilor si actiunilor politice ale lui Erdogan care a preluat controlul monetar de la banca centrala socand investitorii si pietele. Numai in luna Mai TRY s-a depreciat cu 15%. Asa cum spuneam mai devreme deprecierea monedei nationale accelereaza cercul vicios al inflatiei pe fondul deficitelor structurale ale economiei. In combinatie cu pierderea increderii pietelor de capital rezultatul a fost brutal si imediat, USDTRY incheind luna la 4.5 unde ramane si in iunie, luna in care partidul presedintelui castiga alegerile parlamentare (desi pierde majoritatea absoluta) si formeaza un nou guvern.
Pe 9 Iulie Erdogan numea la faraonicul palat prezidential din Ankara un nou guvern in care importantul post de ministru al finantelor si trezoreriei este ocupat de nimeni altul decat ginerele lui, un om de 40 de ani, care nu avea niciun fel de experienta profesionala relevanta pentru un astfel de post. USDTRY incheie luna peste 5.0. Intre timp apar efecte secundare, lichiditatea pietii incepe sa sufere si USD incepe sa fie tot mai greu de cumparat atat de catre gospodarii cat si de catre companii. Inflatia reala depaseste cu mult cifra oficiala, dupa unii experti nivelul fiind de mai mult de 100%. USDTRY termina luna la aproape 5.0.
Vinerea neagra a venit pe 10 August. Cu imprevizibilitatea-i caracteristica presedintele Trump anunta masuri punitive impotriva industriei otelului din Turcia dubland tarifele la importurile de otel si aluminiu turcesc. Aceasta masura a venit pe fondul disputelor din ce in de mai dure intre SUA si Turcia, exacerbate de condamnarea si detentia unui pastor evanghelic american care locuia la Izmir, in conditiile in care baza electorala cea mai solida a presedintelui Trump o reprezinta alegatorii evanghelici. Piata este surprinsa negativ si reactioneaza violent peste weekend ducand cursul USDTRY la maximul lui istoric de 7.24 pe 13 August.
Autoritatile turce sunt obligate sa reactioneze si banca centrala introduce masuri de relaxare monetara de urgenta, Erdogan isi convinge aliatii politici din zona Golfului sa investeasca USD ceea ce modereaza cursul de schimb. Toate aceste masuri disperate raman insa paleative si multi analisti sunt de parere ca Turcia se indreapta spre incapacitate de plata.
Ce elemente sunt relevante pentru economia actuala a Romaniei? Putem extrapola in vreun fel? Unde merge cursul EURRON? Haideti sa incercam sa raspundem pe rand la aceste intrebari.
Ca si Turcia, Romania incepe sa simta efectele unui combinatii toxice de elemente negative politice si economice. Deficitele gemene de cont curent si bugetar sunt mari si in crestere. In Romania deficitul bugetar de aproximativ 3% este la maximul permis de mecanismele de stabilitate ale EU si este mentinut acolo numai prin taierea brutala a investitiilor. Inflatia este si ea in crestere accelerata, ce-i drept avand cauze diferite de cele din Turcia, ca urmare a cresterii rapide si semnificative ale salariilor bugetarilor, a pensiilor si ale cheltuielilor sociale. Guvernarea este haotica si instabila. Principalele ministere sunt conduse de persoane controversate sau incompetente.
Disputele intre executiv si BNR se intetesc pe masura ce inflatia si ROBOR cresc. Ca si in Turcia guvernul pune presiune pe BNR ca sa nu ridice dobanzile. RON continue sa se deprecieze dar controlul monetar puternic al BNR modereaza momentan fenomenul. Increderea investitorilor si a agentiilor de rating inca ramane solida ceea ce atenueaza socurile vesnicelor scandaluri politice.
Acestea fiind spuse nu trebuie sa fii mare expert ca sa iti dai seama ca actuala situatie economica este nesustenabila. Presiunea cauzata de cresterea economica pe steroizi bazata pe cheltuieli sociale finantate din deficit, combinata cu reducerea drastica a investitiilor si cresterea inflatiei, va avea nevoie de o supapa. In plus pe fondul acestei presiuni crescande pot aparea “lebedele negre”.
