joi, martie 28, 2024

Cum face Guvernul reclamă (neinspirată) la Centenar

Apariția recentului film de prezentare realizat de Guvern pentru promovarea centenarului a inițiat o dezbatere despre „neadevărurile istorice” colportate de acest material. Cel puțin trei au fost deja subliniate pana acum (zborul lui Vuia din 1906, Primul oraș iluminat, Nicolae Paulescu si insulina). Filmul evidențiază mai multe aspecte definitorii despre centenar sau, mai bine spus, despre modul în care a fost „regizat” centenarul de diverse persoane, companii sau organizații care au o legătură cu actuali potentați ai vremii, dar nu și cu istoria.

  1. Obsesia de a spune cu orice ocazie, indiferent dacă avem sau nu dreptate, că suntem primii, buricul pământului, ceea ce duce la o dacopatie generalizată și greu tratabilă.
  2. Materialul de promovare nu are la bază o cercetare istorica, ci cel mult o „cercetare științifică”  a wikipediei sau o interogare a google-ului pornind de la întrebarea „cu ce ne mai putem mândri?”. Istoricii au lipsit din toată această „centenariadă”, ceea ce se remarcă și prin calitatea execrabilă a unora dintre produse. Rămâne ca cei interesați să descopere cum arata, in realitate, aisbergul. În condițiile în care există câteva mii de istorici, nu ar fi stricat să se apeleze la ei pentru cercetare, documentare și consultanță istorică.
  3. Regizorii acestui film, dar nu numai, sunt convinși că standardele romanilor sunt extrem de joase si ca înghit orice, inclusiv informații false. Se așteaptă ca – din patriotism de centenar – romanii să aplaude orice producție scoasă în această perioadă, indiferent dacă sunt finanțate din contracte cu statul sau din fonduri private. Cine nu face asta nu este patriot, ci – vorba unui clasic decedat, vândut agenturilor străine.
  4. Centenarul este o ocazie excelentă pentru diferite organizații cu scop (ne)patrimonial sau persoane fizice de a face bani, de a câștiga un capital simbolic ori de a revitaliza un brand. Partea bună în această goană a centenarului este că au fost publicate și lucrări memorialistice importante care, dacă nu ar fi fost centenarul, ar fi rămas mai departe în sertarele prăfuite din care au fost scoase.
  5. Cu toții trebuie să conștientizăm un lucru elementar. Majoritatea producțiilor apărute de centenar au prea puțin de a face cu ce s-a întâmplat acum o sută de ani, ci pot fi definite cu ușurință drept storytelling – ca mijloc de promovare și comercializare a unui produs sau brand. Nu este o greșeală, ci o adaptare la mijloacele actuale de a face „branding”. Este însă mai mult decât greșit ca acest storytelling să fie făcut cu mijloace patentate în regimul comunism (discurs protocronist, etnocentrism și intolerant).

Dacă tot apar articole care discută neadevărurile istorice, redăm în continuare o scrisoare a lui Henri Coanda despre primul său zbor, în care acesta clarifica „avant la lettre” chiar unul dintre neadevărurile prezentate în materialul video dedicat de Guvern, Centenarului.

”Atunci când am făcut prima mea încercare și necunoscând măcar cum trebuia să sbor, m’am ridicat fără să voi, prin accident. Nu se poate spune că am sburat, căci dacă aparatul s’a ridicat, chiar cam prea iute, n’a fost vina mea […] a alunecat pe o aripă, și s’a prăbușit și a ars complet. Norocul meu că n’aveam nici capotaj, nici nu eram legat de scaun așa că am fost aruncat afară, și n’am ars”. Sursa documentului: SANIC, fond Henri Coandă, dosar 5, fila 1.

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. Din ura indreptatita fata de actualii guvernanti, va cautati noduri in papura.
    Chiar sinteti convins ca sintem singura natie care isi supraliciteaza meritele?
    Pe mine, inafara unor inadvertente clare, (jumatati de adevaruri) m-a suparat naratorul/ crainicul, vocea lui plata, uscata.

  2. Coanda nu a inventat motorul cu reactie ! A inventat el multe da pana la motorul cu reactie era cale lunga , in fapt in 1910 nu exista tehnologia necesara constructiei turbinei de avion cu reactie , a declarat chiar Coanda ca era vorba de un motor cu piston si o elice cu carcasa care dirija fluxul de aer ( remarcabil pentru vremea aia dar nu era motor cu reactie)

  3. În timpul unei încercări de zbor din decembrie 1910, pe aeroportul Issy-les-Moulineaux de lângă Paris, aparatul pilotat de Henri Coandă a scăpat de sub control din cauza lipsei lui de experiență, s-a lovit de un zid de la marginea terenului de decolare și a luat foc.
    A propos, Coanda nu era OLTEAN!
    Era pe jumatate frantzuz, nascut in Bucuresti, scolit in Iasi (la celebrul liceu de acolo)
    Sunt curios daca vorbeste cineva despre Malaxa ori George Emil Palade, ca n-am urmarit propaganda oficiala.

  4. V-ar prinde bine o excursie la Budapesta, capitala tarii vecine si prietene. Faceti un tur ghidat al orasului. Ghidul va va explica timp de un tur ca toate minunile tehnicii, incepand cu biluta de la pix si terminand cu bomba cu hidrogen, sunt creatii ale cetatenilor acelei tari (chiar daca numele lor arata alte origini: Teller, Wiegner, Rubik, etc.). Si daca turul dureaza mai mult decat marile realizari, o ia de la capat.
    Iar Coanda a zburat, chiar daca din greseala.

  5. Acum intelegem de ce nu a apelat Guvernul Dancila la istorici. Pai, cum sa lucreze cu cineva care sa le spuna (si eventual sa le si dovedeasca) ce este adevarat si ce este fals? Nu, Guvernul si gasca PSD-ALDE prefera sa ne drogheze sa credem o realitate paralela, in care tot ceea ce fac ei este frumos, iar tot ce nu se potriveste cu interesele lor este rau-voitor sau mai rau.

  6. Poate va mai ganditi cand scrieti despre Paulescu…
    http://worldwideinvention.com/insulin-inventor-nicolae-paulescu-romanian-inventor/
    Surprisingly, Banting and Macleod received the 1923 Nobel Prize in Physiology or Medicine for the discovery of insulin, while Paulescu’s pioneering work was being completely ignored by the scientific and medical community. International recognition for Paulescu’s merits as the true discoverer of insulin came only 50 years later.
    Professor Ian Murray, an internationally regarded physiologist, was particularly active in working to correct the historical wrong against Paulescu. Murray was a professor of physiology at the Anderson College of Medicine in Glasgow, Scotland, the head of the department of Metabolic Diseases at a leading Glasgow hospital, vice-president of the British Association of Diabetes, and a founding member of the International Diabetes Federation. In an article for a 1971 issue of the Journal of the History of Medicine and Allied Sciences, Murray wrote:
    „Insufficient recognition has been given to Paulesco, the distinguished Roumanian scientist, who at the time when the Toronto team were commencing their research had already succeeded in extracting the antidiabetic hormone of the pancreas and proving its efficacy in reducing the hyperglycaemia in diabetic dogs.”
    Furthermore, Murray reported:
    „In a recent private communication Professor Tiselius, head of the Nobel Institute, has expressed his personal opinion that Paulesco was equally worthy of the award in 1923.”
    [poate cititi si restul]

    https://www.nobelprize.org/prizes/uncategorized/august-krogh-and-the-nobel-prize-to-banting-and-macleod/
    As already mentioned the Nobel Prize to Banting and Macleod has been questioned ever since it was announced. Why was Macleod included, and why was not only Charles Best but also James Collip excluded? Bliss (1982) arrived at the conclusion that the choice made was the best possible. Others are of the opinion that Nicolas C. Paulescu, Joseph von Mering and Oskar Minkowski would have been as worthy, perhaps worthier, Laureates for this prize (e.g. Luft, 1971).

    si multe alte citate precum „…Paulescu had written to Banting on February 5, 1923 and sent him his publications of 1921. He asked Banting to maintain mutual correspondence on their research activities. Banting never answered him…” sau „amintirea tardiva” a Canadienilor ca au avut documentul lui Paulescu dar nu-si mai amintesc bine ce au inteles din el din cauza ca nu stapaneau bine Franceza… (my a@@)
    Chiar si Nobel au recunoscut dupa decenii ca poate s-au „pripit”

    PS1 va rog sa nu intelegeti din interventia mea ca as fi din gasca lui Veorica… au contraire!
    PS2 poate ii faceti un FWD si CTP-eului ca si el s-a luat de Paulescu, inutil si nejustificat, if u ask me.

  7. C.T Popescu (citat in articol):

    Ni se spune de Nicolae Paulescu. Românii au dăruit lumii insulina. Lăsând la o parte că cei care au luat premiul Nobel, canadienii, au aplicat pentru prima dată acest hormon, insulina, la om. Paulescu a realizat asta la câini, într-o fază primitivă rezultată din nivelul tehnologic și civilizațional al României. Poate că Paulescu ar fi reușit performanța canadienilor de a trece la om. N-a reușit-o, pt că cei doi aveau posibilități mult mai mari, tehnice și financiare. Nu-i respinge nimeni contribuția științifică mondială, dar nu rezultă cu claritate că ar fi meritat premiul Nobel.

    Paulescu mai are un record: a fost unul dintre cei mai siniștri antisemiți din lume. E un precursor al soluției finale, aplicată de Hitler. E autorul unor cărți de gen: Degenerarea rasei jidănești. Același om. Faptul că i-a fost respins numele pentru diverse premii internaționale poate că nu e întâmplător. Asta nu se spune”,

  8. 1. Traian Vuia a zburat decolind de pe roti fara a folosi planuri inclinate sau alte forme de facilitare a decolarii. Problema e ca zborul lui a fost un salt in aer si nu a fost controlat.

    Din punctul de vedere al aviatiei, fratii Wright au facut mai mult, practic au inventat si dezvoltat avionul asa cum il stim astazi.

    2. Nicolae Paulescu a descoperit, fara indoiala, insulina, a publicat rezultatele care au fost citite de canadieni si care au reluat experimentele.

    Cind a fost intreabat, unul dintre ei a zis ca ei au inteles din articolul lui Paulescu ca acesta n-a reusit nimic – de ce ar mai fi aparut articolul ?
    Evident, canadienii au furat rezultatele lui Paulescu si avind expunere mai buna, au insfacat si Nobelul.

    La fel de evident e ca Paulescu, daca nu avea norocul sa moara inainte de comunism, si-ar fi sfirsit zilele la Aiud, Sighet sau Ramnicu-Sarat.

  9. Nu ati recunoscut spiritul Daciadei ? Ceausescu ar fi aprobat filmul dar fireste ca ar fi insistat pe Partidul, Ceausescu, Romania ! Dracnea lucreaza prin delegati si loctiitori, asa ca a fost mai discret de nevoie.

  10. Nu stiu cum poate cineva sa zica „primul” cand cu 4 ani inainte fratii Wright stiau deja sa piloteze (in regim de planor ) si cu 3 inainte zburasera cu zburatorul lor motorizat . Apropo , zburatorul era aproape imposibil de controlat din cauza configuratiei canard , cei 2 chiar erau aviatori de prima mana . Chichita care li se imputa e ca au folosit catapulta si n-au folosit roti , dupa principiile astea portavioanele americane nu lanseaza avioane adevarate si orice avion dotat cu ski -uri inceteaza a mai fi avion adevarat . Adevarul e ca fratii din motive destul de obscure urau rotile (!) si n-au montat asa ceva pe un avion al lor decat prin 1910 .Asta in conditiile in care in 1908 deja stateau cu ora in aer si carau pasageri . In final era ceva ce s-ar fi intamplat oricum , fratii au pierdut rapid avantajul initial in favoarea francezilor iar razboiul a transformat apoi aviatia intr-un mod extrem . Un Neuport 11 deja este un avion complet . Vuia a fost un pionier , motorul avionului sau era decent , din pacate restul avionului sau era complet pe dinafara .Degeaba avea 4 roti daca nu era controlabil .Respectul meu fata de el pentru faptul ca a recunoscut adevarul si nu a dat in modul romanesc (modern) vina pe orice altceva sau altcineva .

  11. În cazul lui Coandă problema este că omu’ a zburat cu un avion cu reacție fără să vrea, în ciuda faptului că habar n-avea de pilotaj. Jmekerie mai mare decît asta au avut în ei numai cosmonauții Laika și Gagarin, așa că oricum am da-o, sîntem valoroși. Bașca, chiar în zilele noastre o avem și pe Dăncilă care e prim ministru la fel cum Laika era cosmonaut, iar asta ne arată cît potențial zace în boboru’ românesc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dumitru Lacatusu
Dumitru Lacatusu
Dumitru Lăcătușu este doctor în istorie al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași cu o teză despre represiunea comunistă și cercetător la Centrul de Consultanță Istorică. În ultimii ani, a fost expert în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (2006-2013) și asistent cercetare la Universitatea din București (2013-2017). A publicat mai multe studii despre represiunea comunistă și biografiile unor foști ofițeri de Securitate. http://consultantaistorica.ro/

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro