luni, aprilie 19, 2021

Cum percep românii comunismul? Un nou sondaj IICCMER-CSOP

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în colaborare cu CSOP (Centrul pentru Studierea Opiniei şi Pieţei) au realizat, în perioada noiembrie-decembrie 2011, cel de-al patrulea sondaj de opinie privind percepţia românilor asupra comunismului. Rezultatele sunt cat se poate de interesante pentru cei care vor sa inteleaga, dincolo de partizanate si prejudecati, ceea ce numim cultura politica a post-comunismului. O cultura politica in care memoria joaca un rol esential. Dupa decenii de imbecilizare etnocentrica, de la stalinismul national al lui Ceausescu la peremism si alte asemenea ideologii ale urii, este reconfortant sa constati ca romanii nu cad in capcana mitologiilor de tipul tapului ispasitor, nu se lasa sedusi de demagogia iefitina dar, vai, cat de nociva, a exclusivismului xenofob. La fel, campaniile sistematice de reabilitare a Securitatii in ochii opiniei publice par sa fi esuat. Mitul unei Securitati patriotice si inocente nu a prins.

Este de semnalat faptul că publicul declară într-o proporţie covârşitoare (65%) că responsabilii pentru crimele din timpul Revoluţiei nu au fost pedepsiţi. Iarăşi se constată diferenţe semnificative în ceea ce priveşte grupa de vârstă (25% dintre cei sub 20 de ani sunt de părere că cei răspunzători de crime şi-au primit pedeapsa, în timp ce doar 11% dintre respondenţii ce depăşesc etatea de 60 de ani gândesc la fel). 65% dintre cei intervievaţi consideră că responsabilii pentru crimele înfăptuite nu au fost pedepsiţi. Previzibil, Securitatea conduce în clasamentul celor consideraţi vinovaţi (atât pentru crimele de până la 22 decembrie 1989, cât şi pentru cele de după 22 decembrie), dar un procentaj în creştere al respondenţilor – faţă de sondaje precedente – admite că Armata a tras în populaţie (37% spun că Armata a tras în populaţia civilă după 22 decembrie). De asemenea, 47% nu cred în prezenţa teroriştilor. Doar 30% sunt de părere că teroriştii au existat. La întrebarea: „Credeţi că a fost sau nu corectă condamnarea membrilor Comitetului Politic Executiv al PCR?“, 34% susţin că da, iar 29% spun că nu. Aparent paradoxal, prin prisma raportării la responsabilitatea Armatei faţă de victimele din decembrie 1989, 39% dintre respondenţi apreciază drept corectă condamnarea generalilor Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac (numai 20 de procente susţin că sentinţa nu a fost corectă). Un procentaj important al respondenţilor (47%) consideră că procesele intentate celor responsabili de crimele din timpul revoluţiei ar trebui să continue. 32% din respondenţi sunt de părere că militarii ar trebui să se supună doar ordinelor legale, pe care le consideră morale. Un procentaj relativ scăzut (15%) apreciază că militarii ar trebui să se supună oricărui ordin.

Prezentul sondaj a avut ca teme principale de cercetare: Revoluţia din decembrie 1989, consecinţele instaurării regimului comunist asupra minorităţilor etnice şi religioase, restituirea proprietăţilor confiscate, informarea prin intermediul posturilor de radio străine înainte de decembrie 1989, influenţa trecutului comunist asupra societăţii de astăzi.

Parteneriatul dintre IICCMER și CSOP are ca scop elaborarea unor rapoarte de cercetare sociologică, care să urmărească marile teme legate de memoria și istoria regimului comunist. Sondajele din cadrul acestui parteneriat sunt realizate gratuit de către CSOP.

Un astfel de parteneriat este util nu doar IICCMER, ci și altor instituții ale statului român, în scopul realizării unor strategii publice pentru o educație democratică fundamentată pe asumarea trecutului comunist.

Pentru sondaj si interpretarea datelor:

http://www.crimelecomunismului.ro/pdf/ro/sondaj/interpretare_sondaj.pdf

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. .. dupa opinia mea, tot grupu de intervievati sub 35 de ani, altereaza grav rezultatul..mai ales ca se face referire la.. sub 20 de ani… a existat si o intrebare dc. socialismul a fost bun, da rau aplicat? cred ca aveati mari surprize in asa zisul grup sub 20 de ani..

  2. E ciudat cum sunt si romanii. Condamna dictatura lui Ceausescu, dar se uita la televiziunile turnatorului la Securitate Voiculescu. Suntem niste tristi

  3. Ceea ce mi se pare putin nedrept, sa zic asa, ii ca sondajul nu a avut nici un fel de partajare intre persoanele care stiu cu adevarat istoria comunista si post-comunista (sau macar istoria Revolutie din ’89) si persoanele care au auzit multe despre ce s-au intamplat acum 20 de ani. Poate printre participanti au fost si oameni gen Nea Petre care toata viata lui nu a trecut pragul judetului, crede ca femeia trebuie sa stea acasa si nu carciuma ii un popas important pentru el. Cred ca astfel de persoane pot influenta negativ rezultate sondajului pentru ca participantii nu sunt bine informati. Cel putin asta am inteles din metodologia sondajului, ca nu s-au testat cunostintele inainte de sondaj.

  4. Un sondaj neconcludent, intr-o societate debusolata, lipsita de repere! O lume care intra in razboi ca sa apere o democratie corupta si paupera si iese din razboi umilita si euforizata de un egalitarism impus prin teroare, care traieste saracia dusa la extrem cu promisiunea bunastarii viitoare, pentru a fi trecuta mai tarziu printr-un exercitiu initiatic terorist cu o mie de morti pentru a fi dusa pe meleagurile bunastarii consumeriste! Unde afla ca visul este pe cale sa se destrame! Pulbere batuta de vant! Oamenii trebuie intrebati care sunt valorile fundamentale la care se raporteaza! Libertate, demnitate, proprietate, familie, etc. Numai pornind de la aceste premise se poate discuta si construi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Egalitatea de șanse și egalitatea de rezultat – problema Tigru și Dragon

În filmul „Tigru și Dragon” un luptător Wudang ajunsese să fie considerat de mulți invincibil. Pe lângă stăpânirea artelor marțiale la perfecție,...

Mult așteptatul declin al pandemiei în țările europene s-a declanșat. Locul României

1.Introducere  2. Experiența a trei țări cu declin ferm și durabil  al pandemiei 3. Țările europene 4. Locul României 5. Perspective și...

Înapoi la „dreptul forței”. Rusia și China pariază riscant pe declinul și neputința Americii de a le înfrunta

Rezumatul în 10 puncte: Pentru a mai putea conduce lumea și în secolul XXI, SUA trebuie să câștige...

Cine pierde în urma actualei crize de orgolii?

Alianța USR-PLUS a comis greșeala ca de-a lungul celor aproape 5 luni de când e parte la o așa-numită coaliție de guvernare,...

Suspendarea lui Trump pe Twitter e un eşec al nostru, al tuturor

Pe un subiect în care toată lumea are păreri limpezi-cristal şi le strigă în gura mare din secunda doi, îndrăznesc să spun...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro