miercuri, aprilie 21, 2021

Cum plănuiește dl. Călin Popescu-Tăriceanu să reducă democrația

În articolul publicat ieri pe site-ul contributors.ro îmi exprimam rezervele în ceea ce privește existența unui drept real al jurnaliștilor de a formula sfaturi care să aspire la statutul de soluții la care s-ar cuveni să recurgă în mod obligatoriu cei îndrituiți a lua decizii în chestiuni de importanță majoră pentru viitorul țării.
Părerea mea este că nici un gazetar nu este îndreptățit să spună, să scrie ori să susțină în comentariile sale că demnitarul cutare ar trebui să se comporte numai într-un fel anume într-o situație dată. Rolul ziaristului, ca și acela al analistulu,i nu este nicidecum acela de a deveni consilier autonumit al unui demnitar indiferent de poziția acestuia cu atât mai mult cu cât în structura de personal a oricărei instituții oficiale cât de cât mai mai acătării figurează suficienți inși anume plătiți pentru a face acest lucru.

Ceea ce nu înseamnă nicidecum că jurnalistului ori analistului i-ar fi interzis dreptul la opinie în orișice situație. Respectiv acela de a elabora și expune păreri și analize temeinice, argumentate, serioase referitoare la evenimente socotite a fi cu impact major ori de interes interes pentru cititorii săi. Cu cât prestigiul unui gazetar ori analist politic este mai mare, cu cât numărul celor care se arată dornici să îi afle acestuia părerile, să le discute, să le comenteze este mai consistent, cu atât mai mult respectivul slujitor al condeiului și profesionist al argumentației este îndreptățit să aspire la statutul de autentic lider de opinie.
Peste tot în lumea democratică există personalități din lumea presei, analiști politici, ziare, posturi de radio și de televiziune socotite a exercita o anume influență asupra fromulării și fundamentării acțiunilor și hotărîrilor politicienilor. Carora, având în vedere faptul că publicistul X, comentatorul Y sau organismul de presă Z exercită un plus de impact în conturarea opiniei alegătorilor, nu le sunt deloc indiferente nici analizele acestora, nici felul în care le sunt comentate de respectivele vârfuri ale presei și analizei politice deciziile.
Chiar dacă nu e riguros exact că presa ar fi a patra putere în stat, nici un profesionist autentic al politicii nu își îngăduie luxul de a nu fi la curent cu cele mai noi și pertinente editoriale. Nici un politician căruia i-a intrat în sânge esența jocului dramatic nu se socotește îndreptățit a le sugera jurnaliștilor care ar fi subiectele abordabile și care nu. Cu atât mai mult să scoată pe gură enormitatea că, formulând o opinie contrarie celei emise de felurite instituții ori organisme ale Statului, un jurnalist ar îndemna la anarhie ori la nesupunere civică. O astfel de zicere ar pune grav sub semnul întrebării apartenența politicianului în cauză la valorile democratice, aderența acestuia la ideea existenței dreptului la liberă exprimare garantat de orice Constituție. Presei îi este garantat până și luxul de a comenta, de a întoarce pe toate fețele chiar și deciziile Curții Constituționale. Inclusiv dreptul de a susține că într-o anumită situație respectiva Curte a judecat strâmb, pe considerente nedrepte, chiar încâlcând ori eludând legea fundamentală a țării pe care este obligată să o apere anumite spețe.
O enormitate asemenea celei invocate în paragraful precedent al acestui comentariu a debitat duminică, unde altundeva decât la Antena 3?, televiziunea murdară a compromisului clan financiaro-securistic Voiculescu, televiziune în totalitate aservită coaliției PSD-ALDE, președintele Senatului, antieuropeanul domn Călin Popescu-Tăriceanu. Un ins se complace din ce în ce mai primejdios în a poza pe față într-un fel de reîncarnarare a dezgustătorului Petru Groza, tot la fel cum dl. Dragnea amintește tot mai frecvent prin conduită de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Fie și numai prin faptul că pentru data de 9 iunie plănuiește să scoată oamenii în stradă spre susține, pasămite, guvernul condus de d-na Viorica Dăncilă, ba o pretinsă justiție siluită după chipul și asemănarea penalilor care conduc la ora aceasta PSD. Totul după modelul PMR, al comuniștilor români care, în anii 1945-46-47, din ordinul, cu acceptul și cu sprijinul Moscovei, și-au intensificat acțiunile menite să subrejească ordinea constituțională a României. Așa cum era ea stipulată de Legea fundamentală a țării adoptată în anul 1923.
Coroborată cu intențiile aceluiași domn Dragnea, intenții exprimate în martie de la tribuna Congresului extraordinar al PSD și reiterate de atunci în repetate rânduri vizând scrierea și adoptarea unei pretinse legi anti-defăimare, zicerile de duminica trecută ale președintelui Senatului României sunt cum nu se poate mai îngrijorătoare.
Pare-se că pe d-na Viorica Vasilică Dăncilă nu a luat-o chiar gura pe dinainte atunci când zilele trecute vorbea despre intențiile guvernului pe care se face că îl conduce de a reduce democrația. Sunt destule indicii că astfel ar fi cum nu se poate mai reale.

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Felicitari! Dar cu mitingul asta comandat care ne aduce aminte de cel cu care Ceausescu apornit pr drumul glontelui nu-i a bine.

    • Asa a zis si Bula alergand intr-un suflet sa-i zica maica-sii:

      -Mama! Mama! Nu-i a bine vacii noastre!
      -Ho ma, ce esti asa disperat, ce-are?
      -Nu stiu… vine tata cu pielea ei pe bat!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Înapoi la „dreptul forței”. Rusia și China pariază riscant pe declinul și neputința Americii de a le înfrunta

Rezumatul în 10 puncte: Pentru a mai putea conduce lumea și în secolul XXI, SUA trebuie să câștige...

Mult așteptatul declin al pandemiei în țările europene s-a declanșat. Locul României

1.Introducere  2. Experiența a trei țări cu declin ferm și durabil  al pandemiei 3. Țările europene 4. Locul României 5. Perspective și...

Suspendarea lui Trump pe Twitter e un eşec al nostru, al tuturor

Pe un subiect în care toată lumea are păreri limpezi-cristal şi le strigă în gura mare din secunda doi, îndrăznesc să spun...

Apocalipsă amânată: Modelele climatice actuale supraestimează semnificativ viitoarele creșteri ale nivelului oceanic. Câteva considerații despre credibilitatea lor

Narațiunile apocaliptice actuale despre Armagedonul climatic conțin mai multe scenarii de groază, dintre care topirea ghețarilor și creșterea nivelului oceanic ocupă un...

Egalitatea de șanse și egalitatea de rezultat – problema Tigru și Dragon

În filmul „Tigru și Dragon” un luptător Wudang ajunsese să fie considerat de mulți invincibil. Pe lângă stăpânirea artelor marțiale la perfecție,...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro