marți, august 16, 2022

Cum e văzut războiul din Ucraina în Statele Unite? Interviu cu Iulia Joja, expertă în probleme de apărare și securitate

Iulia-Sabina Joja este director de proiect Afghanistan Watch al Middle East Institute, director al Frontier Europe Initiative și profesor adjunct la Universitatea Georgetown. Este specializată pe securitatea europeană și a Mării Negre. Teza ei de doctorat despre cultura strategică a României a fost publicată de Columbia University Press în 2019.

Contributors.ro: Se apropie alegerile midterm în Statele Unite. Ce rol crezi că va juca războiul din Ucraina în dezbaterile electorale? În mod direct și indirect, adică războiul ca atare sau efectele lui, problemele economice, prețul petrolului etc.

Iulia Joja: Cred că va juca un rol foarte important. E interesant că acest subiect, subiectul războiului din Ucraina, invazia Rusiei, este singurul subiect aflat la îndemâna președintelui Biden. Este un subiect bipartizan, susținut adică și de Partidul Democrat și de Partidul Republican. Masa politicienilor – în afară de extreme – susține ajutorul necondiționat, amplu al Statelor Unite pentru Ucraina. Teoretic ar fi un subiect cu care președintele Biden poate ușor să câștige voturi. Dar deja s-a instalat la nivelul de mass-media și aici, în România, și în Statele Unite, o oboseală în privința subiectului Ucraina.

Statele Unite au probleme interne majore, probleme de ordin social, se discută mult acum despre limitarea dreptului de purtare a armelor sau probleme privind diferențele sociale între categorii sociale. Subiectul Ucraina, deși poate să ajute președintelui Biden și Partidului Democrat, am impresia că nu este utilizat îndeajuns pentru a pentru a câștiga alegerile. Președintele Biden de la începutul mandatului a reușit să pună foarte mult accent pe extrema din partid care nu susține acest război, așa-numiții super-progresiști. Și extrema dreaptă din Partidul Republican este la rândul ei, în alt mod,  împotriva împotriva acestui război. Prețurile cresc – nu cresc atât de mult precum în România sau în Europa – dar cresc, și atunci supărările sunt din ce în ce mai ample. Inflația este din ce în ce mai legată de război și avem o problemă din partea a înșăși administrația Biden, care după trei luni de război, se arată ezitantă, neclară cu privire la obiectivele strategice ale Statelor Unite și ale aliaților săi, adică NATO, în raport cu Ucraina și cu Rusia.

Suntem într-un fel de stare de limbo, o stare în care subiectul Ucraina nu este foarte amplificat de către președintele Biden. Prognozele acum cu privire la alegeri sunt că cele două camere vor fi câștigate de către republicani. Asta va însemna că și comisiile de politica externă și de apărare vor fi preluate și conduse de republicani, ceea ce  va fi un lucru interesant, pentru că pe parcursul ultimelor trei luni republicanii din Congres au fost cei care au susținut un ajutor mai substanțial, arme mai ofensive și mai multe pentru Ucraina. Ei au reproșat administrației Biden că este prea ezitantă, că-și găsește scuze pentru a nu livra destul de rapid. Ei, de fapt, au venit cu o inițiativă care, după aceea, a devenit bipartizană, acel lend and lease. Este prima dată după al Doilea Război Mondial când se aplică această procedură care permite exact anularea acestor amânări pe care le reproșau republicanii Partidului Democrat și administrației Biden.

Contributors.ro: Dar în Partidul Republican există și cei ce se opun războiului. Cam care ar fi proporția acestora?

Iulia Joja: Este o evaluare destul de dificilă să spui proporția. Trump în continuare nu știe exact ce vrea, dar în principiu nu susține războiul. A fost cumva împins sau s-a împins singur în extrem alături de figuri foarte cunoscute, precum Tucker Carlson, care recent a fost în Ungaria. Discuția despre război se suprapune cumva în Partidul Republican cu discuția despre NATO. Dacă Trump va candida, aceasta va fi o problemă enormă pentru Statele Unite, care se văd drept, și până la urmă sunt, democrația absolută, amplu afectată de către Trump în primul său mandat. Dacă va candida din nou, avem o problemă foarte mare, nu numai în ceea ce privește  războiul din Ucraina, dar și față de statutul alianței.

Contributors.ro: Există o evoluție în ceea ce privește atitudinea americană față de război? De la începutul războiului cand americanii voiau să-l scoată pe Zelenski din Ucraina, până la ajutorul de 40 de miliarde?

 Iulia Joja: Slavă Domnului că a existat o evoluție și trebuie și ea cumva notată sau menționată. Într-adevăr, la început, greșelile din partea administrației Biden, au fost destul de mari. Pe de o parte am avut într-adevăr intelligence-ul corect, informațiile care s-au publicat, ce s-a discutat public sau în spatele ușilor închise cu statele partenere și aliate. Acesta a fost un lucru bun, și nu s-a mai repetat greșeala lui Obama din 2014 când au fost invadate Crimeea și Donbas și ne-am făcut cu toții că nu știam. Era imposibil să spunem că nu știm acum ce se petrece. Administrația Biden a învățat lecțiile și a publicat informațiile. Asta a fost partea bună. Partea proastă a fost că am avut informații corecte cu privire la Rusia, dar eronate cu privire la Ucraina. Ucraina a fost înarmată și antrenată de către Statele Unite continuu în ultimii 7-8 ani și totuși informațiile de inteligence pe Ucraina, cel mai mare stat european, au fost eronate.