Imaginati-va ca turistii israelieni sau ziaristii austrieci batuti cu brutalitate de jandarmi pentru ca au avut ghinionul sa se afle in zona Piata Victoriei la momentul nepotrivit erau de fapt cetateni americani. Presedintele Trump primeste informatia din media si prin intermediul ambasadei SUA la Bucuresti si, la putin timp dupa, citeste in Washington Examiner, un jurnal conservator drag presedintelui, ca Romania ar trebui curatata cu ajutorul sanctiunilor economice (vezi articolul din Washington Examiner).
Cum ii sta in obicei, se poate intampla ca presedintele Trump sa pluseze pe Twitter, sa anunte de pilda ca situatia din Romania nu este buna si ca e nevoie de sactiuni economice. Actualul guvern se simte obligat sa raspunda agresiv si in contrapartida Trump pune sub semnul intrebarii prezenta militara americana in Romania. Ma opresc aici cu astfel de scenarii de groaza dar dupa cum am vazut si in Turcia disfunctionalitatile economice si politice ale unei tari pot deveni rapid si imprevizibil adevarate crize.
Ce s-ar intampla in cazul unei astfel de crize? Ar putea BNR sa isi exercite puterile in mod independent de factorul politic si, de exemplu, sa creasca dobanzile abrupt pentru a contracara inevitabila presiune pe RON? Va putea guvernul sa finanteze un buget de 3% in conditiile in care investitorii si pietele isi pierd increderea peste noapte? Poate economia sa duca un curs EURRON de 6.0 sau de 7.0? Daca economia intra in recesiune ce se intampla cu deficitul bugetar avand in vedere ponderea de aproape 70% din bugetul total a cheltuielilor rigide (salarii, pensii, cheltuieli sociale, datoria externa)?
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Scuze, dar nu pot sa ma abtin. Aia cu ginerele lui Erdogan ma uns la suflet.
cred ca aveti cont la BCR :D
in alta ordine de idei, o problema imensa in turcia este datoria sectorului privat denominata in valuta. sume mari sunt scadente in urmatorul an. va fi greu de refinantat datorita scaderii lirei, ceea ce va pune si mai multa presiune pe curs,
https://ftalphaville.ft.com/2018/08/06/1533528000000/Turkey-s-corporates-need–the-mother-and-father-of-all-evil-/
si un update de azi – cred ca vor ajunge la FMI, si Erdogan va trebui sa inghita reformele. degeaba esti mare dictator la tine in tara, controlezi mass media, justitia, armata, etc. in fata pietelor de capital esti zero.
https://ftalphaville.ft.com/2018/08/16/1534410292000/Erdogan-can-t-sidestep-the-IMF-for-long/
aveti idee la noi cum sta cu datoriile sectorul corporate?
BCR in sus, BCR in jos…ups! :P BNR, iaca, nu-i bai mare, dar ….
Pe fond, treaba e naspa de tot in Turcia, si nu numai.
Cica au marit si ei taxele la anumite produse importate din SUA, automobile, alcool, tutun…mare branza, ca sa nu mai spun de trendul balantei comerciale pe bunuri, de ex.
2018( -3,4)
2017 (+328)
2016 (+1317)
2015 (+1633)
2014 (+4237)
2013 (+5409)
2012(+6180)
2011(+9144)
https://www.census.gov/foreign-trade/balance/c4890.html
SUA, de la un excedent de 9144 miliarde in 2011 au ajuns,pas cu pas, in 2018, cam la zero (un deficit de 3,4 milioane)
Trump e alergic ca dracul la tamaie cand vine vorba de deficite comerciale, stie toata lumea :P Mic, mic, dar este primul an pe deficit …si cu Turcia!
Aia cu pastorul mi se pare un pretext, motivele sunt ,cred, altele. Prietenia din ce in ce mai stransa cu Rusia…OK, sa investeasca rusii in Turcia, ca sa sutina lira…sau chinezii, ca si asa au o caraca de „bonuri” americanesti, dolarul e tare, de ce nu ar vinde si ar cumpare TRY? :P Glumesc, evident, doar unul dus cu pluta poate sa indemne populatia sa vanda dolari si sa cunpere lira, ca sa sustina tara, neamul sau mai stiu e ce. Cu atat mai ult un strain, chinezii nu pun botu la asa ceva si o sa ia si pielea de pe Erdogan, daca-l prind in plasa. Rusii la fel.
Se poate intampla si cu leul nostru ce s-a intamplat cu lira?
Teoretic da, practic foarte putin probabil, la nivelul de deprecierea al TRY. Dar ceva depreciere cred ca va fi, mai ales daca continua circul asta politic si facutul de ras in halul in care ne facem acum.
DE ce nu cred ca poate fi, practic, o deprecierea asa de mare? Pentru ca BNR nu trece, totusi, de o linie rosie care tine de dinamica inflatiei vs dobanda de referinta, chiar daca acum da semne ca s-a lasat cumva influentata de presiunule PSD, -a ne uitam la cine ein CA, (daca ne gandim ca infatia a fost peste 5% , acum este 4,56 iul2018/iul 2017si rata de pol monetara este de 2,5% jumatate cat inflatia, lucru rarisim la BNR, care a avut ani buni rata aproape dubla ca inflatia. OK, CORE2 este „doar”2,9% cu proiectie pe 2,6%, ultima minuta a sedintei CA al BNR explica cumva, cumva….
http://www.bnro.ro/Minuta-sedintei-de-politica-monetara-a-Consiliului-de-administratie-al-Bancii-Na%C8%9Bionale-a-Romaniei-din-6-august-2018-18232.aspx
Dar ceva nu e cusher, totusi, ramne sa vedem ce se va intampkla daca inflatia nu revine in canalul de prognoza…vin alte alegeri, PSD are o schema dementiala cu datul cu banii in pereti, mai ales cand o sfecleste in late domeni, „compenseaza” cu darnicia,…si BNR nu poate sa puna botu la infinit.
Or, la turci, Erdogan bate campii cu dobanda mica, indiferent de inflatie, ca asta(rata mica) sustine economia, bla, bla. Este cam ce se intampla si la noi, dar inmultit cu 10.
Rata mica si inflatia mare face praf cursul, mai e si cu coada pe sus cu americanii, iaca, noi doar cu multinationalele :P, toti vor fugi de pe lira, inclusiv turcul de rand, pentru ca pierde bani, din aia valabili peste tot, nu lira turceasca.
Banca centrala turca va face ce poate, are si ea limitele ei si nu se poate pune cu piata, pot sa
compenseze atacuri speculative de anvergura mica (care cu siguranta au amplificat deprecierea, sa fim inesti) dar la fluxuri mari iesite si intrari in scadere, pe omperioada mai lunga de timp, vor fi depasiti…mai ales la dumele pe care le baga Erdogan
Este de un populism infiorator, chiar si pentru pesedisti…cred, desi nu bag mana-n foc :P
Iata ca la orizont isi fac aparitia si primii nori de culuoare gri (daca e sa ne luam dupa regula de aur: sentimentul dicteaza trendul). https://www.cesifo-group.de/ifoHome/facts/Survey-Results/World-Economic-Survey/World-Economic-Climate/Archive/2018/World-Economic-Climate-20180809.html
Erdogan bate campii, investitiile directe straine s-au injumatatit in ultimii 2,3 ani, inflatia a scapat de sub control iar turcii umbla cu coada pe sus. Prostia si „mandria” costa bani (sa vedem cat de mult ii tine portofelul;)
P.S. pe undeva imi doresc ca actuala coalitie de la Bucuresti („mana sparta”) sa prinda o faza de recesiune. Numai una singura. Sunt curios cum vor scoate camasa in fata bazinului lor electoral.
Exact ca în perioada 1997 – 2000, așa vor scoate cămașa. Văcăroiu era foarte mândru că în timpul guvernării lui (1992 – 1996) reușiseră într-un an să-i prostească pe cei de la FMI cu un deficit de ”numai” 6,5%, în timp ce el mai avea încă 6,5% mascat în regiile autonome, deci cifra reală era de 13%. Care a ieșit la iveală abia în guvernarea CDR.
În timpul guvernării Văcăroiu, ziarele scriau că rezervele BNR scăzuseră în unele zile până la numai 30 mil.USD. Întrebat despre asta în 1997, Isărescu a confirmat, dar a adăugat că au fost și zile cu numai 10 mil.USD, însă probabil presa nu aflase despre ele. Ultima etapă a liberalizării prețurilor, care ar fi trebuit efectuată de Văcăroiu cel mai târziu prin primăvara lui 1993, a ajuns efectuată abia în guvernarea CDR, în primăvara lui 1997.
În concluzie, nu există limite privind degradarea economiei, într-o guvernare PSD. Mai devreme sau mai târziu, o guvernare mai responsabilă va deconta politic revenirea la normalitate. Însă va menține o abordare în general socialistă, sabotându-și cu ocazia asta propriul bazin electoral, ceea ce va readuce PSD la guvernare în aplauzele mulțimii. Exact cum s-a întâmplat în 2000.
