luni, octombrie 25, 2021

Cum poate Romania stimula parcursul european al Moldovei?

În ultima jumatate de an atmosfera in triunghiul Romania-Rusia-Moldova s-a animat vizibil. Rusia a trecut printr-o tranzitie de putere mai turbulenta decat se anticipa initial. Putin a revenit la Kremlin, dar in Rusia foarte diferita de anul 2004 sau 2008. Clasa de mijloc redesteptata din letargie nu se mai multumeste cu cresterea PIB-ului si vrea schimbari calitative. Transnistria si-a ales un alt lider pentru prima data in 20 de ani. De fapt Transnistria era ultima regiune separatista din spatiul post-sovietic care pana in 2011 nu a trecut prin alternanta la putere. Romania a schimbat doua guverne si a gazduit la Iasi prima sedinta comuna a guvernelor R. Moldova si Romaniei. In final, saga ”alegerea presedintelui” in Moldova a avut un deznodamant fericit nu fara contributia deputatilor care s-au desprins din Partidul Comunist. Firesc aceste evolutii au lasat amprenta asupra dosarului transnistrean si parcursului european al Moldovei (vezi pentru mai o analiza detaliata raportul CRPE ”Cum sa evitam capcanele eurasiatice?”)

Schimare la fata in Transnistria

Noul lider s-a miscat rapid pentru a consolida puterea. Sevciuk a reinnoit masiv aparatul administrativ (virsta media a scazut la aproximativ 35 de ani), a supravegheat transfromarea miscarii ”Renasterea” in forta politica pro-prezidentiala, a incercat sa schimbe procurorul general si a aprobat cooperarea cu organele de ancheta din Rusia in dosarul intentat impotriva fiului fostului lider de la Tiraspol Igor Smirnov. Desi a reafirmat importanta partneriatului cu Rusia, Sevciuk considerabil a redus discursul ”cetatii asediate” si a optat pentru o atitudine constructiva fata de Moldova. Intr-o perioada scurta de timp au avut o serie de intilniri Filat-Sevciuk care s-au soldat cu deblocarea transportului feroviar de marfa prin Transnistria. De asemenea partile au ajuns dupa trei runde de discutii oficiale in formatul 5+2 asupra principiilor de negociere si agendei de lucru. Sunt o serie de elemente care explica o abordare mai cooperanta a Tiraspol-ului nu doar fata de Moldova dar si UE: situatia economica dificila; agenda domestica a lui Sevciuk centrata pe dezoltare, combaerea coruptiei, reducerea saraciei; expunerea la piata europeana (intre 40-50% de exporturi au ca destinatie UE); o atitudine pragmatica a Moldovei; oferta UE de a mari bugetul destinat masurilor de consolidare a increderii (€12 mln alocate pana 2015), percepute de Tiraspol ca inca o sursa pentru dezvoltare interna. In timp ce progerse în probleme tehnice sunt posibile, nu este realist sa asteptam in viitorul apropiat ca Transnistria sa renunte la discursul independist. Dar in conditile in care Transnistria este pusa tot mai mult sa balanseze intre Rusia si UE, sansele Moldovei de a multilplca legaturile si cooperarea intre cele doua maluri sporesc substantial. La randul sau aceste pot pune bazele unei formule de reintegrare sustenabila a tarii pe termen lung.

Moldova cu pasi mici spre UE

In ciuda competitiei acerbe in cadrul aliantei de guvernare, Moldova a continuat sa se apropie de UE. Negocierile asupra Acordului de Asociere au fost aproape finalizate, iar cele pentru crearea Zonei de Comert Liber, Cuprinzator si Aprofundat (ZCLCA) au fost lansate. Totodata, Moldova a inregistrat progrese sectoriale: la un pas de a adera la Spatiul Aviatic Comun (acord negociat dar inca nu a fost semnt din cauza procedurilor interne in UE), prima faza de implementare a planului de actiune pentru liberalizarea regimului de vize pe ultima suta de metri (doua legi restante sunt de adoptat), Moldova  a fost inclusa in programul FP7. UE a raspuns cu dublarea sprijinului pentru Moldova: cresterea asistentei financiare pentru reforme in sectoare vitale (ex. sectorul energetic sau justitie) sau proiecte strategice (gazoductul Ungheni-Iasi), prelungirea mandatului EUBAM pana in 2015, incurajarea dialogului direct intre Tiraspol si Chisinau, includerea Transnistriei in euroregiunea ”Nistru” (presupune cooperare la nivel local intre Ucraina si Moldova) si invitarea de a participa in calitate de observator la negocierile pentru ZCLCA (reprezentantii transnistreni au participat la prima runda), deblocarea negocierilor oficiale in formatul 5+2. Pentru a profita din plin de acest sprijin in perioada ce urmeaza Moldova trebuie sa se focalizeze pe implementarea reformelor. Doar o Moldova reformata va fi mai atractiva pentru populatia din stanga Nistrului si capabila sa reziste presiunilor Moscovei.

