miercuri, martie 22, 2023

Cum înțelege USL libertatea presei

Deși acaparată de vânzoleala din jurul referendumului-ediția 2012,  atenția publică începe să se îndrepte și spre punctele nevralgice ale democrației invadate de useliști. Una dintre ele, libertatea de exprimare, îngrijorează nu doar lumea de la noi, ci și Europa. Mai deunăzi se lua cu mâinile de cap Joseph Daul, liderul PPE din Parlamentul European, spunând, textual, ”sunt îngrozit. Nu pot să cred că într-un stat membru al Uniunii Europene, după mai mult de 20 de ani de la căderea comunismului, libertatea de exprimare este din nou amenințată”. Pe rețeaua jurnaliștilor FreeEx  revin amintirile despre epoca Năstase a ”ciocului mic”, stimulate de stenograme, acorduri și declarații calde ale politicienilor de la vârful USL. Un comentariu de pe reportervirtual.ro pune degetul pe rană: ”Măsurile actuale contra presei sunt cele ale unui corpus politic incult, cu tendințe autoritariste, care ajunge să-și dorească de preferință o presă aservită, controlabilă de oricine, uneia într-adevar independente”. Interviul acordat la OTV de Crin Antonescu, încă interimar la Cotroceni, cât și deja faimoasele stenograme PNL, subliniază cu două linii primitivismul cu care sunt văzute la vârful politicii funcționarea mass-media și relația dintre putere și presă.

Ce-a zis așa de grav Antonescu?  A zis așa :“Eu sunt de acord cu următoarea formulă: desfiinţarea CNA, dar atunci, o lege a presei, mai clară, cu anumite răspunderi”. Și a explicat, mai departe, că presa poate face rău în educația copiilor etc. Deși a fost parlamentar zeci de ani, după statul de plată iar nu după prezență, Antonescu ignoră că funcționarea CNA este prevăzută de Legea Audiovizualului votată în parlamentul României, că legea este pusă în acord cu legislația europeană și reglementează exact ceea ce afirmă că îl neliniștește, de la educarea minorilor, până la fundul gol al lui Boc de care tot el s-a amuzat copios într-o emisiune la Antene, mai ignoră bătăliile pierdute de diverși politicieni de pe la toate partidele cum ar fi Ghișe-PNL, Prigoană-PDL, Funar-PRM, Țurlea-PSD de a impune o lege a presei nedorită de jurnaliști. Completată hilar de strategii de campanie ai PNL, imaginea relației cu mass-media, așa cum reiese din stenogramele recente, este una de stăpân și slugă (”presa noastră” se spune acolo), unde regulile profesionale se abandonează și se execută comenzi, îndreptate nu doar împotriva inamicului politic, ci în primul rând împotriva publicului. Antenele, fripte la degete de flacăra democrației, precum și niscai nume onorabile arondate, de la Felicia Filip, la Hagi și Horațiu Mălăele, sunt utilizate fără pic de respect. Dar cu Antenele, treaba-i clară și convingerile formate: ”Dan Voiculescu nu putea fi turnător la poziția pe care o avea, ci mai degrabă securist”, ne lămurește Crin Antonescu. ”Acesta acționează însă de ani de zile cu trustul lui de presă corect. El susține aceleași valori ca noi și era normal să fim aliați politici”. Mai limpede de atât nu se poate.

Sunt multe de adăugat la lista de nefăcute ale USL în răspărul libertății de exprimare de la atacul neîncetat la opiniile critice (considerate penale), la încălecarea TVR și SRR, acesteia din urmă restrângându-ise potențialul de informare pe timpul referendumului, la retragerea reporterilor corecți de la Agerpres acreditați la Guvern (cazul Claudiu Zamfir) și spargerea site-ului PublicMedia și a contului de facebook a lui Cosmin Păcurariu pentru a agăța reclame USL și până la faimosul Acord semnat de liderii useliști cu fantomatica CNSC unde se acceptă, în principiu, nu doar desființarea CNSAS, CCR, ANI, DNA ci și măsuri legate de mass-media ca desființarea GDS și a revistei sale, sau, atenție că e tare, ”asigurarea Societății Civile (adică CNSC) pentru prezentarea doleanțelor lor periodic în mass-media românească și în special a celei finanțate de stat”. Bravos! De ultimă oră, înjurătura trasă de Dan Mihalache, consilierul liderului PNL, jurnalistei Sorina Matei, trimisă în mama ei fiindcă a cutezat să întrebe despre demisia promisă în văzul nației de Antonescu. Așa concepție, așa onoare, așa stil.