Acum Europa care contează e ocupată cu altre chesti făcute de alți ,,șjmecheri” dar nu uitați, va veni și timpul când vor fi judecate ,,ȘJMECHERIILE” noastre. Din păcate costurile le vom plăti toți fără diferențe șjmecheri ori proști.
Sunt totuși câteva diferențe între RO și TK:
– RO este mult mai ușor de controlat (opinie publică pro-SUA, infiltrare prin diverse canale, de la servicii la organizații mai mult sau mai puțin publice, religioase etc.)
– RO nu este stat musulman;
– RO este membră UE;
– împrumuturile luate de investitorii privați turci de la băncile europene sunt mult mai mari decât cele luate de leșinatul sector privat românesc.
– bula turcească era binecunoscută (dar și nesustenabilitatea creșterii economice a RO e un secret pe care-l știe tot satu’!).
– poziția strategică a TK este mult mai importantă decât a tamponului RO.
– emirul Qatarului nu va veni să ofere 15 miliade de dolari RO, în caz de urgență.
Creșterea nesănătoasă din RO este tolerată pentru că produce îndatorare la băncile controlate de globaliști, așa că nimeni nu deranjează o oaie care se îndreaptă prostește spre strungă. Pe de altă parte, nici prea multe opțiuni nu avem (nu putem face mâine o fabrică de componente pentru sateliți la Caracal, spre exemplu).
Despre celelalte temeri, nu vă faceți griji: nota de plată poate întârzia, dar de ocolit, nu ne va ocoli. SUA se poate retrage dacă într-adevăr armele noi ale rușilor au făcut obsolet scutul antirachetă. Dacă Dragnea reușește să-și pună vreo Veorică la BNR, cine știe ce fantezii își va pune în aplicare guvernatorul imperial Broidy!
Așa că să nu ne aferăm pentru datoria noastră. Problema e datoria altora, de multe mii de miliarde de dolari și faptul că domnul Capitalism s-a îmbătat cu mirosul mașinii de tipărit bani și al hiper-produselor derivate, iar acum se regăsește cu oiștea-n gard. Drept pentru care va proceda la reinițializare. Vor plăti și turcul, și românul, și francezul, și ungurul și-n general toți de neam neales.
Aspectul pozitiv în toată ecuația este că piețele sunt pline de legume turcești (cu atâtea pesticide încât vom începe să funcționăm pe post de capcane letale pentru țânțari, dar asta este altă problemă): investiți în conserve pentru iarna lungă care va veni!
Unde e mai favorabil pentru România, în ZE sau cu RON? Aderarea la ZE durează. Incertitudinile interne sunt excelent descrise.
Ramân incertitudinile externe. Băncile UE au ca. 143 miliarde Euro în Turcia. Băncile din Spania și Franța au azi probleme mai mari din cauza creditelor mai mari în Turcia. Nu e o problemă gravă pentru UE. Erdogan e un fel de Gaullist, își face spatiu cu coatele.
Italia e prea mare pentru a fi salvată. Actualul guvern italian măreste incertitudinile politice și financiare în Italia și în ZE/UE.
Refondare franceză ZE/UE scârție, nu prea se face nimic 2018. Urmează 2019 cu un nou PE, o nouă comisie UE, un nou președinte la BCE (Draghi e înlocuit 2019, ?? cu Jens Weidemann * 20. April 1968 in Solingen ist ein deutscher Volkswirt. Er wurde am 1. Mai 2011 zum bis dahin jüngsten Präsidenten der Deutschen Bundesbank ernannt. Seit dem 1. November 2015 ist er Vorsitzender des Verwaltungsrats der Bank für Internationalen Zahlungsausgleich in Basel. Als Präsident der Deutschen Bundesbank ist er Mitglied des EZB-Rates. Im September 2014 wies Weidmann auf Risiken der EZB-Politik v. a. Niedrigzinsen und Ankauf von Pfandbriefen sowie von Kreditpaketen (Asset Backed Securities/ABS) hin. Er wandte sich aber gegen eine vorzeitige Beendigung des einmal beschlossenen Ankaufprogramms. Mitte April 2015 gab es im EZB-Rat keine Stimme gegen das Ankaufprogramm.