A fost o o greșeală pentru că s-a stabilit o strategie de insurgență într-un teritoriu pe care americanii și aliații îl vedeau ca fiind ocupat în 2-3 săptămâni, urmând ca o insurgență să aibă loc dinspre statele NATO, adică România, Polonia, Slovacia, poate Ungaria. După care a urmat o altă greșeală, una poate și mai mare din partea administrației Biden, când Biden a ieșit și a spus că trebuie să evităm un al Treilea Război Mondial. Rusia nu voia să negocieze cu europenii, nu voia să negocieze cu ucrainienii, voiau doar să negocieze cu Biden. Statele Unite, conform Rusiei, ar fi trebuit să le dea ce li se pare rușilor că se cuvine, adică dreptul de a interveni în state suverane independente și așa mai departe.

Când Biden evident a trebuit să refuze această propunere din partea Rusiei, Rusia a spus bun, atunci invadăm și distrugem Ucraina. Biden s-a aflat prin urmare într-o situație în care Statele Unite erau amenințate existențial. Prima lecție de strategie pe care o înveți la orice facultate de studii de securitate, este aceea că în momentul în care ești amenințat existențial, nu scoți, nu elimini nicio variantă din cărțile pe care le ai de jucat. Biden nu trebuia să spună nici că începe al Treilea Război Mondial, nici că nu va începe cel de-al Treilea Război Mondial, nici ce vor face Statele Unite, nici ce nu vor face. Trebuiau să-și lase toate variantele deschise.

De atunci lucrurile au evoluat. Statele Unite dau Ucrainei armament, dar mai puțin decat au nevoie ucrainenii și nu tipurile de armament pe care le solicită și de care au nevoie, cumva în speranța că lucrurile se rezolvă de la sine. Există o tergiversare și, de fapt, o lipsă de decizie. Pentru că nu avem nici acum din partea Casei Albe un obiectiv clar. Rusia trebuie înlăturată din Ucraina, Ucraina trebuie să câștige. Dacă câștigă, cum trebuie să se întâmple acest lucru? Nu știm. Există în continuare frica din partea administrației Biden de escaladare. De aceea nu s-a dat un anumit armament ucrainenilor. Ne aflăm într-o situație de ezitare. Un lucru nu prea se spune. Care este realitatea? Statele Unite, dacă doresc, pot încheia acest război și pot înfrânge Rusia fără măcar să-și miște un batalion în Ucraina. În câteva săptămâni acest conflict s-ar putea încheia dacă s-ar decide Washington-ul?

Contributors.ro: Care ar fi argumentele pentru care nu dau armament ofensiv sau mai sofisticat?

Iulia Joja: Argumentul este că nu vrem să escaladăm conflictul. Rusia amenință continuu dinainte de începerea războiului că livrarea de armament occidental ucrainienilor este o provocare și va urma un răspuns al Rusiei. Am livrat armament, nu s-a întâmplat nimic. S-a spus că raza de acțiune a unei rachete, dacă e prea lungă, prea mare, atunci Rusia se va supăra și va începe cel de-al Treilea Război Mondial. Și de fapt, ăsta este argumentul atât al administrației Biden, cât și, cu mici, importante excepții, al majorității statelor membre NATO. Există frica de escaladare, faptul că Rusia spune că va escalada conflictul în momentul în care în care vom livra următorul lucru. Dar de fapt, ne aflăm într-o situație paradoxală, în care deja s-a întâmplat acest scenariu și nu s-a întâmplat nimic. În ceea ce privește armamentul, atât avioanele de luptă, cât și artileria grea, depinde totul aici de raza de acțiune. Să nu poată ucrainienii să lovească în teritoriul rus. Au lovit deja în teritoriu rus și nu s-a întâmplat nimic. Pe de altă parte, rușii lovesc cu rachete cu o rază de 500 de kilometri plus. Deci atacatorul poate, dar atacatul nu poate. În acest moment nu văd să se schimbe ceva radical, în următoarele săptămâni sau luni, nici din punctul de vedere al Statelor Unite, nici din punctul de vedere al Rusiei, nici din punctul de vedere al Ucrainei. Singura schimbare de care tuturor ne este frică este ca rușii să folosească arme non-convenționale într-un mod mai amplu. Deja au existat zvonuri, unele neconfirmate, altele semiconfirmate că au utilizat arme chimice. Important de știut, armele nucleare nu trebuie să arate ca în Japonia, în cel de-al Doilea Război Mondial, poate să fie bombă într-o servietă pe care am adus-o aici, iar impactul să fie pe o rază de câteva sute de metri. Dacă rușii vor ajunge la un punct de escaladare, atunci probabil calculul Statelor Unite și al Alianței per ansamblu, se va schimba. Până atunci, așteptăm alegerile.

Războiul acesta e acum mai degrabă un război al dronelor sau un război al armamentului greu?

Iulia Joja: E foarte greu să urmărim acest război în și să-l înțelegem în complexitatea care există pe teren. Până la urmă, dacă ne uităm pe parcursul ultimelor trei luni au existat mai multe bătălii. Bătălia de la Kiev a fost câștigată cu arme ușoare, cu rază scurtă, Javelin-urile și Stinger. Acum ne uităm la un război în Donbas, unde distanțele sunt mult mai mari, unde Javelin-urile nu pot să distrugă suficient și unde rușii au adus armament greu și mai ales artilerie grea cu rază medie, scurtă și lungă. Este un război extrem de sângeros în Donbas. A fost un șoc pentru întreaga umanitate ce am văzut în jurul orașelor Bucha, Irpin și așa mai departe. În Donbas lucrurile arată altfel. Și, deși am vorbit la începutul războiului de drone, de avioane de luptă, acum ucrainienii cer, în principiu, mai ales artilerie grea, cu o rază medie sau lungă, pentru a putea distruge punctele de logistică rusească. Momentan, raportul acestor arme este conform ucrainienilor de unu la zece. Ei au o astfel de armă pe care rușii o au de zece ori mai mult. Consumă o zecime din muniția consumată de către ruși. De ce? Pentru că nu le-am dat. Pentru că Statele Unite, Germania și Franța tărăgănează, și, cu cât amânăm mai mult și cu cât le dăm mai puțin, evident, costurile cresc în fiecare zi din punct de vedere uman, costurile financiare. Cu cât durează mai mult și cu cât rușii ajung mai aproape de granița NATO, cu atât o să ne coste mai mult securitatea regională. Cu cât cresc șansele ca Rusia să învingă, cel puțin într-o parte din Ucraina, cu atât cresc șansele să a avem de-a face cu un stat eșuat, cel mai mare stat european.

La ce să ne așteptăm de la summit-ul de la Madrid? Sunt posibile modificări substanțiale?

N-aș spune că o să fie niște modificări substanțiale. Putem să ne așteptăm la o, să-i spunem, întărire a flancului estic. Din punct de vedere al trupelor și armamentului, deja știm că în România și de-a lungul flancului estic, volumele vor fi amplificate, la cererea, în special a statelor baltice și a polonezilor. Noi, aici, în centru și în sud, cerem mai puțin, cel puțin la nivel public. Asta, pe plan terestru. Pe plan maritim, în Marea Neagră, unde este problema care ne afectează pe toți, ma refer la criza grâului, nu se va întâmpla nimic, pentru că nu este suficientă cerere și nu este suficientă presiune la nivelul Alianței pe statele care se opun sau sunt reci, reticente în regiune. Dar în 2016, dacă ne amintim, România cerea o flotă NATO în marea neagră. N-am mai auzit nimic de atunci despre asta. Nu știu ce se întâmplă în spatele ușilor închise. La nivel public nu se întâmplă nimic. În ceea ce privește Alianța în sine și la felul cum ne gândim la ea, vor fi niște niște schimbări relative, pentru că acum avem nevoie de o nouă strategie, o nouă strategie NATO, care se face la zece ani. Era o strategie scrisă frumos ca draft, astfel încât să placă tuturor și să semneze toate cele treizeci de state membre, inclusiv statele problemă precum Ungaria sau Turcia, înainte de război. Dar a venit războiul și toate calculele NATO cu privire la vecinătatea estică sau spulberat și suntem suntem într-o situație în care NATO, ca alianță, nu face mai nimic pentru a rezolva acest război. Este la nivelul statelor membre de a face ceva. NATO se poziționează doar sub forma întăririi flancului estic la nivel terestru și la nivel aerian, cu voci foarte puternice din partea nordului, unde statele se simt ce cel mai amenințate și sunt cei mai vocale. Dar o să fie o problemă să creăm o strategie NATO pe care să o accepte toate statele membre și care teoretic să fie valabilă zece ani de acum încoace. când suntem de abia trei luni în acest război și o componentă a acestei strategii și o mare. Un mare semn de întrebare este cum va gândi Alianța și statele membre relația cu Ucraina și cu Georgia, pentru că știm că în 2008 au fost respinse, nu li s-a acordat statutul de candidat oficial. Asta a dus la câteva luni la atacul Rusiei împotriva Georgiei. Acum suntem într-o situație în care în continuare nu le putem primi în Alianță, pentru că anumite state se opun și pentru că amândouă statele sunt în război. Și totuși nu putem să le lăsăm așa, ca partenere pur și simplu. Alianța a eșuat în a se apăra un pe termen lung de Rusia. În interior suntem deja atacați prin propagandă, prin prin influență economică. Vedem asta în special în timpul acestui război. Dar Alianța a eșuat și în relația cu cel mai important partener pe care îl are la momentul de față, Ucraina. Și atunci și va trebui regândită relația. Și sunt foarte curioasă să văd la ce compromis se va ajunge. Va fi o soluție destul de diluată probabil, tocmai din cauza statelor care sunt o problemă, Ungaria și Turcia. Dar și a Germaniei și Franței, cărora le datorăm veto-ul din 2008.

România cam cum e văzută în Statele Unite din perspectiva aceasta, a atitudinii față de război. Mai aproape de Ungaria, sau mai aproape de Polonia?

 Foarte departe de Polonia. Dacă ne uităm pe statisticile recente, stăm mai prost decât Ungaria pe cap de locuitor ca sprijin. România susține în continuare vehement în mod public, prin guvern și administrația prezidențială, că se face ceva și că se dă în spatele ușilor închise un ajutor către Ucraina. Dar sincer cred că americanilor trebuie să le fie destul de greu, sau polonezilor, sau britanicilor, sau balticilor, să înțeleagă de ce am ține secret ajutorul pe care îl acordăm Ucrainei. Vedem problemele care există și care au consecințe majore la nivel global. Faptul că nu avem bacuri peste Dunăre, camioanele blocate la granița cu Republica Moldova și cu Ucraina de luni de zile. Și noi spunem că facem tot ce putem. Nu pune România într-o lumină tocmai favorabilă în raport cu statele aliate, cu Statele Unite sau, până la urmă, cu acele state care se confruntă cu foamete. În spatele ușilor închise, evident, nu știu ce se întâmplă. Ne uităm la ce face Polonia sau la ce fac Statele baltice, atât la nivel de livrări de ajutor militar, cât și la nivel public, în raport cu ucraina. Să nu uităm că România, până acum, pare să nu susțină candidatura Ucrainei la Uniunea Europeană. Nu a semnat niciuna din niciunul din documentele de susținere pe care le-au semnat alte state. Le-a semnat până și Bulgaria, Ungaria nu. Deci, din punctul ăsta de vedere, cumva, într-un mod paradoxal, ne aflăm, ne aflăm într-o situație aproape similară cu Ungaria. Deși, trebuie spus că, din punct de vedere social, susținerea, cel puțin în primele săptămâni vizavi de refugiați a fost minunată și în Ungaria. A fost mai puțin vizibilă, pentru că guvernul ungar s-a opus. Din punct de vedere umanitar, cel puțin în primele săptămâni, românii s-au mișcat extraordinar și i-am văzut impresionați și pe americani, inclusiv pe Jill Biden, prima doamnă a Statelor Unite, care a venit aici și și-a arătat aprecierea față de eforturile românilor. Însă eu acum sunt de puțin timp România și nu mai văd ajutorul acesta. Văd că la gară în continuare vin ucrainieni și nu mai sunt românii care-i ajutau înainte. Se pare că ne-am pictisit și noi destul de repede, așa cum se plictisesc și americanii de război. Suntem nestatornici să spunem. Sunt convinsă că dacă vor mai fi crize majore în ceea ce privește refugiații, fie din Ucraina, fie din Republica Moldova, românii se vor mobiliza. Dar este și rămâne o mare neînțelegere faptul că în România susținerea publică, așa cum o vedem în sondajele de opinie pe parcursul ultimelor trei luni și pe parcursul ultimilor mulți ani, susținerea față de Occident, acum față de Ucraina, este categorică, este comparabilă cu cea a Poloniei. Ne aflăm foarte aproape din punct de vedere social de Polonia, dar guvernul se comportă de parcă am fi într-o situație similară cu Slovacia și Cehia, unde populația este scindată. Și totuși, în Slovacia și-n Cehia guvernul este mult mai clar public în raport cu susținerea Ucrainei. În România am văzut foarte puține afirmații oficiale privind intențiile României față de Ucraina. Ce ne dorim, cum dorim să obținem acest lucru? Cât de amplă este susținerea pentru guvernul ucrainian și pentru ucrainieni? (Lucian Popescu)

Distribuie acest articol

22 COMENTARII

  1. Stimata doamna,

    priviti pe traficul maritim si cate nave sunt ancorate in fata gurilor Dunarii, la ora actuala peste 100 fapt care inainte de razboi nu s-a intamplat.
    Porturile dunarene ale Ucrainei sunt vitale pt acesta tara si spuneti ca nu facem nimic ? ce s-ar intampla daca rusii ar bombarda aceste porturi si cine ii poate opri ?
    Intr-un razboi in care inamicul este la 45 de km in fata ta nu este tocmai indicat sa trambitezi toate actiunile de sustinere prin presa.

    • @Bruno the Bear
      „Porturile dunarene ale Ucrainei sunt vitale pt acesta tara si spuneti ca nu facem nimic ? ce s-ar intampla daca rusii ar bombarda aceste porturi si cine ii poate opri ?” Excelenta intrebare!!!
      D-na prof.dovedeste necunoastere a problematicii militare si a influentei majore a acesteia asupra deciziilor politice. Toate sustinerile dansei ating aspecte la indemana tuturor. Toate raspund la intrebare „ce?” dar neglijeaza „cum?”. „Cum?” reprezinta cenzura exercitata de „ce se poate vs.ce ne dorim”. Foarte, foarte usor de dat indemnuri din pozitia de unde nu se risca nimic decat opinia personala care angajeaza doar vorbitorul. Pe bune!
      La acest capitol, RUS a dat dovada de responsabilitate pana acum, este evident.

      „Intr-un razboi in care inamicul este la 45 de km in fata ta nu este tocmai indicat sa trambitezi toate actiunile de sustinere prin presa.” Excelenta concluzie.
      Nu stiu de unde impresia asta generala ca totul in diplomatie, razboi, negocieri internationale trebuie sa fie public si in dezbaterea tuturor. O traditie f.indelungata (foarte) ne arata indubitabil ca sunt lucruri care trebuie sa fie secrete/f.discrete pana la un punct la care nu mai constituie un pericol/risc real.

    • Nu este important cum te lauzi, pentru ca se numeste propaganda. Important este cum te privesc altii. S-ar putea sa te ajute la autocritica. Dar acest proces nu functioneaza la borfasii prosti ce se gandesc doar la ce mai pot fura maine.

