vineri, octombrie 23, 2020

Cum pot actorii locali să devină jucători cheie în combaterea schimbărilor climatice?

În ultimii ani, Uniunea Europeană demonstrează din ce în ce mai mult că dorește să devină campioană în combaterea schimbărilor climatice și să transforme în realitate obiectivul ca „Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050” .

Ieri, 7 octombrie 2020, Parlamentul European a oferit un mesaj puternic în acest sens, venind cu o abordare și mai ambițioasă pentru atingerea țintelor propuse în materie de combatere a schimbărilor climatice. În urmă cu nici două săptămâni, Comisia Europeană prezenta planul său de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din UE cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Parlamentul European propune 60%, ca urmare a dorinței de a poziționa Parlamentul ca apărător al ambiției climatice, obiectiv bazat pe cele mai recente recomandări științifice pentru implementarea Acordului de la Paris. Socialiștii, liberalii, verzii și nordicii au susținut acest obiectiv, în timp ce popularii europeni s-au opus, după ce s-au abținut de la votul raportului pe această lege în Comisia ENVI, din cauza acestei ținte de 60%.

Legea europeană a climei, propusă de Comisia Europeană în martie 2020 ca parte a Pactului Ecologic European, oferă cadrul legislativ european necesar pentru atingerea neutralității climatice până în 2050 și reprezintă practic piatra de temelie pentru politicile europene sustenabile. Este pentru prima dată când există un obiectiv pe termen lung, adică zero emisii până în 2050, ce devine obligatoriu la nivelul întregii economii europene, care trebuie luat în calcul în implementarea oricăror proiecte europene, în special cele legate de energie. Tot o premieră este și faptul că va fi obligatoriu pentru statele membre să propună strategii și planuri pentru adaptarea la schimbările climatice, care să includă un cadru cuprinzător pentru managementul riscurilor bazat pe evaluări solide privind vulnerabilitatea la aceste efecte.

Se dorește ca procesul de reducere graduală a emisiilor de gaze cu efect de seră să fie ireversibil, iar statele membre trebuie să crească potențialul de absorbție a emisiilor de CO2 din atmosferă, prin împăduriri de exemplu. Traiectoria trebuie stabilită pe baza unei serii de principii și criterii, precum: eficiența costurilor, cele mai bune tehnologii disponibile, eficiența energetică și securitatea furnizării de energie, solidaritatea între și în statele membre, nevoi investiționale și oportunități, necesitatea asigurării unei tranziții juste și echitabile din punct de vedere social.

Comisia va monitoriza măsurile adoptate și progresul înregistrat în atingerea obiectivului 2050 la nivel european, precum și a măsurilor adoptate la nivel național. Pe baza evaluării, Comisia poate propune recomandări statelor membre, în plus față de cele din Semestrul European.

Emisiile de CO2 provenite din arderea combustibililor fosili constituie principala sursă de emisii de gaze cu efect de seră din UE. În prezent, aproximativ 75% dintre europeni trăiesc în zonele urbane. Aceste zone însumează 60-80% din consumul global de energie și emisiile de CO2. Schimbarea vieții noastre cotidiene și a obiceiurilor de muncă în comunitățile urbane ar putea avea un imens rol în combaterea schimbărilor climatice, fie că ne uităm la dezvoltarea construcțiilor eficiente din punct de vedere energetic, la promovarea și utilizarea mijloacelor de transport în comun cu emisii reduse de carbon, la dezvoltarea spațiilor verzi și a unei modalități mai verzi de producere a electricității, la gestionarea deșeurilor, reciclare sau la producția locală de hrană. Mult mai mult poate fi întreprins la nivel local pentru a susține eforturile combaterii schimbării climatice, iar autoritățile au de jucat un rol cheie în a-și influența comunitatea și a susține tranziția la un stil de viață neutru din punct de vedere climatic, luând în considerare nivelul lor de înțelegere a nevoilor comunității.

În ultimele luni, ca rezultat al pandemiei de COVID-19, am întrezărit potențialul de a avea mai puține mașini (care să polueze) pe străzi și în orașe, cât timp oamenii au fost izolați în case pe durata carantinei. Rezultatele au fost vizibile rapid, iar cetățenii, dincolo de efectele dezastruoase aduse de pandemie în comunități, sisteme de sănătate și economie, au început să observe aspectele pozitive privitoare la mediul înconjurător și climă.

Realizarea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră va necesita acțiuni în toate sectoarele economiei, mai ales că trecerea la obiectivul inițial de 55% pentru 2030 implică costuri suplimentare de cca 90 de miliarde euro la nivel european, în plus față de cele 260 miliarde necesare pentru atingerea obiectivului curent.

Însă avem la dispoziție 80 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru următorii 7 ani, iar 30 de miliarde dintre acestea vor trebui folosite pe reforme și investiții, în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență. Și mai avem la dispoziție și voința politică, dată de un nou suflu de lideri proaspăt aleși la nivel local. Ei își pot asuma sarcina care ne revine în următorii ani și pot conduce mișcarea către rezistența la schimbarea climatică, implicând sectorul privat, ONG-urile, asociațiile, universitățile, școlile și cetățenii pentru a elabora un Plan coerent de energie și climă.

În cadrul Forumului Eurosfat, reprezentanți din Olanda vor sta de vorbă cu doi primari români proaspăt aleși și le vor povesti cum au reușit să dezvolte o strategie energetică regională. Cum ar putea autoritățile locale să dezvolte și să coordoneze mai bine eforturile privind schimbarea climatică? Ce pot face companiile și cum pot colabora cu autoritățile pentru a dezvolta programe prietenoase pentru climă? Cum putem permite cetățenilor să-și exploreze propria amprentă și să facă schimbări în bine? Cum ar putea UE să susțină mai bine aceste eforturi? Ce posibile oportunități de fonduri există și cum pot autoritățile și cetățenii să atragă fonduri pentru astfel de inițiative? Toate aceste răspunsuri le puteți afla pe 12 octombrie, la Forumul Eurosfat, în dezbaterea ce va începe la orele 16:00. Înscrieri pe https://2020.eurosfat.ro/

Forumul Eurosfat este cel mai mare forum de afaceri europene din România și este organizat încă din 2013 de Europuls-Centrul de Expertiză Europeană.

Distribuie acest articol

24 COMENTARII

  1. Chiar incepusem sa intru la griji, deja nu se mai vorbise de vreo trei zile de incalizrea globala… iata un articol binevenit.. În ultimele luni, ca rezultat al pandemiei de COVID-19, am întrezărit potențialul de a avea mai puține mașini (care să polueze) pe străzi și în orașe, cât timp oamenii au fost izolați în case pe durata carantinei. Rezultatele au fost vizibile rapid, iar cetățenii, dincolo de efectele dezastruoase aduse de pandemie în comunități, sisteme de sănătate și economie, au început să observe aspectele pozitive privitoare la mediul înconjurător și climă.

    1. Sincer sa fiu eu unul nu am observat absolut nici un rezultat vizibil,
    2. Nu am vazut nici un studiu, masuratori care sa arate ca s-ar fi imbunatatit sau schimbat ceva.
    3. Vara a fost calduroasa si secetoasa, pe unde ma aflu eu.
    4. Acum ploua si e ceva racoare, am impresia ca a venit toamna.

    Se pare ca povestea cu pandemia va mai dura destul, omenirea va iesi, economic vorbind, sleita din asta, lupta pt existenta se va inteti… amazoanele despletite vor visa in continuare printul pe cal alb.

    • Absolut corect. In afara de faptul ca articolul e intr-o limba de cac.. adica, de lemn, sau poate cac.. lemnos, in fine, ma pierd, punctele dvs sunt f. corecte. Chestia cu „am observat” e geni(t)ala: adica, cine e acel ‘eu’? Autorul? Spiritul de la Bruxelles? Acarul Paun? In fine, penibil sa ai un articol cu tot felul de chestii super-generale, si dupa aceea sa inserezi just in case ceea ce pare o opinie personala, nelegata in niciun fel de subiect. Dar deh, cum spunea un autor in jurnalul Elsevier Weekblad (NL): daca te freaca la ridiche atat de tare clima, no problem, how about you reduce your carbon footprint by switching off yourself? [evident, sarcastic, dar ideea era clara].

  2. „În ultimele luni, ca rezultat al pandemiei de COVID-19, am întrezărit potențialul de a avea mai puține mașini (care să polueze) pe străzi și în orașe, cât timp oamenii au fost izolați în case pe durata carantinei. Rezultatele au fost vizibile rapid, iar cetățenii, dincolo de efectele dezastruoase aduse de pandemie în comunități, sisteme de sănătate și economie, au început să observe aspectele pozitive privitoare la mediul înconjurător și climă.”

    Asta este interpretare personala sau se bazeaza pe niste date culese de undeva? Ce rezultate au fost grozave? Ca nu mai este ambuteiaj in trafic? O fi asa, dar asta inseamna si altceva. Inseamna ca oamenii s-ar putea s anu mai aiba unde merge. E adevarat, e grozav sa fiu singur in trafic, dar cauza unei stfel de situatii nu este grozava. Si nici perspectiva.
    Va rog, de asemenea, ca necunoscatoare a termenului”clima” sa nu aruncati astfel de cuvinte. Clima e ceva ultra-mega-complex, nu e ca afara e soare sau sufla vantul…e mult mai mult.
    Ma rog…pactul asta fie va ingropa Europa fie tinta nu se va realiza niciodata. De fapt gresesc, indiferent de rezultate eurocratii bruxelezi o vor intoarce ca pe un mare succes in favoarea lor. Vor schimba si regulile matematicii si statisticii daca va fi cazul…numai sa iasa.
    Ma amuza ca parlamentul, precum plenara sovietelor nu a venit si cu solutii. Ori sungura solutie este MOMENTAN nuclearizarea. Aceeasi verzi si socialisti se vor lega cu lanturi de poduri sa nu se intample.
    2030 e prea aproape pentru o astfel de tinta, cu exceptia ca ne intoarcem la pestera, primim hrana la cartela si ratie, carnea scoasa din dieta…etc. Altceva nu e clar pentru mine insa in pactul asta: 0 carbon se refera la faptul ca noi suntem neutri (adik daca mancam carne de vaca din Argentina suntem neutri? Ca daca e asa, solutia e simpla: nu mai facem nimic pe la noi, poate turism cu carutele si am rezolvat de-carbonizarea :):)

  3. A fost odata un taran care avea un magar. An de criza fiind, ce si-a zis taranul? sa-si invete magarul sa manance mai putin… azi mai putin, maine si mai putin, pana a ajuns sa-i dea doua paie pe zi, apoi un singur pai… si muri magarul. Si marea suparare a taranului: „Of, acu muri si asta, cand mai aveam un pic si-l invatam sa nu mai manance.”
    ***********
    Din lucrarile Studii Europene, Relaţiile Externe ale Uniunii Europene.
    Forumul Eurosfat Centrul de Expertiză Europeană.

    • Un pescar statea undeva intr-un port la Meditarana la soare. Un turist trecator el intreba de ce nu iese la pescuit sa prinda peste mai mult, sa.si cladeasca un mic „imperiu” cu mai multe barci, angajati si magazine ?
      Pescarul pe sub sprancene il intreaba: ” Pentru ce intreg efortul ?” la care turistul in spune ; ” Sa poti sta toata ziua dupa obiectivul atins cu burta la soare ! ” La care pescarul ii raspunde : ” Da acum oare ce fac ?”
      In acest context ne putem intreba, ce facem toata ziua muncind pana la epuizare consumand resurse si producand probleme majore incepand cu incalzirea globala si pana la distrugerea naturii ?

      • Pescarul era italian si turistul neamt!
        Fiecare sa faca ce-si doreste si ce-i place, nu e nevoie sa vina amazoanele sa ne invete cum sa traim, asta e ideea!

      • O posibila explicatie:
        Gandhi spunea ca Pamantul are suficient cat sa ajunga tuturor locuitorilor lumii, dar insuficient pentru lăcomia unei singure persoane.

  4. Ce mai puternică amprentă pe care o poți lăsa este să găsești metode să fii mai eficient, și MAI ALES!!…și aici e o tristiție de sarcasm…cum să produci energie pe nivel mic, acumulabil în baterii.
    Ceea ce nu poate face unul, când facem toți devine uriaș.
    Educația inginerească a copiilor spre ideea de a produce energie verde.
    Cât vânt nu bate?, câtă apă nu curge?, cât soare nu strălucește?, fără să se facă nimic cu ele.
    Bateriile sunt cheia, și educația…împinsul către a produce mijloace care să le umple.
    Până la urmă tot Socialismul. :-)
    Auzi șittu…nomen odiosum…poate altruismul predicat era așa, ăla aplicat…a fost cu totul altfel.
    Dar cine să-și mai aducă aminte, azi avem de croncănit cum că peeaAȚȚAahh…da-da.

  5. „Rezultatele au fost vizibile rapid, iar cetățenii, dincolo de efectele dezastruoase aduse de pandemie în comunități, sisteme de sănătate și economie, au început să observe aspectele pozitive privitoare la mediul înconjurător și climă.”
    vigilenti cetatenii astia, ce-or fi observat ei si noi nici n-am bagat de seama ?
    iar daca taiem padurile s-avem apoi ce impaduri ne iese si noua ceva ? ca imi pare cam riscant pentru viitorul planetei sa se adune prea multi bani la cheremul politicienilor

  6. Cine sa fie acei actori locali ? tarile membre ale UE si restul lumii ce face ? de incalzirea globala vor cel mai putin afectate tarile dezvoltate acestea dispunand de mjloace tehnice si financiare indestulatoare astfel incat sa poata contrabalansa intr.un fel sau altul aceste efecte care se vor resimti cu atat mai tare in zonele devaforizate atat la nivelul populatiei cat si a mediului inconjurator.
    Occidetalii nu prea sunt preocupati de acesta tematica cu toata impresia contrara lasata mai pe peste tot, presa, retele de socializare etc.etc, schimbarile de care se vorbeste neavand loc in decursul unei vieti normale. sa spunem undeva la 70 de ani, perceptia concentrandu-se pe prezent si mai putin pe viitor.
    Fara schimbari masive nu vom putea face nimic, masiv insemnand renuntarea la cresteri economice continue, renuntarea la exploatarea masiva a resurselor naturale in deprimentul populatiilor direct afectate din Africa, America de Sud si in parte din Asia.
    Impresia ca putem schmiba/opri incalzirea globala prin investitii masive in technologizare este gresita, investitiile sub impactul rentabilitatii consumand resurse imense de tot felul.
    Un studiu al universitatii din Dresda a calculat necesarul de energie electrica pentru utilizarea internetului in 2030 ca fiind egal cu cel a necesarului intregii omeniri din 2011.
    In 2040 in urma digitalizarii emisiile de gaze in atmosfera vor fi cat ca. jumate al intregului trafic la nivel mondial.
    Si totusi ce este de facut ? continuam sa traim , producem si consumand ca pana acum cu toate efectele negative/pozitive sau incepem sa ne luam ramas bun de sistemul capitalist de productie bazat pe crestere economica continua ?
    Masuri la nivel local sunt la nivelul celor homeopate, de linistirea constiintei si mai putin de schimbarea paradigmelor.
    Se pot lua masuri cu efecte vizibile intr-un timp mediu 5 – 10 ani prin renuntarea in primul rand la agricultura extensiva bazata pe chimizare excesiva urmarea fiind secatuirea si degradrea a milioane de hectare de teren. pamantul sanatos/natura intacta in sine fiind cel mai eficient absorbant de CO2.
    Renuntarea la electrifcarea fortata a transportului si continuarea perfectionarii technoligiei pe baza de hidrogen, reuntarea la digitalizarea si stocarea inutila a datelor, curatarea le nivel global al pamantului de deseuri de tot felul si refolosirea lor stiut fiind faptul, din ele pot fi extrase materii prime de tot felul incepand de la combustibili si pana la materiale rare, renuntarea la extinderea masiva a comertului onlinesi cine but not least face primul pas renuntand la telefonul mobil, productia acestuia la nivel global producand in viitor ca. 125 de megatone de CO2, polarizarea majora actuala avand loc intre viziuni technologice si viziuni ecologice si totul sub impactul rentabilizarii si al profitului, egal cu , cuadratura cercului.

  7. N-o sa iasa nimic serios !

    Pamintul e necesar pentru agricultura si Europa nici nu este, cu exceptia Spaniei, prea insorita.
    Eolienele mai reprezinta o posibilitate, dar numai pe apa – zgomotul si umbra deranjeaza.

    Energia nucleara este o solutie

    Si apoi, degeaba Europa saraceste cautind energie recuperabila in timp de China, India, Pakistanul si altii polueaza de zor.

  8. „În ultimele luni, ca rezultat al pandemiei de COVID-19, am întrezărit potențialul…”

    Desigur, obiectivul european a fost stabilit înainte de apariția acestei „lebede negre” și sper că nu-și dorește cineva agravarea efectelor vreunei molime pentru să se reducă „amprenta” (ecologică, de carbon, sau alta, pentru că autoarea articolului nu menționează la ce fel de amprentă se referă).

    Îndrăznesc să observ, în acest context, că revine periodic printre iubitorii de plimbări cu bicicleta care evită efortul de a parcurge „The European Green Deal” și „Financing the green transition: The European Green Deal Investment Plan and Just Transition Mechanism” marota necesității de a avea mai puține autovehicule de transport (mașini, cum le numesc domniile-lor, cu un termen general). Or, în textele menționate este explicat pe înțelesul tuturor că principala sursă a schimbărilor climatice este producerea și transportul de energie. Apoi, producția industrială. Transporturile (cu preponderența celor rutiere) urmează.

  9. UE o sa dea o lege sa interzica vantului sa bata dinspre China/India spre noi. UE. Pe astia ii platim noi cu de la 10 mii de euro pe luna . Astia care pina si productia de panouri solare au trimis-o in China. Va dati seama cati paraziti traiesc boiereste la UE pe banii mostri ? Cati tampiti care nu au habar de nimic ne dau sfaturi si directive ? S-au uitat in oglinda la baie , ca nu se pot apleca de burdihane si si-au intrezarit potentialu’ …..
    La fel, mai e unul care anunta viitoare „coalitii globale” cand trei sferturi din populatia globului lupta deja deschis impotriva patronilor lui si fac afaceri la greu cu China si cu aliatii Chinnei , care aliati reprezinta mai mult de jumatate din natiunile globului. Dar nu, el o tine pe a lui, cica are in plan sa puna niste caramizi globale impotriva…. globului.
    Auzi la ei, au facut astia de la UE un pact verde , ei cu ei intre ei, cica sa nu mai faca fum , nici codoi , in Briucsel in centru cum intri prima pe stinga. Si vrea sa interzica incalzirea sistemului solar , prin lege.
    Iar in timpul asta a mai luat 10 mii de euro salariu, de la prosti.

  10. „…reprezentanți din Olanda vor sta de vorbă cu doi primari români …”
    Whoa. This made my day. Lucrez/traiesc in NL din 1996, si ce urmeaza in propozitia asta este noaptea mintii. Autoarea stie care e situatia din NL? Piata constructiilor blocata de cativa ani ptr ca CO2? Intregi cartiere blocate ptr ca nu mai e voie cu incalzire pe gaz? Revolte locale [e.g. Groningen, Drenthe] masive contra parcurilor de mori de vant? Alte revolte nationale contra campurilor cu panouri solare? Protestele aproape violente ale fermierilor [Farmers Defense Force] de cateva ori doar in 2020 apropos de restrictiile la care sunt supusi, dupa ce statul le’a spus ca daca investesc in whatever-regenerable, totul e cool, dupa care le-a blocat productia bazata pe anumiti fertilizatori? Unde [WTF] sunt exact reusitele energetice regionale? Ca eu si altii traim in NL de 20+ de ani, si nu se vad.

      • Nemtii sunt prosti ca suporta toate aberatile ecologistilor. Vom vedea care va pretul daca verzii vor ajunge la putere, dupa cu arata treburile Germania va fi condusa de o coalitie intre crestin democrati si verzi, sa vedeti atunci bal !!!

  11. Sa socotim, EU consuma ca 3000 Mrd KWh, energie electrica, pe an. Uschi vrea sa investeasca 750 Mrd in regenerative.
    Acesti bani vor trebui, bineinteles sa se recistige din energie. Cum? Ca intotdeauna prin scumpirea curentului. Daca am avea ambitia sa recuperam cele 750 de Mrd intr-un an, ar trebui ca un Kwh sa se scumpeasca cu 25 de centi, in zece ani cu 2,5 centi. Asta daca nu socotim si dobinda la cei 750 Mrd.

    • Sau altfel, EU are 440 milioane locuitori. Cei 750 de miliarde impartiti la 440 de milioane inseamna ca fiecare locuitor EU ar trebui sa plateasca ca. 1700 Euroi. Dar, bebelusii, refugiatii, saracii, batrinii nu prea au de unde plati asa ca ramine ca Otto sa plateasca cel putin 3400. As zice ca europarlamentarii sa plateasca de zece ori, ca au de unde!

  12. „…daca te freaca la ridiche atat de tare clima, no problem, how about you reduce your carbon footprint by switching off yourself? ”

    O.K., articolul poate fi considerat de către unii ca având drept scop promovarea obiectivelor europene față de schimbările climatice, de alții, un advertorial pentru Eurosfat 2020. În acest context, erau previzibile reacțiile celor care, blocați în proiectul utopic socialist, refuză să priceapă că în economiile capitaliste nu există prânzuri gratis și fiecare este dator să plătească pentru bunurile pe care le consumă. În fine…

    Sunt de înțeles, de asemenea, opiniile contrare celor ale autoarei, venite din partea celor afectați de măsurile de reducere a schimbărilor climatice (lucrătorii în industria hidrocarburilor, mai ales „de peste Gârlă”, sau în alte industrii cu impact major asupra mediului, cei care plătesc 0.55 Euro litrul de benzină (tot „de peste Gârlă”), în vreme ce noi plătim dublu, ori pur și simplu prietenii d-lui C. Crânganu șamd.), dar unele reacții duc aroganța pe culmi care frizează obrăznicia.

    A spune despre cineva că dacă nu acceptă mizeriile produse de câțiva nesimțiți care refuză să facă curățenie în urma lor (ori să plătească pe alții pentru a face), că poate să se sinucidă pentru ca să nu se mai simtă deranjat, este o josnicie fără margini! Probabil că au avut o copilărie tare nefericită, în care și-au auzit părinții spunându-le, atunci când ziceau că le este foame, ori că trebuie să se spele, că ar fi mai bine să se omoare, ca să nu mai sufere de foame ori de jeg. Deși cea din urmă nu sunt sigur că ar fi fost o suferință pentru ei…

  13. Titlul referatului imi aminteste de vremurile de altadata (Jean Marais s.a.) cind faceam filme la Buftea cu actorii lor si caii nostri (ca „jucători cheie”).

    Cele mai puternice state ale lumii nu pot opri raspindirea unui virus, dar pretind ca pot sa controleze temperatura Pamintului daca platesti taxe mai multe si mai mari (totul e ca actorii lor si caii nostri sa isi joace cu convingere rolurile in care au fost distribuiti si pentru care sint consistent retribuiti). Voila!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Tana Foarfa
Tana Foarfahttp://contributors
Tana a obţinut licenţa în Știinţe Politice la Université Libre de Bruxelles și deține un Master în Studii Europene la KU Leuven, specializarea ei fiind Relaţiile Externe ale Uniunii Europene. Principalele ei puncte de interes în domeniul european sunt relațiile externe ale UE, mecanismele electorale naționale, politicile economice și respectarea drepturilor copiilor și tinerilor. În 2015, Tana a fost consultant pe politici de dezvoltare și formare în cadrul Comisiei Europene, devenind în 2016 angajată a Comisiei în cadrul aceluiași departament. În prezent, lucrează în calitate de consilier politic pe probleme economice în Parlamentul European.

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Impostura şi ipocrizia

Strania istorie a domnlui Barangă (ce vine după cea a d-lui Cumpănaşu, care – la rândul ei – o urmează pe cea...

Tren la aeroport în 2020, tehnologie din 1930

În urmă cu o lună am scris despre posibile soluții la greșelile majore de proiectare ale acestei lucrări, care altfel riscă să devină...

Implicațiile unei adrese ANAF

Circulă printre grupurile online cu tematică fiscală o adresă recentă prin care ANAF îi semnalează unui contribuabil să fie atent la situația...

Producţia românească de medicamente şi interdicţiile dictate de Nicolae Ceauşescu (1969)

În perioada Războiului Rece, autorităţile comuniste de la Bucureşti au aplicat în economie principiul „Pe unii îi obligăm să fabrice, iar pe...

Povestea unei dispariții

Aici toamna vine devreme și stă mult. Spre jumătatea lui august, vântul începe să se rostogolească de pe munții din apropiere, timid...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.