Im Dezember 2014 kritisiert Weidmann die EU-Kommission, die sieben Ländern, die 2015 zu viele Schulden aufnehmen wollen, mehr Zeit einräumte, um ihre Haushalte in Einklang mit den Defizitkriterien zu bringen: die Finanzkrise habe gezeigt, wie wichtig es sei, die Spielregeln einzuhalten…. E important să se respecte regulile… ).
Prognose pentru România?
Prognose pentru ZE/UE?
…importantul post de ministru al finantelor si trezoreriei este ocupat de nimeni altul decat ginerele lui, un om de 40 de ani, care nu avea niciun fel de experienta profesionala relevanta pentru un astfel de post.
Am fost curios sa aflu mai multe despre Berat Albayrak (ginerele din text) si vad ca:
– e fiul unui ziarist si politician
– a absolvit İstanbul University (School of Business Administration), o universitate unde si-au facut studiile, printre altii, Yitzhak Ben-Zvi, President of Israel, David Ben-Gurion, Prime Minister of Israel, Moshe Sharett, Prime Minister of Israel, Aziz Sancar, Nobel Laureate in Chemistry, Orhan Pamuk, Nobel Laureate in Literature si care, in clasamentul timeshighereducation punct com, e plasata inaintea Universitatii din Bucuresti.
– din 1999, Albayrak lucreaza pentru compania Çalık Holding, iar din 2002 e financial director al biroului din USA al acestei companii, unde, intre timp, face si un MBA la Pace University din New York. In 2004 e numit US country manager al Çalık. In 2006 revine in Turcia si, dupa un an ca assistant general manager of financial affairs in Çalık, din 2007 pina in 2013 este CEO al Çalık Holding. Apoi intra in politica.
– despre Çalık Holding am aflat ca e o companie turca cu peste 20.000 de salariati si venituri de 2,8 miliarde dolari (Çalık Holding employs over 28,000 people in 17 countries, and its assets are valued at US$7.6 billion.)
Acesta sa fie ginerele despre care se spune mai sus ca „nu avea niciun fel de experienta profesionala relevanta pentru un astfel de post”?
hihihi
sa facem o paralele cu nimeni alta decat dansa PM Dancila:
_ nevasta de om de corporatie si poate si pic de om politic;
_absolventa a unei Universitati care a dat specialisti recunoscuti in industria petroliera si m-am oprit numai la academicianul G. Suciu:
_dupa 2007 europarlamentar, acolo unde sunt sau ar trebui sa fie cele mai luminate minti ale Evropei ….
Si totusi o neica nimeni – o analfabeta si cam atat….
Am gresit cu ceva?
„Trump sa pluseze pe Twitter, sa anunte de pilda ca situatia din Romania nu este buna si ca e nevoie de sactiuni economice. Actualul guvern se simte obligat sa raspunda agresiv si in contrapartida Trump pune sub semnul intrebarii prezenta militara americana in Romania.”
Mă tem că autorul articolului, din dorința de a obține concluzia dorită, a încurcat puțin premisele. În relațiile turco-americane, Turcia este cea care a inițiat conflictul, prin solicitarea „fermă” a extrădării d-lui Gulen. În cazul României este puțin probabil ca vreun politician, oricât de descreierat ar fi, să inițieze un astfel de conflict, iar SUA nu l-ar declanșa (cum n-ar fi făcut-o nici cu Turcia) cel puțin din motive geostrategice.
Apoi, relațiile comerciale SUA Romănia sunt atât de firave, încât până și d-na prim-ministru a vorbit (atât cât s-a priceput) despre dezvoltarea lor în recenta întâlnire cu delegația condusă de dl Devin Nunes _ persoană importantă. Așadar, în articol se inversează puțin cauza cu efectul.
În fine, BNR a făcut eforturi de politică monetară pentru a menține cursul pe care TCMB nu le-a făcut și probabil nu le va face.
(În treacăt fie spus, tocmai eforturile cu scopul stabilității macroeconomice ale BNR – nu știu dacă sunt suficiente – reprezintă motivele de reproș ale politicienilor și de atacare a Guvernatorului.)
TCMB, spre deosebire de BNR, nu a rămas indiferentă la solicitările politicienilor (mă rog, a rămas în mai mică măsură), deși are ca obiective stabilitatea prețurilor și a ratei de schimb.Cu toate acestea, atât evoluția dobânzilor, după cum arată autorul, cât și cea a masei monetare, fac justificat apelul internațional pentru independența TCMB.