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. @Armanca

    Dupa povestea aceea „marca” Basescu, cu includerea presei pe lista „vulnerabilitatilor” statului de drept – fata de care, presupun, v-ati exprimat indignarea printr-o intensa campanie – este greu sa mai ajunga cineva la performantele „democratului” de rit „democratia fara voturi” numit Basescu, nu credeti?

    • Asa e, asa e. Tocmai Basescu sa vorbeasca, el care omora negrii?

      Articolul e despre altceva. Faceti un efort sa intelegeti.

    • Pai antenele si alte cateva posturi din astea chiar ar trebui sa fie pe lista „vulnerabilitatilor” statului de drept. In alte parti mai civilizate posturile astea erau desfiintate demult. Dar pe acolo justitia isi face treaba. In privinta asta ii cam dau dreptate lui Basescu. Nimeni nu are nimic cu posturile respectiva daca ar respecta o oarecare deontologie profesionala dar cazanele nu au habar nici macar faptul ca exista acest cuvant in dictionar. Din pacate, daca prostia ar durea, Romania ar vui ca marea pe furtuna tinand cont de audientele cazanelor. Si da, posturi ca antenele chiar reprezinta o problema la adresa sigurantei nationale atata timp cat vorbesc fara nici o responsabilitate si fara nici o dovada decat cea imaginata de ei despre orice si oricine. Si fara sa fie trasi la raspundere asa cum s-ar face in orice tara normala in care justitia functioneaza. Ca sa nu mai spun de impartialitate care lipseste cu desavarsire.

    • Dar despre povestile „marca” Vantu, Voiculescu, Ghita, nu aveti nimic de spus?
      Cele trei televiziuni „de stiri”, se comporta foarte obiectiv, presupun. Mai ales A3.

  2. Cum intelege? Simplu: daca nu este a noastra sa fie cu noi nu exista, trebuie desfiintata, terminata. Obiceiurile vechi mor greu.

  3. Despre libertatea presei in Romania.

    Presa este libera. Sa nu imi spuneti ca Gadea, Ciutacu si Badea il critica pe Basescu impotriva dorintei lor fiindca ar fi fortati de Voiculescu sa o faca. In nici un caz. O fac din convingere. Daca nu ar fi asa, ar merge la B1 si i-ar injura pe USL-isti. Cei trei sunt jurnalisti de calibru(in sensul autohton) care fac rating, orice trust media dorindu-si oameni de calibrul lor.

    CNA-ul, pe de alta parte, este o institutie care limiteaza liberatatea presei, evidentcel putin teoretic o face in sensul bun, dar totusi o limiteaza.

    Problema jurnalismului romanesc nu este libertatea ci calitatea. Este adevarat ca fiecare trust media are o orientare politica si ca in interiorul sau libertatea de exprimare poate fi limitata, dar acesta este un lucru oarecum normal chiar si in tarile cu democratii celebre.

    Problema cum spuneam o constituie calitatea foarte scazuta a actului jurnalistic, iar acest aspect nu se datoreaza exclusiv jurnalistilor cat mai degraba audientei care accepta acest continut. In Elvetia spre exemplu, presupunand ca cetatenii ar avea aceeasi orientare politica precum trusturile media, nici unul dintre trusturile de la noi nu ar supravitui datorita penibilitatii actului jurnalistic pe care il produc. Nici Antenele, nici B1, nici OTV, poate cu greu TVR-ul care pe ici pe colo mai se ingrijeste sa nu sara flagrant calul.

    Asa cum Rusia nu poate exista o democratie autentica fiindca nici un rus nu este pregatit sa accepte principiile unei asemenea oranduiri sociale, la fel se intampla si cu calitatea presei in Romania, ar fi impotriva naturii sa avem o presa de calitate, iar libertatea nu are nici o legatura cu acest lucru.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro