joi, octombrie 28, 2021

… cum moare intelepciunea?

… iar aceasta intrebare ar trebui sa-i linisteasca pe cei care-mi reproseaza ca-n ultima vreme m-as fi catarat in turnul de fildes si nu mai comentez stirile “la zi”. Iaca breaking news! Ieri, 17 septembrie a fost ziua Sfintei Mucenitei Sofia, cu fiicele ei, Pistis, Elpis si Agapi. Recunoasteti ca “stirea” v-a luat prin surprindere! Si pe mine, pana deunazi, cand am devenit bunicul … Sofiei. Pana si preotul, ieri, la botez, a marturisit ca, desi a botezat peste o suta de copii, pana la Sofia “noastra”, n-a realizat legatura dintre Sofia (intelepciune) si cele trei fiice: Pistis (credinta), Elpis (nadejdea) si Agapi (dragostea).

            Si-atunci citesti viata Sfintei mucenice si-ncepi sa te gandesti. Cazi, cum ar veni, pe ganduri, cum ai cadea pe o trambulina de pe care sari cu atat mai sus cu cat ai cazut mai tare. Sfanta Sofia a trait in timpul Imparatului Adrian (117-138), adicatelea in perioada de persecutie a crestinilor. Dupa ce a nascut trei fete, Sofia (Intelepciunea) a ramas vaduva. Si-atunci te-ntrebi: Cu cine fusese casatorita Intelepciunea? Si de ce a murit sotul Intelepciunii? Nu ni se spune. Putem doar banui. Ceea ce stim este ca fiicele Intelepciunii sunt Credinta, Nadejdea si Dragostea, ca erau crestine, si ca mama si fiicele au fost chemate de Imparatul Adrian care a inceput domol, prin a intreba Intelepciunea despre “neam, nume si credinta”. Cu alte cuvinte, i-a cerut Intelepciunii sa se identifice cu poporul, numele, sau religia. “Iar ea, înțeleaptă fiind, cu pricepere răspundea, încât toți cei ce auzeau se mirau de o înțelepciune ca aceea a ei. Pomenind puțin de neamul și de numele său a început a grăi pentru Acela pe „al cărui neam cine-l va spune” se va mântui și la al cărui nume toți sunt datori să se închine. Și mărturisea credința sa cea în Iisus Hristos.”

            Imparatul le da “timp de gandire” trei zile, si le trimite la o alta femeie, Palladia, care sa le pazeasca. Cine “pazeste” femeile posibil condamnate la moarte? Daca e sa ne luam dupa nume, Palladia e nume latinesc, pe filiera greaca, de la zeita Atena-Pallas. Atena e – ati ghicit! – zeita intelepciunii. Cum ar veni, Intelepciunea pazeste Intelepciunea, care, la randu-i, intareste Credinta, Nadejdea si Dragostea. (Aici ar merita discutata abordarea unui filosof arab extrem de influent, Al Farabi, dar eu nu am timp, iar dumneavoastra, rabdare.) Dupa ragazul de trei zile, cele patru se prezinta din nou in fata imparatului, care nu “ataca” Intelepciunea-mama, cum te-ai putea astepta de la un prigonitor al crestinilor, ci pe fiicele ei. Semn ca Adrian va fi fiind rau dar prost nu e. N-o poti ataca direct, cu sanse de succes, pe Sofia. Atacul trebuie sa fie piezis.

            Se incepe cu Pistis (Credinta) – careia i se cere sa se inchine zeitei Artemis (nu Atenei!, zeita vanatorii si a … nasterii de copii; credinta, buna sau rea, fara inmultire nu conteaza). Credinta e taiata, arsa pe gratar (la propriu) – degeaba. Solutia ramane taierea capului. N-o mai lungesc: Errare humanum est, persevarare diabolicum. A gresi e omeneste, a persevera e diabolic, or tocmai asta face imparatul Adrian. Dupa ce decapiteaza Credinta, procedeaza la fel cu Speranta – o tortureaza, o incearca prin foc, dar la sfarsit n-are incotro, trebuie sa o de-capiteze. Incepe sa devina limpede ca singura solutie “sigura” pentru a distruge ceva, orice, nu consta in a-i ataca “trupul” ci “capul”. Si asa se intampla la sfarsit si cu Dragostea. Ea canta cand e varata in cuptor, asa ca trebuie si ea decapitata. Dragostea moare ultima. Si nu trece prin stomac.

            De-abia dupa ce toate acestea – Credinta, Nadejdea si Dragostea au fost de-capitate, Intelepciunea moare si ea, priveghindu-le mormanturile. Moare de moarte “buna”, fara tortura. Intelepciunea moare de la sine, dupa ce mai intai moare Credinta, pe urma Nadejdea, iar, la sfarsit, Dragostea. Iaca the breaking news!

Si toate acestea de la un botez, botezul Sofiei. La multi ani!

Semnat: Bunicul (de la “bun”).

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. Înțeleaptă povestire, dar și mult prea tristă. Cele mai oribile fapte omul le comite în numele ,,mai binelui”.
    Că veni vorba, bunătatea și iubirea pe care Isus a vrut să le dea creștinilor nu au prins nici ele.

  2. Așa e, hybris-ul ne omoară. Iar pe Sophia am lăsat-o deoparte fiindcă ne-a luat ochii Oikonomia. Dar ne vom întoarce la ea, mai precis, Sofia și generația ei. Noi suntem plecați la golf cu eroii zilei!

  3. Felicitari pentru Sofia si sa va faca un bunic mandru si fericit (cu sau fara tutun in pipa)!

    De dragul conversatiei (si ca nu se adauge mizeria singuratatii la amaraciunea amintirii unor crime dezumanizante) observ ca au fost/sunt multi oameni care au spus/facut lucruri considerate intelepte fara sa fi avut insa credinta/nadejde/dragoste; pur si simplu ele se refera la dimensiuni diferite ale existentei.
    Iar crima, cea care le-a pus in aceeasi propozitie, nu are nimic din aceste 4 lucruri; e doar un exemplu care subliniaza nevoia Decalogului (sau etica)

  4. EXCEPTIONALE ginduri, generate de cel mai minunat moment al existentei fiintei umane! Si totul sub semnul DRAGOSTEI!!!! Ani multi si LUMINATI Sofiei, iar bunicului ginduri cel putin la fel de LUMINATE precum cele de pina acum!!!!……..

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Cine sunt adevaratii „crizatori”?

Din toata aceasta costisitoare, frustranta, murdara, dar, vai, pilduitoare tevatura, remarc cateva lucuri precise: 1. Criza a avut...

Democrație, decizie colectivă, raționalitate, știință, medicină

Mă tem că numele Nongqawuse nu e prea cunoscut. Era o fetiță din tribul Xhosa, din Africa de...

Criza de carburanţi din S.U.A. şi România din anul 1979 şi limuzinele utilizate de politicienii comunişti de la Bucureşti în perioada 1957-1979

În cursul şedinţei din 25 iulie 1979, Nicolae Ceauşescu a propus şi membrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. au aprobat majorarea...

Agenda ,,verde”, Europa și gazul rusesc: cronica unei crize energetice anunțate

            Dacă la sfârșitul verii s-a vorbit despre o situație tensionată, acum se vorbește deschis despre o criză energetică. Prețurile la petrol,...

Preşedintele unui stat eşuat

Preşedintele Iohannis a trecut de la plimbările cu bicicleta şi recomandările practicării terapeutice a golfului la gestionarea crizei sanitare. Ca de atâtea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.