Rusia iritata si reactiva

Rusia mai vulnerabila intern in perioada electorala a privit cu ingrijorare evolutii din Moldova si Trasnistria. De ce? In primul rand, Moscova a mizat pe alt candidat la alegeri in Transnistria. De aici a venit si reactia imediata a Kremlin-ului de a suspenda temporar asistenta finanicara spre Transnistria. Exista in continuare un deficit de incerdere fata de Sevciuk la Moscova. In al doilea rand, Moldova si-a ales presedinte si tot mai activ a cautat sa stabileasca dialog direct cu Tiraspol, reducand rolul Rusiei. In al treilea rand, UE a sporit implicarea in Transnsitria si a investit in proiecte/refrome care sa permita Moldovei sa reziste presiunilor Rusiei. Un expert rus foarte bine a rezumat atitudinea Rusiei: ”Moscova nu are de gand sa stea cu mainele in san, in timp ce Moldova cu ajutorul UE, se pregateste sa absoarba Transnistria”. In consecinta, strategia Rusiei a fost ajustata pentru a preveni schimbarea statu quo in defavoarea sa. Rusia l-a numit pe Dmitri Rogozin, un polician cu un discurs nationalist agresiv, in calitate de reprezentant special in Transnistria. Scopul lui este de a stimula retorica ”cetatii asediate” in Transnistria, impiedica dialogul intre Chisinau si Tiraspol si a infatisa Romania drept stat problema pentru cooperare regionala. Totodata, Rusia a dublat eforturile pentru deraierea cursului european al Moldovei (ex. implicarea bisericii ruse in campania impotriva legii anti-discriminare) si amplificarea prezentei si controlului asupra Transnistriei (reluarea ajutorului financiar, discutii despre preluarea conductelor de gaze in contul datoriei, posibil un nou val de pasaportizare).

Recalibrarea strategiei Romaniei

In 2009 Romania cu mult entuziasm a sprijinit parcursul european al Moldovei. Insa multe din initiative bilaterale au fost implemenatte lent sau au intarziat din cauza incertitudinii politice la Chisinau si Bucuresti. De pilda, partile au negociat planul de actiuni comune timp de doi ani. Unele protocoale sectoriale desi negociate, nu au fost semnat din cazua caderii guvernului la Bucuresti. Dat fiind evolutiile in Moldova si Transnistria, Romania trebuie sa recalibreze strategia sa. In primul rand, discursul lui Rogozin trebuie ignorat. Asa cum a remarcat un expert rus ”capacitatea lui de a escalada situatia sporeste proportional cu atentia care i se acorda”. In schimb, Romania ar fi bine sa mizeze pe un mesaj pozitiv aratand felul in care prin masuri concrete (fie programe de twinning sau conducta Ungheni-Iasi) contribuie la intarirea statalitatii R.Moldova si implementarii agendei europene. In al doilea rand, Romania trebuie sa investeasca strategica ajutorul de €100 de mln promis Moldovei. Proiecte in domeniul energetic trebuie accelerate. O atentie sporita trebuie acordata regiunilor eurosceptice din Moldova (nordul republicii si autonomia gagauza), acolo unde potentialul destructiv a Rusiei este substantial. In acest scop Romania poate instrumentaliza partneriate strategice cu Polonia si Turcia, ambele tari sub diverse forme deja fiind implicate in proiecte in Moldova. In al treilea rand, vointa politica va fi cruciala pentru succesul reformelor in Moldova. Romania trebuie sa foloseasca canale de comunicare cu componentele aliantei de guvernare pentru ai determina sa sprijine nu doar declarativ, dar si in fapte agenda europeana. In acelasi timp, insistenta Romaniei de a gasi solutii rapide la probleme identitare in Moldova va fi contraproductiva si va servi mai degraba agenda Moscovei. Pentru Kremlin scenariu ideal este o Moldova nereformata care isi consuma toata energie in batalii identitare care polarizeaza societatea. In loc sa mizeze exclusiv pe segmentul social romanofil in Moldova (care nu constituie majoritate) si probleme identitare, Romania trebuie sa cultive europenizarea care aduce beneficii reale cetatenilor R. Moldova indiferent de etnie. Actionind astfel, Romania isi va extinde cercul prietenilor in Moldova solidificand pozitia pe termen lung si va face parcursul european al Moldovei ireversibil.

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Analiza e pertinenta pentru ca evoca succint sursele publice ale temei. Gasesc, de asemenea, ca recomandarile adresate diplomatiei romane sunt adecvate – desi usor redundante, fiindca am impresia ca, la nivel oficial, Romania face in Republica Moldova tocmai ceea ce ii sugereaza autorul sa faca. Cu atit mai bine, e o confirmare ca autorul are dreptate. Ceea ce lipseste acestei bune analize este o explicatie: de ce ar trebui sa faca Romania pentru RM ceea ce autorul ii cere sa faca? Doar pentru ca si-a luat un angajament politic si trebuie sa se tina de cuvint? Da, desigur, insa e insuficient. Fiindca intrebarea initiala s-ar putea reformula: si ma rog de ce si-a luat Romania acest angajament politic? Doar pentru ca statutul de membru de frontiera al UE presupune aceste raspunderi? Unde vreau sa ajung? La chestiunea identitara, care nu poate fi despartita – asa cum pare sa sugereze autorul – de dimensiunea europeana. Pe foarte scurt: daca Romania nu priveste la Republica Moldova ca la un al doilea stat romanesc, anvergura angajamentului ei peste Prut este irational (politic, nu moral, desigur). Si, in plus, e greu – imposibil? – de explicat cetatenilor romani platitori de taxe. A bon entendeur, salut!

  2. Stanislav, felicitari pentru articol. Clar si logic. Din cate inteleg, spui ca Romania nu trebuie sa se mai panicheze ca exista peste 50% din cetatentii RM care se considera moldoveni si nu romani. Nu are deci rost sa stam pe capul lor ca sa ii „desteptam” cu forta. Doar sa le trecem pe la nas avantajele economice ale europenizarii si o sa doreasca chiar ei integrarea in UE si eventual unirea cu Romania in viiutor. De acord, dar ce facem cu Rusia? Chiar daca il ignoram pe Rogozin vin din urma alti dulai de serviciu de la Kremlin.

  3. Sunt de acord aproape in totalitate cu autorul articolului. Spun „aproape”, pentru ca eu cred ca Romania trebuie sa lupte pentru (re)desteptarea identitatii romanesti in Moldova. Si chiar intr-un mod sustinut, pentru ca trebuie sa profitam de aceasta „bresa” care este regimul democratic de la Chisiniau. Ganditi-va ca de 2-3 ani incoace copiii invata la scoala Istoria Romanilor, ori copiii astia vor fi la un moment dat viitorul Moldovei si poate chiar al Romaniei. Cred ca este foarte important ca acesti copii sa creasca cunoscandu-si cu adevarat radacinile si invatand despre opresiunea la care au fost supusi bunicii si parintii lor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Stanislav Secrieru
Stanislav Secrieru este expert afiliat CRPE. A desfășurat cercetare la NATO Defense College (Rome) și Institute for European Politics (Berlin). A colaborat în proiecte de cercetare cu European Council on Foreign Relations (London), DemosEuropa (Warsaw), Friedrich Boll Foundation (Berlin), Finnish Institute for International Affairs (Helsinki), și Freedom House. Domenii de interes major: politică internă și externă rusă, relațiile UE-Rusia, politica europeană de vecinătate.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Când sursele de energie care ar trebui să stopeze schimbarea climei nu mai funcționează din cauza schimbării climei…

Toleranța va atinge un asemenea nivel încât oamenilor inteligenți li se va interzicesă mai gândească pentru a nu-i ofensa pe imbecili.Autor...

Odăjdiile clanului Soprano

În statutul BOR art. 149, cauzele se introduc pe rolul consistoriului doar cu aprobarea episcopului sau patriarhului.  Hotărîrile devin executorii doar după...

Cine sunt adevaratii „crizatori”?

Din toata aceasta costisitoare, frustranta, murdara, dar, vai, pilduitoare tevatura, remarc cateva lucuri precise: 1. Criza a avut...

Să amânăm o vreme arderea pe rug a Angelei Gheorghiu!

Am cumpărat cartea O viață pentru artă în care marea soprană Angela Gheorghiu își spune povestea, fiind stimulată de întrebările bine țintite...

Suntem un stat laic?

Scriu textul de față îndemnat de trei împrejurări. În ordine cronologică inversă, a treia e apariția reportajului Recorder Clanul marelui alb. Sunt...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.