  2. Da, războiul Rusia vs Ucraina este un „război ciudat”. Iar „ciudăţenia” este dată de indecizia occidentală care are nevoie mai degrabă de Rusia decât de Ucraina…
    Despre România. România este de vreo 2,5 ori mai slabă economic ca Polonia. Apoi, spre deosebire de Polonia, România are o mare problemă pe care trebuie să o rezolve: scoaterea Moldovei din ghearele Rusiei. Pentru asta România trebuie să jongleze cu atenţie între SUA+UK, UE franco-germană, Ucraina şi poate Rusia. Pusă astfel problema, România face politica interesului propriu, pentru România este mai importantă Moldova ca Ucraina. Apoi, dacă occidentalii joacă la două capete, de ce să nu joace România la trei-patru capete?

    • „de ce să nu joace România la trei-patru capete?”

      Pentru ca tot ceea ce se face cu lipsa de demnitate, cu lipsa de onestitate fata de cetateni si in mod netransparent, este, in general, sortit esecului! Se subintelege, sper, ca acuz pe reprezentantii actuali ai Romaniei de lipsa de demnitate, de lipsa de onestitate fata de cetateni si de lipsa de transparenta! Lasand la o parte multe alte actiuni relativ la care merita acuzati din punct de vedere moral si unii chiar penal!

    • Moldova este altceva decât Ucraina, expunerea militară a României față de ruși este alta decât a Poloniei. Experta susține poziția Poloniei împotriva nuanțelor americane sau românești.

  3. Cateva comentarii pe ideea interese/forta vs.principii/solidaritate/drept. Cu 3 exemple din rel.RO – UKR.
    Aderarea Ro la Nato a fost condtionata (printre altele) de semnarea unui tratat de buna vecinatate cu UKR in ’97. In schimbul semnarii tratatului Ro, la cererea imperativa a UKR, a cedat à perpetuité (prin semnatura lui Severin) orice pretentie asupra nordului Bucovinei, Hertei, insulei Serpilor, etc !!
    In numele intereselor geopolitice si pentru ratiuni de securitate Ro.a cedat teritorii care de drept ii apartineau. A prevalat pozitia de forta a UKR…..
    Sa speculez un pic pe ciocnirea interese vs.principii/drepturi, drept international, etc?!? Sa fim seriosi.

    Nu doar ca saga Ro.vs.UKR nu s-a oprit la semnarea tratatului care a prejudiciat Ro. dar UKR revendica o zona uriasa de exploatare economica din Marea Neagra in dauna Ro. Ne-am judecat la Curtea Int.de Just – Haga. Ro.a castigat ceea ce (in configuratia teritoriala la Marea Neagra de dupa tratat) ii revenea de drept. In UKR a fost un scandal monstru. Politicieni de frunte au sustinut ca decizia Curtii de la Haga nu trebuie acceptata, desi ambele tari supusesera (de comun acord) litigiul judecatii Curtii. Buna parte din opinia publica UKR impartasea ideea nerecunoasterii deciziei. Toate acestea in numele INTERESELOR…..

    Acum Ro.are interesele ei de a sustine UKR. E firesc deoarece probl.priveste mult dincolo de situatia imediata, de principii, solidaritate. Dar Ro.nu poate manifesta entuziasm ptr.cauza unui vecin incomod/f.incomod si oportunist care si atunci cand are nevoie stringenta de ajutor se manifesta atat de intransigent, superior si vitriolant la adresa celor de la care cere ajutor.

    „Să nu uităm că România, până acum, pare să nu susțină candidatura Ucrainei la Uniunea Europeană. Nu a semnat niciuna din niciunul din documentele de susținere pe care le-au semnat alte state.” Desi Ro.a declarat public ca sustine candidatura este mai mult decat normal ca „in spatele usilor inchise” sa manifeste reticente. UKR a strans rau cu usa Ro.in diverse ocazii ptr.propriile interese. Ro.ce sa faca?!? Sa nu-si urmareasca interesele cum insasi UKR si le-a urmarit in raport cu Ro.?!? Sa cedeze in fata asaltului ongistelor ignorante de tik-tok, fb, Insta si a mass-media de propaganda?!?
    Dar intre noi fie vorba, daca acum UE are asemenea probl.cu sabotori gen PL&HU sa ne imaginam cam cum ar fi UKR, cum ar conditiona orice vot de statisfacerea unor interese asimetrice….. Unde ar fi interesul comun european vis a vis de cel strict UKR. OMG! Problema e asa de complexa incat mi-e teama ca o prudenta cinica&realista e preferabila, cu toate riscurile de imagine.

    • O „istorisire” foarte corecta a istoriei. Intr-adevar, Ro,Pl (mai putin HU) sunt de aceeasi parte a baricadei, dar, dupa cum se vede foarte clar, nu numai intre acestea, dar, si intre „ceilalti mari” (F,UK,D, I, etc.) lucrurile nu sunt chiar identice ca pozitie…fiecare isi cam urmeaza prorpiile interese, si ca rezultat al istoriei proprii…deci, noi, intr-adevar, de ce n-am face-o ?!
      Pina una alta, este corect si politic sa sprijinim Ukr, care pare un vecin cu care s-ar mai putea negocia, decit un alt vecin, ca RU, cu care, nu cred ca s-ar mai putea negocia ceva.

      • …si, in plus, cred ca o intarire la maxim a capabilitatilor militare ale RO este o problema vitala…aici, ma refer la noi insine si nu numai la ceea ce „vine din NATO”…fiind „in prima linie”, trebuie sa fim in stare noi insine sa ne putem apara IMEDIAT, pina la a primi/cere sprijin: atunci va fi prea tirziu ! sau a ne ajuta suplimentar cineva…iar, din ce se intimpla in UKR si din ceea ce le lipseste lor acum, poate fi o lectie de invatat…ca mic exemplu doar, din pozitia unui amator in arta militara – dotare masiva (descurajare !?) cu rachete de medie – mare distanta, capabile sa loveasca in adincime, orice concentrari inamice, atit pe uscat, dar mai ales pe mare, unitati de lupta cu mobilitate maxima, etc., etc.
        Si mai cred ca trebuie schimbata abordarea problemei Rusiei: atitudinea de a nu face ceva „ca sa nu escaladam” sau „sa nu umilim Rusia”, este contraproductiva…asta mai mult incurajeaza Rusia si ii confirma ca ceea ce face „e bine”…de aceea pentru RO, ca sa fie pace, trebuie sa ne pregatim de razboi (din pacate)…si sa ni-l reamintim pe Take Ionescu si Pamfil Seicaru: „Rusia – dusmanul natural al Romaniei”

        • Ultima propozitie trebuie sa fie si sper sa fie principiul de baza al poiticii internationale romanesti. De adaugat si Ungaria.

  4. România are un guvern pe care îl meritā si care este imaginea fidelā a masei electorale. Ungaria trateazā Transilvania ca pe propriul teritoriu si Bucurestiul cu tot cu Parlament se gandeste sa mai puna niste mititei pe grātar. Rāzboiul din Ukraina ne-a arātat diferenta imensa dintre Români si Ukrainieni. Românii nu isi vor apāra teritoriul niciodata cum au facut Ukrainienii. Numai gura e de poporul Român. Reactia moale a Guvernului Român in fata agresiunii zilnice a Ungariei in Transilvania este un indicator foarte precis al reactiei adevarate in conflictul din Est. Ambivalent, ezitant, fārā cap si fārā coadā. Românii au arātat lumii cā au tendinte de impostori si sunt extraordinar de incompetenti cand vine vorba de „trebile statului” … Faptul cā avem camioane blocate la granita statului frate si nu sunt bacuri care sā functioneze mai mult de 24 de ore fara sa se strice aratā starea de fapt a puterii statului Român. Faptul cā vorbim de reunificarea României spartā de cātre Rusia dar facem mimic, e un alt argument in favoarea verdictului de „impostor”. Din fericire SUA este garantul integralitatii României – pur si simplu pentru cā nu vor sā mai aibā Inca o durere de cap in Europa si nu pentru cā sunt Românii frumosi si destepti. Asta pânā când Trump va reveni la Casa Alba. Cu Trump la Casa Albā si lobby-ul extraordinar maghiar la Washington, Romania poate pierde teritorii in Nordul Transilvaniei lângā frontiera cu Ungaria unde locuitorii maghiari sunt majoritari. Bucurestiul incompetent si inept se joacā cu focul. Avem o clasa politicā formatā din smecheri, semidocti, lenesi, ne- patrioti ( in fapte) si impostori. Eu, personal, cred cā Romania nu va incheia acest secol in configuratia geograficā de astazi. Moldova va incorpora Moldova dintre Carpati si Prut iar Transilvania va deveni un stat autonom cu revenirea la cosmarul din secolul XXVII a deznationalizarii Românilor prin traducerea numelor si cumpararea bunurilor (personal assets) care le au de catre Statul Maghiar. Romania, cu sau fara SUA va inceta sa existe in mai putin de 50 de ani.

  5. „România susține în continuare vehement în mod public, prin guvern și administrația prezidențială, că se face ceva și că se dă în spatele ușilor închise un ajutor către Ucraina. Dar sincer cred că americanilor trebuie să le fie destul de greu, sau polonezilor, sau britanicilor, sau balticilor, să înțeleagă de ce am ține secret ajutorul pe care îl acordăm Ucrainei.”
    Si mie (si nu cred ca sunt singur) imi e greu sa inteleg de ce nu ajutam militar Ucraina.
    Si daca o ajutam (nu cred ca facem ceva) de ce nu ne asumam asta. Ba chiar sarim de cur in sus cand suntem „acuzati” ca trimitem arme Ucrainei
    https://adevarul.ro/news/eveniment/reactia-mapn-rusia-afirmat-ucraina-primeste-arme-romania-denaturare-grosolana-realitatii-1_626e9f9c5163ec4271ef719e/index.html
    „…precizăm că aceste alegaţii reprezintă o denaturare grosolană a realităţii. România desfăşoară acţiuni concrete de sprijin pentru ţara vecină, în special prin hub-ul logistic umanitar de la Suceava” bla, bla
    Atitudine de papagali…imi e greata de cat de cacati la cur ne dovedim a fi…lasi, lasi, nu meritam nici o urma de respect!
    Am vazut un grafic care m-a rusinat si mai mult, ca roman:
    https://www.hotnews.ro/stiri-razboi_ucraina-25624955-graficul-discrepantelor-cat-ajutor-militar-promis-guvernele-lumii-ucrainei-cat-livrat-propriu-zis.htm
    Noi nu suntem nici macar la coada cozilor…nu facem absolut nimic dvdv al sprijinului militar!
    Sa ne uitam la Polonia…ce zic „aia” ca fac…fac!
    Respect maxim Polonia!
    Sa ne uitam la Estonia si Letonia, tari mici in fond…sunt inaintea Italiei si a Frantei, ba chiar a Germaniei (la livrari, nu la dat din gura)
    Sua si UK, Canda.da sunt tai mari, este de asteptat sa faca ceva, cu atat mai mukt cu cat SUA si UK au fost „garanti” in tratatul de la Budapesta, cel in care Ucraina a renuntat la armele nucleare, avand garantii de securitate din partea SUA, UK si …Rusiei…Rusie care acum macelareste zeci de mii de ucraineni.
    Noi? Nu existam, nu ne asumama nimic.Nu avem cu ce? Avem!
    Avem HIMARS, de care Ucraian are nevoie ca de aer, am facut de curand trageri.
    https://www.hotnews.ro/stiri-defense-25612194-foto-video-romania-executat-primele-trageri-reale-sistemul-rachete-himars-simulat-atacarea-unor-nave-marea-neagra.htm
    Avem 3 sisteme complete, fiecare sitem are 18 instalatii de tragere…am putea dona un sistem Ucrainei, am fi putut instrui soldati ucraineni cu ocazia acestor trageri.
    Am fi putut sa ne asumam aceste ajutoare, asa cum face Polonia, Cehia, ar fi ajutat mult sila moral, dovedim ca suntem alaturi de Ucraina, ca nu ne e frica sa ne asumama asta, nu doar dam din clont ca lasii!
    Da, stiu, se vor gasi explicatii de tot felul pentru a nu face nimic, tot lasitate e si asta…ganditi-va daca noi am fi fost in locul lor, cum am fi vrut sa fim ajutati? Din gura, ca nemtii?(campioana la diferenta intre cat promite si ca da e Grecia)
    Sau demn de tot respectul cum face Polonia?
    Razboiul se va termina si fiecare tara va fi privita dupa cum a actionat, nu dupa cum a vorbit!
    Sa nu ne miram ca vom fi priviti ca niste lasi…o meritam!

    • Curajul dvoastra se rezuma la acuze bazate pe ignorarea starii reale a dotarii armatei romane si a cerinrelor ucrainiene.
      Ucrainienii au cerut : T 72, Mig 29, artilerie, sisteme de lansatoare multiple de rachete și sisteme de apărare.
      Ei bine, nu avem asa ceva (de dat) …. Comparativ cu noi, ucrainenii erau superb dotati in 2021 !!!
      Singurele disponobilitati ce le-am avea ar privi munitia tip sovietic .. insa , INSA depindem de pulberile furnizate de Serboa care face rost din Rusia de materile prime prime ptr zisele pulberi!!!!

      Ani de zile cei ca dvoastra* au ignorat cu superbie necesitatile „de aparare” ….. „mandrindu-se excesiv **cu misunile internationale ale catorva batalalioane cu porecle „exotice” (gen Scorpionii Rosii) ….

      Ins adaca chiar doriti sa ajutati Ucraina .. va rog .. puteti sa va oferiti voluntar pe fraont si sa donati averea dvopastra armaiei ucrainiene!!!

      * Eu nu! Si ptr ca nu ignor sunt tratat ca „militarist” si considerat Mos Teaca (desi m-am multumit cu stagiul legal, fara a fi APV ist)

      ** misunile internationale de care pomnesc s-ar inscrie mai degraba in ce se numea odata „jandarmerie coloniala” si nu p[rea au de a face cu taeatrl de operatiuni european!

      • Cei „ca mine” au proiectat ultimul tanc romanesc, P125. Eu am proiectat motoarele electrice care actionau turela si tunul ba si un micut ventilator cu palete de cauciuc care se monta si in transportoare, din cate imi mai aduc aminte.
        Asa ca nu-mi spuneti ca nu am facut nimic…as mai face tot ce-mi sta in puteri, da?
        Donez pentru Ucraina peste tot pe unde pot, de inrolat nu se mai poate ca sunt mos si aia e! Si poate ca nu as mai avea curajul necesar (este de admirat curajul ucrainean, femeile lor isi respecta barbatii ca fiind cei mai curajosi dn lume, si asa si e…despre noi ce credeti ca ar zice femeile noastre…sobolani fricosi)
        Am putea repara tehnica ucraineana, avem fabrici, avem cu cine…de ce nu facem asta? Ca Slovacia
        https://www.hotnews.ro/stiri-razboi_ucraina-25533961-slovacia-repara-vehicule-militare-ucrainene.htm
        Deciziile cu P125 au fost luate de altii, si produsul s-a „impotmolit” dupa seria zero.
        Am inteles ca au fost si niste probleme la testele in desert, nisipul aia, aia…dar nimic nu iese din prima si trebuia sa continuam.
        Acum avem niste tancuri slabe, avioane ce sa mai vorbim, „stam” in cateva F16, oricum artileria cu raza lunga, rachetele si dronele, sistemele de bruiaj electronic, comunicatiile securizate sunt acum armele principale in razboiul din Ucraina.
        A doua la mana, banuiesc ca stiti ce e HIMARS….exact de asta au nevoie ucrainenii ca de aer, primesc 8 din SUA, dar avem si noi asa ceva…de ce nu le dam? Cu acordul SUA, evident, ca ei sunt producatorii sistemului.
        Asa ca nu spuneti ca nu avem ce sa le dam. Ucrainenii cer tehnica moderna NATO, nu T72, vor Leoparduri, Spania s-a oferit sa doneze…nemtii au zis pas.
        Vor MLRS (HIMARS fiind „versiunea usoara”, cu doar 6 tuburi lansatoare in loc de 12)
        https://www.lockheedmartin.com/en-us/products/m270.html
        nu rahaturi rusesti,da?
        De ce nu antrenam soldati ucraineni pe aceste sisteme? ca tot am tras cu ele si Ucraina va primi 8 ( daca cumva nu au si ajuns primele 4)…si au nevoie macar de 60?
        De ce ne ferim ca de dracu sa recunoastem ca sprijinim miltar (foarte firav , aproape de zero barat) o tara vecina agresata in halul asta de orcii rusi?
        Unde ne e onoarea si compasiunea? Ca de curaj ce sa mai vorbim!
        Ziceti ca sunteti „bizon”…brrrr!

  6. Ca sa fie clar ca facem foarte putin pentru Ucraina, cititi asta
    THE UKRAINE SUPPORT TRACKER: WHICH COUNTRIES HELP UKRAINE AND HOW?
    https://www.ifw-kiel.de/topics/war-against-ukraine/ukraine-support-tracker/
    Descaracati PDF-ul din iunie, uitati-va pe grafice, tabele si vedeti unde suntem. militar, financiar, refugiati…practic noi nu existam …aparem intr-un singur grafic (costuri cu refugiatii) in rest suntem zero!
    Apoi vedeti ce a livrat Polonia…sau alte tari mai mici ca noi.
    Rusine maxima, Romania!

    • Ba sa am pardon, Ro nu poate avea alta politica (in aceasta speta) decat in registrul realpolitik. Despre ce rusine vorbim?!? E ridicol, zau.
      Cateva idei dintr-un coment.postat mai sus.
      „Acum Ro.are interesele ei de a sustine UKR. E firesc deoarece probl.priveste mult dincolo de situatia imediata, de principii, solidaritate. Dar Ro.nu poate manifesta entuziasm ptr.cauza unui vecin incomod/f.incomod si oportunist”.
      Desi Ro.a declarat public ca sustine candidatura este mai mult decat normal ca „in spatele usilor inchise” sa manifeste reticente. UKR a strans rau cu usa Ro.in diverse ocazii ptr.propriile interese. Ro.ce sa faca?!? Sa nu-si urmareasca interesele cum insasi UKR si le-a urmarit in raport cu Ro.?!? Sa cedeze in fata asaltului ongistelor ignorante de tik-tok, fb, Insta si a mass-media de propaganda?!?
      „Problema e asa de complexa incat mi-e teama ca o prudenta cinica&realista e preferabila, cu toate riscurile de imagine.”

  7. În primul rand expertiza doamnei lasă de dorit! Are clar simpatii republicane și da impresia ca Biden n-a făcut nimic și fac tot republicanii în Congres. Și îl ignora pe Trump simpatizantul lui Putin. România nu face nimic, fals! Pai transporturile spre estul Ucrainei se fac prin România și incetineala nu este numai a romanilor. De dat arme trebuie sa dea SUA și G Britain,

    • Expertiza doamnei lasă de dorit! Are clar simpatii democrate. Numele Trump apare de trei ori, toate aprecieri negative. Am impresia ca ati citit alt text.

  8. „Rusia a spus bun, atunci invadăm și distrugem Ucraina. Biden s-a aflat prin urmare într-o situație în care Statele Unite erau amenințate existențial.”

    Oricit incerc, nu reusesc sa inteleg cum invazia si distrugerea Ucrainei reprezinta un risc existential pentru Statele Unite. Am citit si restul interviului in speranta ca voi gasi un raspuns dar speranta nu mi s-a implinit.

Dă-i un răspuns lui Liviu Petre Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Carti noi

 

A apărut numărul special Engaging God’s Language sau Însușind limbajul lui Dumnezeu al revistei Diakrisis pe anul 2022, al 5-lea volum de la data fondării revistei academice (2022),  publicație care apare fie în format digital fie editat, la editura Eikon, București.  Citeste mai mult

 

Carti noi

La Editura Trei tocmai a ieșit din tipar, special pentru Bookfest, „Istoria Filosofiei” de A.C. Grayling. O lucrare apărută recent, scrisă de unul dintre cei mai buni specialiști în filosofie de azi. Această istorie se remarcă prin tratarea foarte clară a temelor și ideilor. Ediția românească arată foarte elegant, are peste 700 de pagini, și o puteți obține cu reducere la Bookfest.

 

Carte recomandată

 

Excelentă carte de luat în vacanță! Distractivă, delicioasă, brutală.  Tot ce a rămas ascuns, nespus și neexplicat în filmul lui Tarantino: detalii toride, crime nerezolvate, secrete din culisele industriei, anecdote sordide despre staruri care întruchipează pentru fani perfecțiunea sau momente sublime de pe platourile de filmare ale unor filme de mult uitate. Mai bună decat s-ar fi asteptat fanii regizorului sau criticii literari.

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro