luni, aprilie 22, 2024

Cum s-a fabricat consensul climatic

Gradul de emoție al cuiva variază invers

față de cunoașterea faptelor –

cu cât știi mai puțin, cu atât ești mai înfierbântat.

Bertrand Russell

(trad. pers.)

William Tyndale (c. 1494 – c. 1536) a fost savantul biblic și lingvistul care, în 1526, a tradus și publicat Noul Testament în limba engleză. Imediat, pentru el au început necazurile. Cauza majoră? Tyndale a respins punctul de vedere care pe atunci făcea obiectul unui consens de 99,9%, conform căruia Scripturile puteau fi interpretate doar de clerul aprobat. Traducerea sa a permis laicilor să citească, să analizeze și să interpreteze Scriptura în mod independent.

Însă oricine era găsit în posesia unei traduceri englezești a Bibliei risca pedeapsa cu moartea la acea vreme. Traducerea lui Tyndale a fost văzută ca o amenințare reală la adresa consensului și a conducerii elitei ecleziastice. Bineînțeles că el a profitat de noile „mijloace de comunicare în masă” – mă refer, desigur, la presa tipografică – pentru a-și răspândi traducerea.

În cele din urmă, Tyndale a fost arestat, strangulat, iar trupul său a fost ars pe rug.

Suntem, desigur, foarte recunoscători că, după 500 de ani de progres, savanți eminenți acuzați că sunt eretici (deniers) nu mai sunt strangulați. Sau arși. Cel puțin, pentru moment.

Această introducere prezintă încă un martir al consensului prezent la un moment dat în societățile umane.[1] Existența acestor deniers ilustrează riscurile, uneori mortale, la care se expun acei oameni care preferă să-și folosească propria capacitatea de a aduna informațiile relevante și de a-și face singuri o părere în loc să ingurgiteze răspunsurile sau opiniilor unor experți fără nume și fără chip. A avea o minte funcțională înseamnă, printre altele, să ai încrederea de a aduna, sintetiza și trage concluzii din informațiile pe care le poți accesa singur. Pentru un individ cu o minte funcțională, faptul că majoritatea oamenilor – chiar dacă este vorba de majoritatea covârșitoare a oamenilor inteligenți și informați – cred în ceva nu ar trebui să îi influențeze deloc opinia. Este una dintre cele mai valoroase trăsături pe care le posedăm ca ființe umane.

De ce? Pentru că există numeroase exemple de situații în care oamenii, de-a lungul timpului, au crezut în mod covârșitor – poate chiar unanim – că ceva este adevărat sau valabil, dar s-a dovedit apoi a fi greșit prin confruntarea cu adevărurile dure ale realității. Fără să merg prea departe în trecut (de ex., geocentrismul, existența glaciațiilor ciclice, deriva continentelor etc.), întreb doar atât: Ce s-a întâmplat cu apocalipsa fracturării hidraulice, aceea care urma să otrăvească apele din fântânile țăranilor, să producă cutremure devastatoare, să emane radiații ucigătoare pentru oameni și animale etc., conform consensului formulat de oameni de știință stimulați de un fake documentar, Gasland? Nimic. Deși, în opinia mea, ar fi trebuit să apară suficiente gropi umplute cu cenușă în care falșii profeți să-și îngroape capetele pentru a le spăla de rușine (dacă mai știu ce este aceea).

Faptul că a existat la un moment dat un consens nu a schimbat cu nimic rezultatul a ceea ce Universul a sfârșit prin a livra. Acesta este motivul pentru care sunt de acord cu definiția lui Margaret Thatcher dată „consensului”:

Consens:

Procesul de abandonare a tuturor convingerilor, principiilor, valorilor și politicilor în căutarea a ceva în care nimeni nu crede, dar față de care nimeni nu are obiecții; procesul de evitare a problemelor care trebuie rezolvate, doar pentru că nu se poate ajunge la un acord cu privire la calea de urmat. Ce cauză măreață a fost disputată și câștigată sub stindardul: „Eu sunt de acord cu consensul”?

Ceea ce este corect în știință nu este determinat de consens, ci de experimente și observații. Din punct de vedere istoric, consensurile științifice s-au dovedit adesea a fi greșite (exemplele abundă). Cei mai mari oameni de știință din istorie sunt mari tocmai pentru că au rupt cu consensul. Aserțiunea frecventă că există un consens în spatele ideii că ne amenință un dezastru iminent din cauza schimbării climei nu este modul în care se determină validitatea științei. Un citat din prelegerea lui Michael Crichton, Aliens Cause Global Warming, este edificator chiar și după două decenii de la prezentare, conținând în plus și o listă extinsă de deniers ai consensului științific:

Să fim clari: activitatea științifică nu are nimic de-a face cu consensul. Consensul este treaba politicii. Știința, dimpotrivă, are nevoie doar de un singur investigator care se întâmplă să aibă dreptate, ceea ce înseamnă că acesta are rezultate care pot fi verificate prin raportare la lumea reală. În știință, consensul este irelevant. Ceea ce este relevant sunt rezultatele reproductibile. Cei mai mari oameni de știință din istorie sunt mari tocmai pentru că au rupt cu consensul. Nu există nici un fel de știință consensuală. Dacă există un consens, aceea nu este știință. Dacă este știință, nu există un consens. Punct. [s.m.]

Sau, folosind o inspirată expresie a fizicianului Richard Feynman, Aș prefera să am întrebări la care nu se poate răspunde în loc de răspunsuri care nu pot fi puse la îndoială.

În urmărirea consensului climatic

Căutarea și fabricarea consensului climatic a fost un element central al misiunii, procedurilor și comunicărilor de cunoștințe făcute de ONU-IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change). Urmărirea obținerii și popularizării consensului a fost întemeiată pe convingerea că o astfel de atitudine despre schimbarea climei reprezintă o condiție prealabilă pentru o eficientă elaborare de politici aferente. Oamenii de știință „ajungând la un consens” și „vorbind cu o singură voce” fac parte integrantă din proiecția autorității epistemice a științei. Acesta este în special cazul ONU-IPCC, unde autoritatea sa este percepută ca bazându-se pe comunicarea unui consens științific.[2] Și de aici au început problemele.

Niciuna din funcțiile consensului în știință – este o afirmație despre adevăr, asigură nașterea unei noi comunități epistemice, oferă o modalitate pragmatică de a aduce autoritatea cunoștințelor în circulația publică atunci când se profilează luarea unor decizii politice importante – nu a rămas necontestată. Există de mult timp un curent în filosofie care interoghează natura consensului în știință.

De exemplu, Rescher (1993) argumentează împotriva caracterului dezirabil al consensului în știință, susținând necesitatea unei înlocuiri a acestuia cu instituția unor aranjamente pragmatice în care comunitatea va accepta pluralismul cognitiv ca pe o instituție inevitabilă.[3]

Legat de înțelegerea teoretică și practică a consensului științific urmărit de IPCC, Miller (2013) se întreabă în ce condiții ar putea un consens epistemic să fie considerat un „etalon” al cunoașterii. Răspunsul lui sugerează trei condiții care trebuie să fie îndeplinite: calibrarea socială, consistența evidentă a dovezilor și diversitatea socială. Neîndeplinirea acestor condiții subminează pretenția comunității epistemice de a produce un consens legitim.[4]

În aceeași ordine de idei, Stirling (2010) susține că procesul decizional democratic este mai bine servit de pluralismul epistemic decât de căutarea unui consens al cunoașterii. Autorul susține, printre altele, că consilierea pluralistă și condiționată poate contribui… la rezolvarea unor falii polarizate în dezbaterile actuale privind știința în politică.[5]

Din cauza naturii sale fluide și a criticilor vehemente, s-a ajuns chiar la contestarea legitimității consensului științific: Nu știm cu adevărat ce este consensul științific.[6]

Începând din anii ’90, IPCC a decis fatalmente să-și formuleze rapoartele periodice pe baza unei abordări de tipul folosim consensul pentru decidenții politici, care consideră incertitudinile și dezacordurile ca fiind problematice și încearcă să le medieze pentru obținerea unui consens fără deniers. Această strategie recunoaște de fapt că cunoștințele disponibile nu sunt concludente și atunci folosește consensul ca un indicator al adevărului. „Consensul pentru decidenții politici” reflectă  o viziune specifică asupra modului în care politica abordează incertitudinile științifice (Judith Curry, 2023, comun. pers.).

Consensul climatic, pe scurt: ce știm, ce nu știm, ce nu putem ști

Chiar și cei care nu sunt experți climatici au tot au auzit, cam de pe timpul lui Barack Obama, că 97% dintre experții climatologi cred în încălzirea globală antropogenă. De fapt, ei, și restul lumii științifice, sunt de acord că:

  • Temperaturile la suprafața uscatului și oceanelor au crescut din 188o
  • Omenirea adaugă dioxid de carbon în atmosferă, în principal prin arderea combustiilor fosili și producerea de ciment
  • Dioxidul de carbon și alte gaze cu efect de seră produc un efect de încălzire a planetei

Dar există și un dezacord cu privire la aspectele cele mai importante (Judith Curry, 2023, comun. pers):

  • Cât de mult din încălzirea recentă a fost cauzată de oameni
  • Cât de mult se va încălzi planeta în secolul al XXI-lea
  • Dacă încălzirea actuală este periculoasă, catastrofică, apocaliptică, a cincea extincție a vieții pe pământ etc.
  • Cum ar trebui să răspundem la această încălzire pentru a crește bunăstarea umană

Răspunsurile la primele două puncte sunt din domeniul simulărilor climatice (despre care am publicat multe articole și capitole de cărți) și al judecăților de valoare ale experților pentru a evalua „cât de mult” a fost și va fi în viitor încălzirea antropogenă. Punctul al treilea, despre caracterul „periculos”, „catastrofic” etc., este o problemă de valori societale, în care știința are prea puțin de spus. Ultimul punct, care leagă creșterea bunăstării umane de eliminarea sau reducerea drastică a emisiilor de CO2 este o problemă de economie și tehnologie, la care trebuie adăugată importanța relativă a variabilității climatice naturale față de încălzirea globală produsă de oameni de-a lungul secolului al XXI-lea.

Problema variabilității climatice naturale este o piesă majoră de dezacord între experții climatologi. Pentru că există date istorice puține și inadecvate, în special în cazul oceanelor. De asemenea, dezacorduri semnificative există și cu privire la valorile epistemice ale diferitelor clase de dovezi, precum modelările climatice globale sau a reconstrucțiilor paleoclimatice.[7] Modul de evaluare și corelare a datelor (paleo)climatice se constituie adesea ca motiv de dezacord. La fel, dezacorduri intervin și din cauza faptului că unele procese climatice (activitatea și efectul norilor, de exemplu) sunt insuficient cunoscute sau chiar complet necunoscute.

Patriarhul geologilor americani, Thomas Chamberlin, într-un eseu din 1897, a deplâns instinctul uman de a se focaliza pe o teorie favorită în explicarea unor observații științifice. Ca remediu, Chamberlin a susținut cercetarea bazată pe investigarea unor ipoteze multiple: o explicație adecvată implică adesea coordonarea mai multor cauze. Dar climatologia actuală a făcut o obsesie pentru emisiile de CO2, văzute ca butonul magic al schimbării climei, pe care, odată ce l-am răsucit către valoarea zero, minunile vor apărea peste noi.

Parafrazând-o pe Margaret Thatcher, eu nu sunt pentru consens. Sunt pentru dezacordul care stimulează progresul științific: tensiunea creativă și eforturile intelectuale de a explica dezacordul sunt benefice pe multiple planuri.

De ce consensul climatic fabricat de IPCC este dăunător științei climatice și elaborării politicilor climatice care se bazează pe această știință?

Pentru mai multe motive, din care voi prezenta doar câteva (Hulme, 2022; Curry, 2023).

  • Cerința de consens poate fi pernicioasă. În scopul de a proteja autoritatea unui grup, se încurajează un acord prematur între experți acolo unde el nu există.
  • Convingerile consensuale servesc ca agenți în propria lor confirmare.
  • Prezența unor opinii minoritare credibile, acceptate oficial – dezvăluind astfel gradul de disensiune a experților – poate spori autoritatea științei în viața publică și politică.
  • Respingerea scepticismului este în detrimentul progresului științific
  • Fabricarea explicită a consensului climatic impune o supra-încredere și o polarizare a convingerilor.
  • Încrederea excesivă în judecata experților motivează goluri în raționament și prejudecăți mascate.
  • Limitare drastică a problemelor climatice la emisiile de CO2 îngustează baza cercetărilor în anumite domenii.
  • Oferă IPCC o știință imparțială sau face politică?
  • Reflectă IPCC opiniile oamenilor de știință participanți sau opiniile oficialilor guvernamentali care trebuie să aprobe rapoartele sale?

În 2010, după scandalul Climategate din 2009, un grup de cinci proeminenți membri ai IPCC, coordonatori principali ai unor capitole din rapoartele IPCC AR4 și AR5, a publicat în Nature un apel semnificativ – IPCC: cherish it, tweak it or scrap it? Dintre numeroasele diatribe la adresa modului de folosire a consensului climatic am selectat următoarele:

Autorii principali selectați au ultimul cuvânt în ciclul de revizuire și, prin urmare, controlează mesajul, adesea ignorând sau marginalizând comentariile disidente. „Consensul” și încrederea în fabricarea lui au apărut imediat. Recenta scurgere de informații despre e-mailurile de la Unitatea de Cercetare Climatică, Universitatea East Anglia din Norwich, Marea Britanie, a pus în evidență ciclul neplăcut al marginalizării punctelor de vedere diferite. Acum, mai multe erori de exagerare, cum ar fi cea a ratei de topire a ghețarilor din Himalaya, au fost expuse.

Din păcate, mass-media de prestigiu, inclusiv Nature, au devenit majorete pentru aceste rapoarte oficiale, urmate apoi de guvernele care au încercat să adopte politici care să reducă drastic emisiile pentru a „opri încălzirea globală”, în timp ce creșteau costurile energiei.

Unele dezacorduri cu privire la schimbarea climei pot fi atribuite și unor interpretări diferite ale autorității IPCC. Menționez doar trei dintre cele mai vizibile: validitatea consensului, legitimitatea experților și neutralitatea recomandărilor. Detalii despre acestea pot fi citite aici.

Din păcate, recunoașterea faptului că poate exista numai un control limitat și că viitorul nu poate fi cunoscut este irelevant pentru politicienii de stânga, promotori și susținători ai consensului climatic. Pentru aceștia, încălzirea globală antropogenă și catastrofică este prezentată fără echivoc ca fiind un fenomen bine cunoscut și dovedit științific, definit politic sub umbrela consensului științific. Oportunitatea politică face să fie așa.

Clasa politică de stânga este dispusă să rupă metaforic picioarele adversarului, în special ale acelor minți strălucite care încearcă să îi educe cu privire la fapte/date care nu îi interesează. Mascarada va continua, din păcate, deoarece grupurile de alegători sunt maleabile în funcție de consensul prezentat de gardienii mass-media de stânga.

Consensul climatic și politicile climatice

Căutarea insistentă a consensului în cadrul dezbaterilor publice și negocierilor politice privind obiectivele și instrumentele de implementare a unor politici climatice continuă să provoace argumente viguroase, pro și contra, fără să contribuie prea mult la rezolvarea celor mai presante întrebări care există în prezent. Dimpotrivă, distrage atenția de la provocările practice importante care evidențiază necesitatea de a negocia între diferite scări de preocupare și acțiune, mai degrabă decât de a le încadra într-o relație liniară între consensul științific și acțiunea politică. Aceste provocări includ:

(1) Necesitatea de a acorda atenție și de a lucra cu diferitele semnificații locale ale climei și ale schimbării climei, precum și cu relația acestora cu instituțiile și comportamentul uman;

(2) Necesitatea de a negocia între preocupările legate de planetă ca întreg și expresiile locale ale drepturilor și responsabilităților în materie de dezvoltare;

(3) Necesitatea de a găsi modalități mai incluzive de a promova inovarea în domeniul tehnologiilor energetice mai puțin poluante și de a selecta niveluri adecvate de investiții în adaptarea la schimbările climatice.

Astfel de provocări pot reprezenta, de asemenea, oportunități de a conecta probleme aparent disparate, valori umane și obiective politice în moduri productive. Dar acest lucru necesită dezvoltarea competențelor de judecată expertă în mai multe spații de discuții științifice, politice și publice, mai degrabă decât o concentrare pe consensul științific.[8]

Concluzii

Consensul științific, văzut ca acord general, este de fapt o denumire greșită, neincluzând ideile și opiniile fiecărui om de știință. Actualul consens climatic, fabricat de IPCC în scopuri politice, poate fi definit în sens larg ca fiind o poziție susținută de o majoritate a experților la un anumit moment cu privire la o anumită problemă. La Brooklyn College, studenții sunt învățați că, dacă doar o singură persoană nu este de acord cu o opinie generală, nu se poate ajunge la un consens. Această disparitate între consensul socio-politic și consensul științific devine problematică atunci când consensul științific justifică diverse încercări de validare a politicilor climatice.

„Consensul” a generat războaie și victime încă de la începuturi, din cauza diferențelor de opinie cu cei pe care îi iubim/respectăm. Dacă suntem oameni cu minți funcționale, atunci ne pasă de adevăr. Dacă ignorăm adevărul, suntem slabi, nu ne pasă și merităm să fim bătuți până la supunere de către consens.

De fapt, nu ar trebui să existe vreodată un consens științific. Ar trebui să existe întotdeauna acordul de a nu fi de acord, exemplificat prin procesul de urmat care va încerca să reconcilieze diferențele prin intermediul unei comunicări inteligente și rezonabile.

În ultima vreme, rapoartele IPCC au devenit un abțibild al științei climatice, bun de lipit pe bara din spate a autovehiculelor: fac o declarație politică, folosind în același timp reputația generală a științei pentru a conferi autoritate unui consens fabricat.

P.S. Un articol științific de ultima oră demonstrează că o creștere a IQ-ului ecologic se asociază cu o scădere a anxietății cauzate de schimbarea climei (cel puțin, în Germania). Motto-ul lui Bertrand Russell a fost confirmat (și) statistic.


[1] Câteva exemple sunt prezentate în Despre agnotologie cu două studii de caz: fracturarea hidraulică și consensul celor 97% experți care sunt de acord cu încălzirea globală antropogenă, 2018.

[2] Hulme, M., 2022, Scientific Consensus-seeking, in Kari De Pryk and Mike Hulme, Eds., A Critical Assessment of the Intergovernmental Panel on Climate Change, Cambridge Univ. Press, pp. 178 – 186.

[3] Rescher, N., 1993, Pluralism: Against the Demand for Consensus, Oxford University Press, 208 p.

[4] Miller, B., 2013, When is a consensus knowledge-based? Distinguishing shared knowledge from mere agreements, Synthese, vol. 190, no. 7, pp. 1293 – 1316.

[5] Stirling, A., 2010, Keep it complex, Nature, vol. 468, pp. 1029 – 1031.

[6] Jomisko, R. L., 2013, Harry’s code: an interview with Harry Collins, Nordic Journal of Science and Technology Studies, vol. 1, no. 1, pp. 25 – 29.

[7] Cititorul interesat este invitat să parcurgă măcar o parte din numeroasele articole pe care le-am publicat pe tema modelelor și modelării climatice. De exemplu: Criza modelelor climatice erodează încrederea în predicțiile lor alarmiste, De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?, Nobila minciună și premiul Nobel pentru fizică 2021, Când modelele climatice sunt „tunate”, precum femeile… Câteva observații despre sfârșitul obiectivității științifice și trecerea de la climatologie la calamitologie,  Apocalipsă amânată: Modelele climatice actuale supraestimează semnificativ viitoarele creșteri ale nivelului oceanic. Câteva considerații despre credibilitatea lor etc.

[8] Pearce, W., et al., 2017, Beyond counting climate consensus, Environmental Communication, vol. 11, no. 6, pp. 723 – 730.

Distribuie acest articol

497 COMENTARII

  1. cu totii am avut colegi de scoala / am intilnit insi incapabili de cine stie ce performante intelectuale. America (USA) i a asezat la locul potrivit : oameni inteligenti, oameni ce se descurca cu bratele / miinile dibace si putori intretinute (nu sint lasate sa moara de foame). Europa de dupa 89 a adoptat modelul bolsevic : aici prospera jivinele politice, vitele furajate/bugetate si prostovanii cu caschete. viitorul se arata limpede pentru cei dispusi sa si scoata ochelarii de cal de pe ochi.

  2. Va multumesc pentru articol , domnule Constantin Cranganu .
    Daca vreodata veti fi ars pe rug pentru opiniile dumneavoastra , sunt convins ca Gretutza va furniza chibriturile …

    • Din păcate, nu eu sunt cel care greșește. Faceți un efort minim și renunțați să mai ingurgitați pe nemestecate fake news alarmiste aruncate pe internet de niște neica-nimeni.

      Fracturarea hidraulică n-are nimic de-a face cu acele cutremure reale.

      Într-un articol din 2022, Life inside the Dutch earthquake zone, BBC nu menționează niciodată fracturarea hidraulică. Citiți cu atenție.

      Dacă vreți să aflați concluziile științifice ale unui profesor de la University of Groningen, vă recomand să citiți cu atenție și cu mintea limpede studiul Induced Earthquakes from Long-Term Gas Extraction in Groningen, the Netherlands: Statistical Analysis and Prognosis for Acceptable-Risk Regulation, Risk Analysis, Vol. 38, No. 7, 2018.

      • Earthquakes from Long-Term Gas Extraction in Groningen, the Netherlands: Statistical Analysis and Prognosis for Acceptable-Risk Regulation, Risk Analysis, Vol. 38, No. 7, 2018.

        „Here, a 26-year set of 294 earthquakes with M ≥ 1.5 is statistically analyzed in relation to increasing cumulative gas extraction since 1963. Extrapolations from a fast-rising trend over 2001–2013 indicate that—under “business as usual”—around 2021 some 35 earthquakes with M ≥ 1.5 might occur annually, including four with M ≥ 2.5 (ten-fold stronger), and one with M ≥ 3.5 every 2.5 years. Given this uneasy prospect, annual gas extraction has been reduced from 54 bcm in 2013 to 24 bcm in 2017. This has significantly reduced earthquake activity, so far. However, when extraction is stabilized at 24 bcm per year for 2017–2021 (or 21.6 bcm, as judicially established in Nov. 2017), the annual number of earthquakes would gradually increase again, with an expected all-time maximum M ≈ 4.5”

        Induced seismicity of the Groningen gas field: History and recent developments, The Leading Edge Volume 34, Issue 6

        „Induced seismicity of the Groningen gas field is caused by the production of gas.
        There appears to be a close link between induced seismicity and reservoir compaction resulting from extraction of gas.”

        Increasing seismicity in the U. S. midcontinent: Implications for earthquake hazard, The Leading Edge Volume 34, Issue 6

        „Earthquake activity in parts of the central United States has increased dramatically in recent years. The space-time distribution of the increased seismicity, as well as numerous published case studies, indicates that the increase is of anthropogenic origin, principally driven by injection of wastewater coproduced with oil and gas from tight formations. Enhanced oil recovery and long-term production also contribute to seismicity at a few locations.”

        • Citatele sunt edificatoare: ceea ce am scris anterior este că fracturarea hidraulică nu este apocalipsa care produce cutremure și pe care o predicau falșii profeți prin 2014-2015.

          Induced seismicity of the Groningen gas field is caused by the production of gas, adică au apărut mișcări de subsidență fără nicio legătură cu fracturarea hidraulică.

          The space-time distribution of the increased seismicity, as well as numerous published case studies, indicates that the increase is of anthropogenic origin, principally driven by injection of wastewater coproduced with oil and gas from tight formations. Enhanced oil recovery and long-term production also contribute to seismicity at a few locations.

          Din nou, nu apare nicio legătură cu fracturarea hidraulică. Țițeiul și gazele extrase, convențional sau neconvențional, conțin 90% din volum ape sărate de zăcământ. Aceste ape trebuie injectate pentru că nu sunt utile nicăieri – cu excepția unor zone din Ohio, unde, din cauza conținutului ridicat de sare, sunt împrăștiate iarna pe drumuri pentru a preveni înghețurile.

          A număra un cutremur începând de la o magnitudine M> 1,5 este o statistică înșelătoare pentru că un cutremur care să fie simțit de oameni și să mai aibă și efecte distructive asupra construcțiilor începe de pe la M>4 or M>4.5.

          Pentru cunoștințele dvs. și a altora interesați de „apocalipsa” cutremurelor generate de fracturarea hidraulică vă pot informa că tehnologia menționată generează numai micro-seisme cu M negative (-8 până la 0), imposibil de sesizat fără geofoni extremi de sensibili montați în gaura de sondă.

          • Pentru cetățenii afectați de aceste cutremure este irelevant ca pagubele se datorează specific fracturării sau altui procedeu de extracție al hidrocarburilor. Ceea ce contează pentru ei este ca activitatea de extracție le-a creat un prejudiciu.

            Pagubele nu sunt deloc minore, 80% din locuințele din acea localitate trebuie demolate prezentând un risc ridicat de prăbușire. Dar aceste efecte negative sunt încă minore daca ne gândim la schimbările climatice cauzate de creșterea CO2, poluarea atmosferei, a râurilor si oceanelor, efectele negative asupra sănătății umane si a animalelor si pagubele materiale.

            • Locuiesc in Bazinul Ruhr, bazin care a fost inima Germaniei si are o contributie fundamentala la dezvoltarea tarii. Zona e gaurita din vremuri stravechi, o mare parte din minele vechi de carbuni nu a fost cartografiata, astfel incit nu prea se stie pe unde sunt gaurile cascavalului elvetian. Din cind in cind se mai crapa cite o casa pe undeva pt ca se lasa solul. Chiar in fata casei mele s-a gaurit si s-a injectat beton pt stabilizare citeva saptamini.
              Olanda e o tara artificiala, omul a intervenit masiv in geografie, diguri, gauri. Exista o zona in care exista pericolul sa se rupa tot malul Rinului si acesta sa fie deviat, lucru care ar insemna o mare catastrofa.
              Ati vizitat vreodata o salina, cu niste bolti imense cit un stadion de fotbal? Ce spuneti de gaurile de metro, de tuneluri? Dar de digul unei hidrocentrale care se poate narui? Dar de poduri? Oamenii au construit orase la poalele muntilor ar estau sa se prabuseasca, ca sa nu mai vorbim de avalanse, sau de vulcani. Pina si Pompei s-a cam innecat.

              Cu alte cuvinte exista intotdeauna riscuri, dar pe linga cele descrise mai sus, frackingul e o intepatura de tintar. Si nu uitati, marele avantaj al frackingului e folosirea forajelor drept sursa de energie pt pompe de caldura, inca f multi ani! Eu cred ca merita riscul si rept, e f probabil ca sub casa mea sa fie un mare gauroi!

            • Ce v-ați băgat în ceiuțul de seară?! 😂

              Uitați-vă aici sonde de fracking în mijlocul muncipiului Arlington Texas. Neam de namu’ lor n-a auzit de cutremure. afară de dumneavoastră ce n-ați ajuns și nici nu veți ajunge vreodată acolo. Au băgat verzi (sau „mucegăiții” cum le mai zice pe aici) toți senzorii imaginabili ca să oprească exploatările în justiție. În lipsa oricăror date au rămas la schelălăielile obișnuite.

              https://www.motherjones.com/wp-content/uploads/fracking-barnett-mjmaster.jpg?w=990

              La aia cu codoiu, eu chiar nu înțeleg de ce nu ce treceți dumneavoastră pă persoană fizică la acțiune?! Primul pas ar fi renunțarea la inerent. Aveți idee ce cantități gigantice de codoi slobozește în atmosfera bietei planete toată infrastructura online? 😀Doar gamer-ii online din California emană mai mult codoi decât toată națiunea Nigeriei.

              Iar după ce vă lăsați de internet puteți copăcel copăcel să renunțați la restul activităților dumneavoastră ce rănesc grav planeta cu codoi & metan

              – Locuința cu amprentă de carbon imensă
              – Alimentele, canalizarea și apa curentă
              – Încălzirea
              – Transportul
              – Îmbrăcămintea

              Înainte de a vă lăsa definitiv de internet mai intrați odată online să ne anunțați fericita izbândă! 😂

            • Nu prea e clar care parte din afirmatia lui „soarele” aka „Greșiți cu ”apocalipsa exploatării hidraulice” aka fracking: în nordul Olandei” nu ati inteles-o!
              Nu exista fracking la groningen therefore you have no case!

              Da’ o dati frumos cu volta trecând elegant peste faptul ca sunteti pus doar sa trolati, nu sa si intelegeti! Nice try!

              And cute nickname!

            • Principial…codoiul nu e un poluant. Este…dar cred ca stiti ce este. Nu-mi mai bat clapele. Lasati dezinformarea. Daca e neintentionata va rog sa cititi toate articolelele domnului profesor. Daca e intentionata, mergeti la rusi si degustati mai mult din dezinformare. Eventual procurati-va o icoana proaspata cu putin si faceti ceva plecaciuni.

              https://www.hotnews.ro/stiri-razboi_ucraina-26212274-video-icoane-chipul-lui-putin-trimise-paste-soldatilor-rusi-din-ucraina.htm

          • Domnule profesor, în Turcia ati vazut ce cutremure au fost fix in zonele in care se practica fracturarea hidraulica. Dvs daca ati lucrat in acest domeniu firește că o sa spuneti ca nu e așa, dar sunt victime. Nu cred ca interesele economice ar trebui să primeze asupra vieții oamenilor.

            • Îmi pare rău să vă spun direct – ați scris o mare minciună, ceea ce înseamnă că mai trebuie să învățați singur sau de la alții care știu mai mult.

              Deși studenților mei nu le recomand informațiile din Wikipedia, de data aceasta vă invit să citiți articolul https://en.wikipedia.org/wiki/2023_Turkey%E2%80%93Syria_earthquake care este suficient de complet. După care, căutați sintagma hydraulic fracturing și numărați de câte ori apare. După care, scrieți-ne răspunsul care începe cu „zer…”.

              Dacă nu credeți în Wikipedia, puteți citi aici:

              Geological experts say the earthquakes and aftershocks that struck Turkey and Syria occurred naturally on a well-known fault system from the pressure of Earth’s tectonic plates.

            • Lasati-l in Plata Domnului, domnule profesor, ce face e doar bagatul batului prin gard combinata cu un atac mirsav la credibilitatea domniei voastre.

              Am citit articolul din Wikipedia. Fara a pretinde cumva ca inteleg tot ce e acolo, va rog in masura timpului dumneavoastra sa lamuriti urmatoarele fraze: „The westward-propagating rupture occurred at supershear velocity (maximum 4.8 km (3.0 mi) per second) while the eastward-propagating rupture occurred at subshear velocity (maximum 2.8 km (1.7 mi) per second).”
              – ce sint „supershear velocity” si „subshear velocity”?
              – engleza mea e atita cita e, shear se refera la o taiere sau la o forfecare, altfel spus ia in considerare miscarea unui bloc fata de altul sau miscarea relativa a doua blocuri? Aceste shear velocity sint componentele pe orizontala ale miscarii?

              Cu multa stima, va multumesc mult.

            • Shear velocity este viteza undelor S (secundae, transverale sau de forfecare), unde care se propagă perpendicular pe direcția de propagare a cutremurului, spre deosebire de undele P (primae) care se propagă longitudinal, de-a lungul direcției de propagare prin mișcări de tip acordion (dilatări și comprimări ale rocilor străbătute).

              Viteza undelor S, mai mică decât cea a undelor P, variază în funcție de proprietățile elastice ale rocilor, gradul lor consolidare și saturația cu apă.

              Există și cutremure în care propagarea rupturii de-a lungul suprafeței faliei are loc cu viteze care depășesc viteza undei S normale, apărând supraviteze de forfecare. Acest lucru provoacă un efect analog unui boom sonic, producând practic o pulverizare a rocilor străbătute.

              Din nefericire, Turcia a mai experimentat astfel de cutremure producătoare de unde S cu supraviteze:

              1999 Izmit, magnitudine Mw 7.6, asociat cu o ruptură în zona faliei Nord Anatolia
              1999 Düzce, magnitudine Mw 7.2, asociat cu o ruptură în zona faliei Nord Anatolia

        • Domnu’ aia cu „creșterea activității seismice în zona centrală a SUA e o minciună gogonată. Trăiesc în vestul mijlociu al SUA de vreo 24 de ani. N-am auzit și n-am văzut niciun fel de cutremure nici înainte și nici după fraking.

          Singura chestie care ne necăjește e pârdalnica asta de încălzire globală. La latitudinea Varnei tocmai a nins din nou weekend-ul trecut. S-au pus vreo 20-30 cm de zăpadă. N-a iești încă nicio frunză. Noaptea temperaturile mai coboară sub 0C.Înainte de întețirea încălzirii globale deschidem piscina cel mai târziu de 1 Mai. Acum mai am încă zăpadă pe prelata ce protejează bazinul. 🙄

            • @sceptic – satele demolate de Merkel în Germania pentru a extinde exploatările de lignit se încadrează la fapte sau la păreri personale? 😀

              În esență, agenda publică europeană este făcută de cozile de topor ale Berlinului și ale Kremlinului. Iar atât timp cât Kremlinul are de vândut gaz, orice exploatare de gaz în Europa trebuie demonizată.

              În realitate nu e vorba de un schimb de păreri sau de o dezbatere de idei. În realitate e vorba de postaci trimiși pe forumuri să justifice decizii politice deja luate.

            • Ce fapte domnu’? Arătați-mi cutremurul ăla să-l halesc! 😀

              Dacă „savanții” postulează că v-a căzut un meteorit în cap ca să aibă și el un os de ros de la buget („Famelie mare, renumerație mică, după buget, coane Fănică!”), iar dumneavoastră n-ați văzut picior de meteor pe cine credeți?! „Părerile personale” sau sau savanlâcurile de carton?

      • Domnule Crânganu, în afară de fracking sunt 99% de acord cu ce spuneți. Dar serios, așa cum nu am votat niciodată cu verzii/ecologiștii cu care sunt de acord poate 80%, din cauză că se opun centrlelor nucleare preferând să vadă lumea în alb/negru, la fel nu voi trece nepăsător peste încrâncenarea dvs. în favoarea frackingului. Nu este primul articol de-al dvs. pe care îl citesc, și nu pot decât să fiu uimit cum de N-1 din opinii le găsesc exact la fel cu opiniile mele dezvoltate separat, iar pe tema fracking, antagonism total.

        • Încercați să gândiți în mod constructiv.

          Fără arderea combustibililor fosili speranța dumneavoastră de viață s-ar reduce la câteva săptămâni – asta doar dacă aveți o constituție suficient de robustă. 😉

          Dacă fracking-ul nu ajungea la începutul deceniului trecut la nivel de exploatare industrială azil barilul de petrol ar fi sot de 3-4 ori mai scump. Venitul dumneavoastră (dacă chiar mai aveați venit) ar fi fost în cel mai fericit caz la jumătate iar prețurile undeva între dublu și triplu.

          Is that simple. 😀

        • Comentariile sunt un exemplu edificator pe tema articolului : un comentator are o parere diferita – argumentata ! – si toti ceilalti il contrazic, cautant consensul absolut :-D.

          • @Mihai Damian – părerea aceea e argumentată fals. Cutremurele de la Tg.Jiu intră în aceeași categorie, apar ca urmare a exploatărilor de petrol și gaz natural din zonă, dar nu au nicio legătură cu fracturarea hidraulică.

            Din câte am înțeles, în cazul fracturării e vorba de roci poroase, care își mențin structura și după extragerea gazului. Nu am cunoștințe de geologie, dar imaginea mea despre roca fracturată e ceva gen piatra ponce naturală.

            În cazul exploatărilor clasice, înțeleg că ar fi vorba de niște cavități subterane, care își mențin forma ca urmare a presiunii interne a petrolului lichid și / sau a gazului. Dacă pe asta se bazează stabilitatea formațiunii respective, prăbușirea ei (și cutremurele semnificative asociate) reprezintă doar o chestiune de timp. Cum se întâmplă și la ocnele de sare.

            Last but not least, asemenea ”păreri argumentate” apar doar fiindcă Dl.Crânganu publică și opiniile contrare, oricât de greșite ar fi. Să vă aduc aminte ce se întâmpla cu opiniile contrare asupra cărora decideați dvs dacă apar sau nu?

          • De fapt și dumneavoastră îl contraziceți, așa cum se contrazice și el însuși. Pretindeți cumva că chiar mișcați măcar un deget pentru „salvarea planetei”?! 😀

            Totul se reduce exclusiv la guiț mai mult sau mai puțin disperat. Nu-i așa?

      • Domnule profesor, va multumesc pentru acest articol. Interesant! Sunt un noob in domeniul geologiei eu fiind inginer electromecanic naval, aka sef mecanic. La mine la vapoare e simplu, cand regulile zic ca trebuie sa o pupi pe Greta in dos, o pupi si gata! (Investesti in filtre sau in sisteme similare, faci pe dracu’n 4 si devii cat de verde se poate! – conform noilor norme) Ce nu inteleg eu e de ce o tot dam langa cu chestii ecologice cand toata lumea are nevoie de marfa pe care eu o transport in containere din punctul A in punctul B pe mare! Navele sunt mari consumatoare de hidrocarburi, dar au sisteme de filtrare de ultima generatie! Nu vad cum putem face nave electrice la fel cum facem acele renumite „Electrical Vehicles”. Cum ar trebui sa vina marfa pe piata in viziunea generatiei eco? Teleportata?

      • „Climate change denial or global warming denial is dismissal or unwarranted doubt that contradicts the scientific consensus on climate change. Those promoting denial commonly use rhetorical tactics to give the appearance of a scientific controversy where there is none.

        Climate change denial includes doubts to the extent of how much climate change is caused by humans, its effects on nature and human society, and the potential of adaptation to global warming by human actions.”

        Inteleg si eu ca este foarte greu sa convingi pe cineva care are deja opinia (bine) formata (si formatata). Asa cum sunt cvasitotalitatea cititorilor dv. de pe aici. Caci, nu-i asa, textul de mai sus nu poate credibil! Ca doar este din Wikipedia! Totusi, am si eu o intrebare: de ce atata zbatere sa convingeti ca factorul antropic nu este de luat in seama? De ce? De ce?

    • @Soare
      Articolul de mai jos poate o sa va determine sa cititi purtand lentile fumurii ca sa nu mai fiti orbit de stiri de astea.
      Nu este nici o legatura cu fracking.
      https://www.reuters.com/business/energy/dutch-govt-shell-exxon-ignored-groningen-risks-years-inquiry-finds-2023-02-24/

      Ca guverne succesive si mai ales guvernul Rutte (care si-a persecutat proprii cetateni cu acuzatii false ca exploteaza sistemul de beneficii) au neglijat problemele astea, asta o sa fie rezolvat de sistemul democratic din Olanda.

      Nick-name-ul pe care l-ati ales imi aminteste de bancul cu Ceasca care se scoala si iese afara pe balcon si spune:
      „Buna dimiineata Soare”.
      Si imediat aude raspunsul „Sa traiti tov. Presedinte. Sunt caporal Soare si raportez …”
      :))

      Din punctul meu de vedere, puteti sa executati comanda „Pe loc repaus” sau „Culcat”. :))

  3. Se știe că fără energie ieftină nu se face nimic măreț. Stalin însuși a realizat asta si, prin proiecte îndrăznețe, munca si energie accesibilă a transformat URSS, dintr-o societate agrară intr-o superputere rivala cu SUA. Știință din URSS a atins un apogeu pe vremea lui Stalin, cu oameni trimiși în spațiu și cu cu sateliți în jurul Pământului de nu știau americanii ce e cu ei. Cu energie ieftină și un conducător capabil se realizeaza multe.

    • Pai si Hitler realiza ceva maret, ii avea in plan ca sclavi tot pe rusi, tot cu lagare.
      Sa spui ca un ucigas de talia lui Stalin ( care a omorat generatii de concetateni pe timp de pace) a fost un conducator capabil, e prea de tot!!
      Un conducator capabil e cel care aduce bunastare natiunii, nu o terorizeaza si o distruge. E valabil pentru toti dictatorii…

    • Oi prietene, cat de putina istorie stii….Petru Cel Mare l-a cumparat pe Leibnitz si l-a adus in rusia. De aici a inceput matematica ruseasca. Spus fiind ca e buna pana la un anumit nivel. Dupa aia au luat cohorte de tehnicieni, ingineri, muncitori si masinarii din Germania dupa WW2.
      De felul lor n-au putut crea mai nimic, decat teroare. Niste asiatici cu ceva corceala vestica. Pana si mutra tipica spune multe.

      • De fapt Petru cel Mare a adus inițial profesori din Germania și a înființat Academia rusă de științe cu Leibnitz la butoane ca să formeze o intelectualitate rusă. Dar n-a fost chiar așa de simplu.

        Conform monografiei scrise de academicianul francez Henry Troyat (Lev Tarasov pe numele său la naștere) țarul a dat ukaz prin care fiecare familie boierească trebuie să-și trimită unul din tinerii săi la Academie. Bieții de ei erau conduși la școala nemțească ca la îngropăciune. Cei mai viteji evadau până la urmă, după ce în prealabil o ținuseră tot într-o beție ca să prindă curaj. Alții mai săraci cu duhul chiar au pierit.

        Văzând că treaba nu merge nicicum, și că studenții nu-s chiar ala de ușor de găsit, înțeleptul cârmuitor a angajat până la urmă și studenți din Germania ca să nu mai vorbească la Academie profesorii ăia aduși ca mari sacrifici în maica Rusie.

        • Se poate cum spuneti Dom Iosif. Eu am citit de matematicieni rusi buni. Dar au nume rusesti. Cred ca din scoala asta vin multi. Un simplu exemplu Lobacevky. Sigur stiti de el. Un simplu search pe web va da un numar enorm de matemacieni educati acolo. Nu poate fi altfel.
          In facultate, am avut indrumator de proiect de diploma, un domn care a invatat rusa din dictionar, doar sa poata citi cartile tehnice editate in rusa si accesibile in Romania fara sa platesti. Baiat tanar si de la tara dar cu balls.
          La momentul actual consider ca matematica si fizica teoretica pe care o au rusii e la nivel mondial. Stau mult mai rau cu genetica si cu informatica. Asta datorita piedicilor impuse in anii 60. Pot gresi dar asa cred.

          • Oricine are vagi cunostintze de matematica shtie despre Lobacevski, scriindu-i corect numele de la cursurile de geometrie ne-euclidiana. Nu cu denumiri anglicizate de pe net. Rushii stateau rau cu genetica shi informatica prtin anii 60, imi zicea tata, cu povestile miciuriniste etc. Oricum subiectul e cu totul altul.

  4. Foarte interesant articolul, ca de obicei.

    Singura afirmație a autorului ce-mi ridică un imens semn de întrebare e aia cu consensul că merge în politică. Nu de alta dar când aud de consens în politică îmi amintesc imediat de lătrăturile lui Pingelică cu „întregul popor strâns unit în jurul partidului” sau de „consensul” propovăduit de Ion Ilici Iliescu atunci când dujmanul de calsă îi „înfigea sula-n coastă”. 😂

    • Consensul este treaba politicii pentru că în politică se merge pe votare. Și majoritatea, mai înțeșeaptă sau mai îndobitocită, alege decidenții: parlamente, congrese, lideri de partide etc.

      Știința ar oferi o mai bună valoare pentru politică dacă ar articula cel mai larg set de intrepretări plauzibile, opțiuni și perspective, imaginate de cei mai buni experți, mai degrabă decât să forțeze convergența către o voce pretins unificată (Sarewitz, 2011)

    • Dom Iosif, in politica sunt aliante aliante ori majoritati ca sa conduci. Greu e sa ai „consens” de 97%. Urmaream cum se stupe unu pe altul in Camera Comunelor in Anglia ori chiar aici in Canada. Democratia e cel mai bun sistem politic. Si asta din istorie. Atena antica. Uitati ce-i in Israel de curand. Cearta si cafteala la greu. Nimic aproape de 97%
      Nu se poate accepta ca o problema atat de complexa ca clima sa aiba 97% consens. Mai ales stiintific. E un nonsens. Asta cred ca domnul Cranganu spune cu vehementa. Cati aud, ma intreb?
      Sigur stiu ca ma intelegeti. Cu tot respectul

  5. Paradoxal, „progresismul climatic” face exact jocul dictatorilor de toate culorile, care numai progresiști nu sunt. Germania a renunțat la tehnologia nucleară, deși în peste 60 de ani de utilizare n-a înregistrat nici un incident major. De fapt, nuclearul a fost de departe cea mai sigură sursă de energie, inclusiv din punct de vedere al riscurilor de poluare. La americani, cel mai grav a fost incidentul de la Three Mile Island, cu consecințe minore. Singurele dezastre s-au produs în fosta U.R.S.S. (și nu e nevoie să comentăm motivele) și desigur, la Fukushima, unde japonezii, altfel oameni raționali, au construit centrala pe malul mării, într-o zonă afectată de tsunami. Și așa, în loc să ne diversificăm sursele de energie, ajungem să fim la mâna unor „democrați” precum Putin, șeicii și emirii de la Golful Persic, Maduro aka Chavez al II-lea etc.
    Pe de altă parte, „apocalipsa climatică” pare a fi cel mai mare hoax al secolului. Încălzirea globală nu a modificat nivelul oceanelor (asta era amenințarea principală) iar vremea continuă să fie ca și până acum: cald vara, frig iarna. Iar apa care se topește vara la Polul Nord îngheață la celălalt Pol, unde anotimpurile sunt inversate. Fenomene extreme? Labor Day Hurricane s-a produs în 1935, și viteza vântului înregistrată atunci a rămas neegalată până în prezent.

    • La începutul anilor 90 apăruseră în traducere românească memoriile lui Vadim Kirpicenko, șeful KGB din Orientul Mijlociu. N-ma găsit niciodată nicio traducere în vreo limbă de circulație, iar exemplarul meu e pierdut de mult. L-am împrumut cuiva ce nu mi l-a mai restituit. Cartea era scrisă într-un limbaj greoi, dogmatic, dar avea totuși câteva episoade foarte interesante. Omul spunea că ar fi fost martor la naștere smintelii cu codoiul ce pe atunci producea o nouă glaciațiune: Prin 1967-1968 Brejnev a cerut academiei de științe a URSS și KGB să alcătuiască un plan științific de recuperare a avansului tehnologic al vestului. De câțiva ani buni, URSS, ce părea pe la începutul anilor 60 că chiar se dezvoltă, intrase în stagnare cronică.

      Șeful academiei de științe a URSS, Mîstislav Keldîș a venit cu ideea dioxidului de carbon. Academia de științe a URSS nu avea nicio idee fezabilă despre cum s-a putea accelera dezvoltarea sovietică, deci atunci ideea era să frâneze cumva vestul. Atât Keldîș cât și Andropov (proaspăt numit șef al KGB) susțineau cu entuziasm idea. Îi cereau lui Brejnev să le aprobe cheltuirea a $1.5 pentru plasarea ideii în presa vestică și-n mediul academic începând cu Columbia University și Sorbona unde rușii avea tovarăși încercați și de nădejde. URSS era atât de strânsă la pungă încât orice alocare de este $1 milion trebuia aprobată de Brejnev (de la partid) și Kosâghin (prim ministru).

      Kosîghin a înțeles pe loc valoarea „investiției”. Brejnev, însă chiar așa încolțit de toți, refuza s-o aprobe. La un moment dat ar fi strigat disperat ceva de genul: „Cine e idiotul ca să înghită tâmpenia aia a voastră cu dioxidul de carbon?! Nu-i nici măcar 1%! Risipiți aiurea fonduri valutare pe care nu le avem!”. În final mai mult ca să scape de gura lor le-a aprobat ceva mai mult jumătate din sumă. A fost dincolo de orice dubii cea mai valoroasă investiție a URSS din toate timpurile. URSS a pierit de peste 30 de ani și niciunul din protagoniștii afacerii nu mei e de mult în viață, dar codoiul continuă să facă ravagii în Occident.

      P.S.: Amuzant e faptuil că Brejnev, ce era cel mai puțin educat dintre toți, a fost singurul ce a prins absurdul poveștii cu dioxidul de carbon. Apropos de lipsă sa de educație, el însuși a admis că nu citește din principiu nimic. Cu ocazia unui congres al scriitorilor ruși, șeful uniunii scriitorilor a pregătit un discurs sofisticat pentru Brejnev plin de citate din clasicii ruși. Brejnev s-a enervat văzând prima variantă a discursului. A tăiat cu creionul roșu citatele, i-a zis să bage mai degrabă ceva din Lenin și i-a spus ăluia cu discursul: „Oamenii sovietici știu foarte bine că Leonea Brejnev n-a citit în viața lui nicio carte. Ce-mi tot bagi rahaturile astea?!” 😀

  6. Domnul profesor,
    aveti noroc cu rugul deoarece acesta emite codoi si alte gaze si deci se vor caut ametode mai ecologice, probabil compostarea.
    Va inselati daca spuneti ca filmul Gasland nu mai are efect. Are, din pacate inca enorm de multi cred in asta.
    Chiar daca fracking se aplica in USA, cu mare succes si cu riscuri minime, in provincie (Germania), inca nu s-a auzit de asa ceva, ca pe aici nu opreste acceleratul.

    • Foarte interesantă conferința. Merci pentru link.

      Partea proastă e că a ținut speech-ul în fața unei adunări de creaturi comparabile intelectual cu oile din „Ferma animalelor” ce behăiau spasmodic „ Două picioare rău/ Patru picioare bun!” 😀

    • Sa va spun, in California undeva, au votat o lege cum ca capacul de canal de acces in conductele de canalizare, care se cheama in engleza man hole, trebuie sa fie schimbat in ceva care sa nu reprezinte un sex anume. Probabil X hole?

  7. Un adolescent s-a sinucis după ce „și-a pierdut speranța în privința schimbării climei”

    Theo Khelfoune Ferreras, un activist climatic în vârstă de 19 ani și student în cinematografie din Walthamstow, a devenit din ce în ce mai deznădăjduit în ceea ce privește viitorul mediului înconjurător. Până s-a sinucis.

    Bertrand Russell a formulat axioma, cercetătorii germani au demonstrat-o recent: Cu cât știi mai mult, cu atât ești mai puțin îngrijorat de schimbarea climei. IQ-ul climatic scăzut creează catastrofe. Din păcate.

    • Parcă se numește „Darwin award” sau așa ceva. 😀

      Aia a fost prima chestie utilă pe care a făcut-o zevzecul respectiv în viața lui. Nu era păcat ca asemenea lighioane să se perpetueze?

      • Eu sunt mai omenos Iosif, pacat de o viata pierduta fara sens. Dar dvs ati trecut prin WW1 ca si bunicul meu pe nume tot Iosif si ati vazut mai multe ca mine.

        • Am lasat in urma baobabul si morsele saritoare din piatra in piatra sau ursuletul cel flamind si acum am ajuns la fracking de parca ar avea vreo importanta .Atita timp cit banul se tot invirteste totul este ok .Cui ii pasa de ce va fi ? Oricind planeta ne poate opri procesul nostru ce tine de dezvoltarea si existenta omului .

  8. Off topic.
    Un lucru bun, vestul incearca sa dezalcolizeze societatea ruseasca. Compania franceza care detine firma care produce, in Suedia, Absolut Votka, a intrerupt exportul in rusia.
    Soldatul rus o sa se rezume la samahoanca ori mai bine pufoaica.
    Welcome delirium tremens.

  9. un consens mai recent decît fracturarea hidraulică a fost așa zisul vaccin care ne scapă de covid, cu două doze, după aia trei, după aia bustere fără număr

  10. Foarte interesant articolul si va multumesc pentru el.
    Cel mai interesant este modul in care strecurati confuzie in mintea cititorilor dumneavoastra.
    Vorbiti despre faptul ca stiinta este, prin definitie, anticonsensuala.
    Si aveti perfecta dreptate!
    Dupa care va mutati in domeniul tehnologiei si spuneti ca …
    E momentul sa va atrag atentia asupra consensului cu privire la modul in care trebuie intretinute avioanele.
    Ca sa te lase sa decolezi de pe orice aeroport trebuie sa indeplinesti anumite conditii tehnice. Asupra carora exista un consens absolut la nivel mondial.
    O fi bun sau o fi rau consensul asta? Care este cat se poate de stiintific…
    Spuneti ca au crescut temperaturile din 1880 incoace. Dar ca stiinta nu s-a pronuntat inca in mod absolut cu privire la cauze.
    Drept pentru care ce?!? Sa-i dam inainte ca pana acum?
    Pana cand s-o constitui un consens stiintific pe tema asta – pe orice tema, Pamantul va fi fost fiert demult.
    Acu’ zece randuri am concluzionat impreuna ca stiinta este anticonsensuala prin definitie…
    Renuntam la masurile de siguranta din aviatie pentru ca stiinta nu a ajuns inca la o concluzie definitiva cu privire la ruperea prin oboseala? N-ati inteles nimic? Dar va bucurati ca nu se rup aripile in zbor atunci cand plecati in vacanta cu avionul?!?
    Revenind la incalzirea globala, am si eu o intrebare. Simpla.
    In ultimii 200 de ani am ars combustibil fosil adunat in milioane de ani. Am redat atmosferei bioxid de carbon care fusese depozitat sub pamant sub forma de carbune, petrol, gaz metan… Adica am readus atmosfera Pamantului la situatia in care se afla pe vremea aia!
    Pe vremea cand Pamantul era mai cald decat acum…
    Iar toate astea sunt concluzii stiintifice! Asa neconsensuala cum e, stiinta ne-a adus unde suntem acum.
    Asa neconsensuala cum e, stiinta a pus bazele tehnologiei care ne-a schimbat viata.
    Care tehnologie e, volens-nolens, consensuala. Ca daca nu ne intelegem cu privire la tehnologie, ne cad aripile avioanelor. Ramanem fara frane pe sosele. Si ne sar blocurile in aer din cauza centralelor pe gaz ne intretinute cum trebuie!

    • Nice try. Atât doar că nu ține. Ce ar fi să încercați ceva mai inteligent?😂

      Faptul că un avion nu zboară dacă nu e alimentat cu combustibil, sau că nu poate decola și ateriza dacă nu are pista liberă e ceva evident și dovedit experimental cu mare ușurință.

      Puteți să ne descrieți un experiment repetabil care să dovedească efectul de seră al dioxidului de carbon la concentrația atmosferică de 0.0415%? Ei bine aici e buba.

      „Consensul științific” cu care vă lăudați e în jurul a ceva ce nu poate fi demonstrat experimental.Putem demonstra experimental orice, inclusiv chestii contraintuitive ca teoria relativității, sau principiul nedeterminării al lui Heisenberg. Dar nu putem nicicum demonstra ceva atât de „evident” ce efectul de seră al CO2 la 0.0415%.

      E exact ca și consensul „savanților” din vremea lui Galilei ce susțineau că pământul e plat ca o tipsie și zace imobil în centrul universului. Oricine contesta „consensul țtiințific” risca să fie prăjit pe rug.

    • de curiozitate, manualul de intretinere pentru masina sau trotineta dvs. e conceput de producator, sau de consensul mondial ?
      cu planeta m-ati lamurit, clar n-o sa treaca ITP-ul, se pare ca are o viitoare defectiune de consens la radiator;
      sau ma rog, radiatorul nu face destul consens

    • @Sarchis Dolmanian

      Faceți un ghiveci nu prea subtil amestecând știința cu tehnologia în raport cu consensualismul, comparand fracturarea hidraulică cu „ruperea la oboseală” a aripilor de avion.

      În principiu, această confuzie e deplorabilă și nu merită niciun comentariu.

      Fac o excepție pentru cazul în care confuzia a fost o stare naturală.

      Tehnologia fracturării hidraulice, v.1.0, a fost inventată în 1947 de doi ingineri (nu oameni de știință) care lucrau pentru o companie petrolieră din Tulsa, Oklahoma. Tehnologia respectivă s-a dezvoltat de una singură, fără aporturi științifice notabile, vreme de peste 60 ani, fiind aplicată în peste 1 milion de foraje fără nici o „apocalipsă”.

      Odată cu lansarea fake-documentarului Gasland în 2010, care conținea făcătura pe care am numit-o „secvența-șoc” oamenii de știință s-au s-au trezit că au ceva de spus după 63 ani de tăcere. Și s-a fabricat rapid un „consens” conform căruia apocalipsa fracturării va otrăvi fântânile și aerul din jurul forajelor, va zgudui planeta cu cutremure, va elibera radiații ucigătoare, va omorî mame gravide, copii și animale etc. etc. etc.

      Ceea ce m-a determinat să pășesc în arena publică în 2014 și să demasc toată această mascaradă a fost faptul că acei așa-ziși oameni de știință, care s-au trezit brusc după vizionarea Gasland, erau nespecialiști în tehnologia fracturării. Ba mai mult, precum „celebrul” Anthony Ingraffea de la Cornell University, unii erau și impostori, care niciodată în viața lor n-au fost pe o platformă de foraj cu fracturare, adică aveau zero expertiză despre tehnologia fracturării.

      Până în 2010, nu a existat o știință a fracturării hidrualice. Dar atunci când profesori universitari au început să critice „consensual” tehnologia și să propovăduiască o apocalipsă, s-a produs o deformare a perspectivei opiniei publice: Noi credem în știință, în cei 97% experți (chiar și în unii impostori) care ne anunță apocalipsa fracking-ului!

      Pentru că nu s-a întâmplat nimic din apocalipsa prevestită, am scris în articol că știința consensuală a fracturării s-a compromis iremediabil și că sunt necesare multe gropi umplute cu cenușă pentru pocăință.

      Din păcate pentru prestigiul științei nepolitizate, nu s-a găsit o groapă a rușinii pentru impostorul Ingraffea. Dacă a dat chix cu fracturarea, și-a găsit alte domenii în care să lumineze norodul naiv și cu un IQ redus:

      NY should follow the science on climate and ban crypto mining (Guest Opinion by Anthony Ingraffea)

  11. Exact aceasta este marea problema: incapacitatea de a contesta la nivel politic si social problema „Apocalipsei ecologice”. Chiar si la nivel stiintific sunt probleme, pentru ca pana si cei care realizeaza propriile studii stiintifice despre clima si evolutie climatica nu pot intotdeauna penetra intelegerea tacita obscura (consensul celor 97%) care invaluie lumea academica si politica privind clima. Mi-e teama ca este din ce in ce mai greu sa mai dam inapoi sau sa ne impotrivim propagandei apocalipsei climatice bazata pe informatii false, pentru ca sunt prea multe interese politice si economice in acest „joc” care acum incepe. Din pacate, Europa vireaza economic si tehnologic spre China, iar marile companii europene cauta sa isi dezvolte o piata din ce in ce mai mare in China, iar acest lucru are un „pret” urias de platit, atat politic, cat si tehnologic. Inverzirea Europei prin renuntarea la orice surse de hidrocarburi si la marile industrii, in paralele cu asa-zisa „independenta strategica europeana” (tradusa in decuplarea economica, de securitate si politica de SUA) avantajeaza doar China in acest moment si eventual Rusia. In momentul in care politicienii mediocrii (europeni) nu inteleg stiinta, apeleaza la „consensul stiintific”. Spun europeni , pentru ca in Europa este foarte greu sa aduci argumente stiintifice reale impotriva propagandei climatice fara a fi judecat aspru si trecut pe lista neagra (citez din articol: „În scopul de a proteja autoritatea unui grup, se încurajează un acord prematur între experți acolo unde el nu există.”). Probabil ca in SUA, libertatea de exprimare inca reprezinta baza democratiei, iar institutiile inca functioneaza independent. Insa aici nu este vorba doar de a proteja interesele unui grup restrins de cercetatori sau de politicieni care intre doua sedinte de guvern sau intre doua cafele la Comisia Europeana emana niste politici bizare. Problema s-a extins si a cuprins toate domeniile politice si economice, transformandu-se dintr-o idee lansata la o bere, intr-o adevarata ideologie „perfectionata” in unele cancelarii. De exemplu, acum cateva zile Germania si-a inchis si ultima centrala atomoelectrica, acuzand Polonia ca nu face acelasi lucru, deoarece este tara vecina cu Germania iar centralele poloneze ar putea la un moment dat sa-i puna in pericol pe nemti. Daca in 2011, accidentul de la Fukushima a declansat isteria colectiva in Germania si proteste impotriva centraelelor atomoelectrice, care au dus la inchiderea treptata a acestora de catre guvernul Merkel, astazi motivul invocat ar putea fi controlul rusesc al centralei de la Zaporojie din Ucraina. Daca de vina nu-i un tsunami, atunci sunt rusii cu siguranta, iar asta inseamna ca trebuie sa inchidem aceste centrale pentru totdeauna si sa trecem la soare si vant.
    Politica de stanga=politica socialista (neo comunista).

    • Nemtii fac presiuni asupra belgienilor si a francezilor sa-si inchida centralele nucleare de la granta, nu-i baga nimeni in seama.
      Poate se va schimba ceva in Europa daca o sa avem alt guvern german, epurat de verzi si social democrati iar in palamentul european verzii nu vor mai primii sustinere ca pana acum insa lucrurile pana acum hotarate nu se vor mai schimba indiferent die cine va conduce politic Europa.
      In consecinta. lucrurile de acum inainte vor merge prost.

      • Partea amuzantă e că nebunia cu închiderea centralelor nucleare germane a pornit tocmai de la guvernul „de dreapta” al Angelei Merkel.

        • @Josef Svejk – nu e adevărat. Asta e povestea lui @Hantzy și @Florix, pusă pe seama accidentului de la Fukushima. Faptul că ați ajuns și dvs să o repetați demonstrează că propaganda lor a avut succes, dar asta nu înseamnă că reprezintă realitatea.

          Gerhard Schröder și Joschka Fischer au anunțat închiderea centralelor nucleare germane, în vara anului 2000, imediat ce Vladimir Putin a ajuns președinte în Rusia. Joschka Fischer era un marxist notoriu înainte de 1990, participa la demonstrații în sprijinul Rote Armee Fraktion, arma cu care a fost asasinat un politician german fusese transportată cu mașina lui personală etc.

          Gerhard Schröder l-a dorit în mod expres pe Joschka Fischer în guvernele lui, ca ministru de Externe. La vremea aceea, Joschka Fischer a susținut că împrumutase mașina unui prieten despre care nu știa că se ocupă cu activități teroriste, iar despre participarea la demonstrații a recunoscut că era prezent, însă a pretins că el personal nu a aruncat cu cocktail-uri Molotov în polițiști, doar cei din jurul făceau asta. Unul dintre cei care l-au asasinat în noiembrie 1989 pe Alfred Herrhausen, președintele de la Deutsche Bank, a susținut că Vladimir Putin era ofițerul lor coordonator, de la Dresden.

          În orice caz, Gerhard Schröder și Joschka Fischer au anunțat închiderea centralelor nucleare germane, în vara anului 2000. Merkel doar a ”accelerat procesul” după 2011, după cum a susținut chiar ea.

          • E adevărat că povestea a început pe vremea lui Schroeder. În realitate, dacă mergem înapoi în timp socialismul Helmuth Schmidt a lansat povești despre asta în 1980.

            Treaba cu renunțarea le anergia nucșeară era ceva de domeniul aspirațiilor precum pacea mondială sau colonizarea plantei Marte. Nimeni nu se gândea căs va întâmpla cu adevărat.

            După ce în prealabil anunțat o amânare de 12 ani (nu era delco prima) închiderii centralellor nucleare germane în 2010, utecista Merkel a profitat de accidentul de la Fukushima casă anunțe închiderea energeticii nucleare germane în următorii 12 ani înainte să le lovească și pe alea un tsunami 😂. Și s-au ținut de cuvânt. La momentul plecării lui Merkel de la putere se închiseseră 10 din cele 17 reactoare nucleare germane. Pe 15 Aprilie 2023 au închis ultima tarabă îndeplinind planul cu 2 săptămâni înainte de termen.

        • Mulțumesc pentru precizare. La un alt articol mă contram cu un anume Hantzy care nu mai răzbea s-o perieze pe mutti Merkel. Ii ieșiseră beșici pe posterior de la limbile lui Hantzy.
          Din păcate conservatorii germani au deraiat demult in stânga politicii. Nu doar in ce privește politicile energetice. In majoritatea punctelor care ii diferențiau de scelerații verzi!

          • Părerea mea e că Merkel i-a fost impusă de ruși lui Helmut Kohl, ca succesoare, drept o parte din prețul reunificării germane.

            Trecutul ei politic n-ar fi fost neapărat relevant, așa cum trecutul politic al lui Emil Constantinescu n-a fost niciodată o problemă. Dar ”comunicatorii” Berlinului s-au străduit din greu să-i rescrie biografia, acum se pretinde că și-ar fi început activitatea politică abia în 1990, într-un partid nou înfiiințat. E drept că șeful ei de-atunci a fost dovedit colaborator Stasi și a trebuit să se retragă din viața politică, dar nimeni nu e perfect 😀

            Așa a ajuns Merkel succesoarea lui Kohl, după ce lui Kohl i s-a montat și un scandal politic. Ceva similar se întâmplă acum în Scoția, mai mulți lideri din Partidul Național Scoțian au fost arestați, inclusiv soțul lui Nicola Sturgeon. Spectacolul unui prim-ministru pakistanez al Scoției, care va negocia independența cu primul ministru indian al UK, face toți banii 😀

            • Bani din aia de salba ? :)

              Intr-un scenariu optimist, s-ar putea ca, in timp, Insulele Britanice sa abandoneze Magna Carta si sa treaca la sistem de caste si spânzurari de macarale…
              In cel pesismist, la fel, numai ca nu stim ordinea. :)
              Desi… mai conteaza ?

            • @crs
              Va deranjeaza Magna Carta inteleg. Asta inseamna ca si principiul juridic Habeas Corpus va deranjeaza.
              „sistem de caste si spânzurari de macarale”
              In UK sunt probleme ca peste tot in lume dar lumea este decenta si minoritatile sunt tratate cu respect.
              Spânzurari de macarale – astea sunt intr-o republica (sistem atat de admirat in Europa continentala) in Iran.
              Postacii Secu pot fi identificati usor.

      • @Bruno sa va spuns ceva frumos: „CDU militează pentru candidatura reînnoită a Ursulei von der Leyen la conducerea Comisiei Europene, conform berliner-zeitung.de, care-l citează pe președintele formațiunii CDU, deputatul Friedrich Merz.” Isn’t it amazing???!!! :)) Si ca sa va fac ziua si mai fericita, iata si articolul: https://www.g4media.ro/ursula-von-der-leyen-ar-putea-ramane-in-functia-de-presedinte-al-comisiei-europene-mai-mult-timp-presedintele-formatiunii-germane-cdu-friedrich-merz-militeaza-pentru-candidatura-reinnoita-a-ursule.html
        Fratilor nu e gluma, astia se leaga de scaune si nu mai pleaca de la putere.

        • Nu e ceva nou, Pericle facea fix la fel.
          Caci, nu-i asa, fara Pericle, Atena nu prindea secolul si poate nici inglobarea „benevola” in dominatia romana de mai târziu. :)

          Dat fiind contextul, in ce optica sa (mai) privim conflictul ruso-ucrainean ?

  12. Fabricarea / manufacturarea consensului este una din marile mizerii ale secolului trecut. Și nu este o chestiune politică, adică benefică polis-ului, ci una de putere, pentru că servește unor psihopați. Plecată de la Bernays (nepotul lui Freud), mare cititor de Lipmann, tătucul neoliberalilor, metoda a ajuns azi pe culmi de neuromarketing și singularitate. Cât de mult este ea aplicată cercetătorilor (unii chiar sunt cercetători și publică în reviste serioase) din IPCC, e o altă problemă, ce merită abordată, nu doar enunțată. Eco-anxietatea pare o tâmpenie dac-o privim dintr-un bordei din Călărași, dar pare serioasă pentru o mamă cu 4 copii din Bruxelles, să zicem, pentru care pufuleții nu reprezintă pic-ul unui standard de viață. În orice caz, istoria ne arată că după ce prima victimă e adevărul, urmăm noi (și nu sunt anxios!).

    • O mama cu 4 copii din Bruxelles nici macar nu mai indrazneste sa „priveasca in sus”, daramite sa judece cu propria minte o problema precum aceasta. Daca guvernul ii spune ca trebuie sa inchida caldura iarna ca sa salveze energie, ca trebuie sa recicleze cojile de ceapa in saci maro cu dungi verzi, ca trebuie sa foloseasca bicicleta pentru a-si duce toti cei 4 copii la scoala zilnic, ca trebuie sa-si puna solare pe casa si o pompa termala in gradina ca sa salveze planeta de la disparitie care se va produce cam in 7 ani, intr-o zi de marti, atunci mama aceea cu 4 copii nici nu mai trece prin filtrul mintii ceea ce spune guvernul si accepta imediat. Minunata lume noua exista deja in Bruxelles, no problem.

      • Da, pompa de curent probabil fara incalzire de pardoseala nu va functiona + izolatia casei + fotovoltaice pe acoperis + masina noua electrica. (este minimul necesar)
        Nu ajung 100.000 de euro, mama cu 4 copiii , ii recomand sa se mute in alta tara unde clima este mai placuta.
        Daca traieste in chiriei probabil la Bruxelles peste nu mult timp nu va mai putea s-o plateasca.

        • Dimpotriva, statul socialist belgian are grija de oamenii sai si pompeaza subventii si ajutoare, ceea ce nu se intampla in capitalism. Iar guvernele europene apeleaza la astfel de forme de ajutoare pentru a nu se ruina totul. Belgianul, neamtul, francezul ,olandezul isi pastreaza linistea sufleteasca atat timp cat are bani. In clipa in care nu-i mai are iese in strada, face greve infernale, apeleaza la sindicate care-i platesc saptamanile de greva, in loc sa se adapteze situatiei si sa incerce sa produca altceva sau sa vina cu idei noi. A fi angajat la lantul de supermarketuri Delhaize echivaleaza in Belgia cu un job de functionar al statului, in ce priveste contractul de munca si stabilitatea jobului. Nu poti sa concediezi un casier decat dupa lungi procese si negocieri dure. Deci mama belgiana cu 4 copii nici daca ramane somera nu va suferi prea mult, pentru ca va lua alocatie pentru fiecare copil + alocatie de somaj pe o durata nedefinata+subventii pentru plata facturilor la energie.

          • Belgia e un caz special, se cheltuie o mulțime de bani care nu sunt produși acolo. Și sediul NATO e tot la Bruxelles, nu numai sediile de instituții europene. Deci Belgia nu are neapărată nevoie de capitalism, dar țările vecine ar avea mare nevoie de capitalism, ca să aibă de unde cheltui bani la Bruxelles.

      • Acelasi Bruxelles care spargea si sparge banii pe petrolul si gazul ruzz.
        Cu conexiuni privilegiate cu oligarhii, majoritatea tineri.
        Cu statui de-ale lui lenin si citate din mao in cap si prin birouri.
        Oligarhia europeana nu are probleme sa foloseasca gaz sau benzina, sau kerozen, in schimb are probleme daca le foloseste plebea.

  13. „Să fim clari: activitatea științifică nu are nimic de-a face cu consensul. Consensul este treaba politicii.”
    Am vazut ce inseamna acest consens stiintific si politic pe seama pandemiei, cine nu era conform parerilor catorva specialisti agreati politic, era „prajit si ars pe rug” cu ajutorul presei, a TV sub control de stat, a tot ce se numeste mainstream.
    Idem se intampla in lumea occidentala cuprinsa de tampenia crizei climatice, a unei hopichondrii colectice.
    Scopul acestui demers este introducerea socialismului, a expropierii de bunurilor personale, de libertate si legi.
    Vedem o generatie tanara tot mai bolnava psihic, cu depresii cilmatice tot mai multe, cu pareri fundamentaliste, cu o lipsa de perspective indusa .
    Celor de la „Last generation” trebui sa le fie foarte mare frica de moarte climatica altfel nur s-ar numi astfel.
    Cei de la „Extinction Rebellion” nu sunt nici ei mai departe.
    Foarte problematic, pe langa temele climatice aceste organizatii doresc mai mult, doresc schimbare ordinii sociale si de drept, cu alte cuvinte, eliminarea capitalismului si introducerea unor noi structuri sociale.
    Dezvoltare technologica le vine ca o manusa, dezvoltarea mergand mana in mana cu distrugerea si schimbarea structurilor sociale existente.
    Daca pana acum aceste schimbari si distrugeri sociale au fost benefice de acum inainte nu mai stim care vor fi urmarile, este nevoie de multa vigilenta si precautie mai ales in fata unor alegeri politice tot mai grele, nu mai stim cui acordam voturile noastre de multe ori manipulate/influentate de persoane cu acces la puterea politica si mass media.
    Consensul climatic s-a format la presiune politica, stim bine cum.
    Bani pt cercetare primesc numai cei care sunt in acord cu mediul politic.
    Miscarea climatica este „noua religie” inchizitorii fiind ONG-urile, persoane publice, mass media iar „calai” politicienii si imi este teama ca procesul va continua atata timp cat vor exista destui „eretici” atat din mediul academic cat si opinie publica care nu sunt si nu vor fi de acord cu „invataturile climatice”.
    Cum va reactiona omul de rand, cel care nu este intratat de informat si nici scolit in acest sens.
    Personal mi-am luat mult timp sa inteleg ce se intampla, ultima informare fiind pe seama pompelor de caldura, pompe care sunt vadute ca fiind „mantuirea” salvarea de la CO2-ul cel periculos.
    Cine intelege cum functioneaza pompele si in ce conditii va ajunge foarte repede la concluzii nu tocmai imbucuratoare, mai ales pentru propriul buget oricum pus la grea incercare de inflatie si altele.
    Schimbarile dorite in urmatorii ani vor costa aproape pe fiecare foarte mult, se vehiculeaza sume de la 50.000 de euro in sus cu finalitate libera !!
    Cum vor putea plati 90 % dintre oameni aceste sume daca banii de trai ajung de la una luna la alta ?

    • Ceva fresh:
      Julia Hartley Brewer’s Furious CLASH With Extinction Rebellion Activist
      https://www.youtube.com/watch?v=s-Kt8jUa27c
      Extinction Rebellion a amenințat cu un val de nesupunere „fără precedent”, dacă nu sunt îndeplinite cerințele sale privind schimbările climatice.
      Grupul spune că, dacă guvernul nu încheie licențele pentru noi proiecte de combustibili fosili și nu creează adunări cetățenești pentru schimbările climatice, își va intensifica campania perturbatoare în „MODURI NOI SI INVENTIVE”. {Se leaga foarte bine de linkul pe care l-am postat mai sus despre maoismul marxist finantat de globalisti.}
      Julia Hartley-Brewer de la TalkTV i se alătură purtătorul de cuvânt al Extinction Rebellion, Etienne Stott MBE, pentru a discuta despre amenințări.
      El îi spune Juliei: „Trebuie să punem capăt erei combustibililor fosili altfel, vom pune capăt civilizației noastre. Acestea nu sunt cuvintele mele, sunt cuvintele Națiunilor Unite”.
      Julia a replicat: „Iata unde sta iresponsabilitatrea. Oameni ca tine, Greta Thunberg; aceasta inseamna infricosare și o MINCIUNA ABSOLUTA!”

      • ”adunări cetățenești pentru schimbările climatice”

        în urmă cu 100 de ani, asemenea adunări cetățenești se numeau ”soviete”. Așa a fost instaurat comunismul.

        Presupusele ”sfaturi populare” (asta ar însemna ”soviete”) sunt de fapt dirijate de activiști comuniști. Ele nu reflectă părerile reale ale cetățenilor din acele comunități, nu au nimic de-a face cu democrația. În România, consiliile locale se numeau ”sfaturi populare” pe vremea lui Dej, ele exercitau autoritatea locală. Dar își impuneau măsurile cu forța, nu dezbăteau nimic în mod democratic.

        • Noi stim, am trait vremurile respective. Tinerii de astazi imbuibati cu tot si de toate vor comunism !! mama lor, ce „bataie” le-asi trage, cu „Omagiul” lui Ceasca pana le suna apa !! Nu mai sapa careva un canal ?

        • Ehe, ciclicitatea vremurilor bune ! :)

          Considera careva ca este de domeniul sf un lagar de exterminare unde gardienii joaca ultimul Zelda pe ceasul smart ? :)
          Nimic nu este de domeniul sf in comunism, este doar realitatea paralela pe care si-o „autoimpun” unii intru dominarea celorlalti, spre propasire si progres, de fapt inavutire rapida si „ceva” sete de sânge proprie celor cu duhul scazut pâna undeva sub zero. :)

      • Astia trebuie pusi la munca, la bataie nu.i poti lua ca te leaga politia.
        Da, sunt activisti platiti fie cu ora, fie cu ziua precum munictorii campului, mincitori pt care am cel mai mare respect, fara ei am muri de foame.
        Sunt multi tineri si studenti care isi mai rotunjesc veniturile, daca n-au bani exista munca destula unde pot castiga ceva.
        Astia ne fac zile negre, mai als in aglomeratile urbane daca blocheaza traficul.
        Ma mir ca lumea mai este intrat de calma si ii inghite, probabil pana unul va fi calcat si omorat altfel nu stiu de frica.
        Cum ar fi daca astia spre exemplu ar bloca in Bucuresti intersectia in miezul zilei la Continetal ? ar ramane bucurestinii la fel de calmi ? nu cred.
        Justitia este oarba, nu aplica legile de frica reactiilor politice si din retelele sociale, majoritatea cetatenilor insa fiind de ocord ca activistii sa dispara pt totdeauna de pe strazi.
        Pe astia i-asi lega pachet si trimite la Peking sau Mosowa, n-au decat sa se lipesca acolo de asfaltul strazilor, probabil numai o data, a doua oara ar disparea, complet !

      • „Extinction Rebellion” risca sa aiba nevoie de pompieri ca sa stinga ceva incendii. Fara carburant, risca sa stinga cu galeata, ca-n secolele ante-caeburanti fosili.
        Sa le uram succes.
        Si sa ne minunam de cât de lunga este mâna ruzziei si cât de parsiv poate fi acest popor care „a dat atâta stiinta si cultura omenirii intregi”, ruzzia fiiind bineinteles „tara pe care n-ai s-o poti distruge niciodata, fiind prea puternica”.
        „Miscarile” acestea sunt bagate pe gât tovaraseste de decenii intregi, e „ciudat” cum au luat amploare tocmai acum, când ticnitii s-au apucat sa darâme temeliile lumii.

    • „Cum vor putea plati 90 % dintre oameni aceste sume daca banii de trai ajung de la una luna la alta ?”

      Pai, vor merge sa munceasca in Siberia vreo10-20 ani sa strânga banii necesari primei transe, nu ? Mi se pare harasho ! :)

  14. Aviația sustenabilă – un oximoron?

    Afirmațiile extravagante ale industriei că va deveni sustenabilă folosind biocombustibili sunt doar aspirații nebunești – amprenta sa de carbon este mai degrabă în creștere decât în scădere în deceniile următoare.

    Scara este cea mai mare problemă pentru multe vise regenerabile…

    Pur și simplu, nu există suficient ulei de gătit uzat pentru a îndeplini mandatele existente privind biocombustibilii.

    Detalii,

    Sustainable Aviation Isn’t All It’s Cracked Up to Be

    • Ei și dumneavoastră vă legați acum de detalii! 😀

      Soluția e simplă: Se va înființa o agenție UE pentru stimularea producției de ulei de gătit pentru alimentarea avioanelor. Se vor construi în acest sens în apropierea tuturor aeroporturilor uniunii imense cazane în care se va prăji 24/7 ulei alimentar pentru alimentarea avioanelor. În acest fel calitatea uleiului va fi consistentă. În cazanele alea se vor putea găti de asemenea mâncăruri pentru pasagerii retrograzi ce nu a trecut încă la gustosul cotlet de de greiere sau la invigoranta bere din urină reciclată. Și uite așa se pun temeliile unei economii circulare. Tot ce trebuie doar e un strop de imaginație. 😂 Ca aia alui Orwell. 😉

    • Tocmai ce am citit articolul acesta:
      https://www.catl.com/en/news/6015.html
      Aparent avioanele electrice sunt la orizont. Nu mai e vorba doar de o cercetare a unei universitati din UK, e vorba de cel mai mare producator de baterii care va produce in curand aceste baterii de 500 wh/kg.
      Tot zilele trecute citisem o stire ca deja s-au pus pe unele masini baterii Sodiu Ion. Aceste baterii au densitate mai mica (160 wh/kg) DAR nu pot sa ia foc iar pretul lor ar urma sa ajunga la 40 USD/kwh dupa ce se optimizeaza procesul de productie. Practic cu 4000 USD si 600 kg ai putea sa ai intr-o casa 100 KWh de stocare.

      • @narci – ”cu 4000 USD si 600 kg ai putea sa ai intr-o casa 100 KWh de stocare.”

        O baterie auto de 100 Ah costă 100 – 110 euro pe emag. Asta înseamnă aproximativ 12,5 kWh, deci cu 800 – 850 de euro poți avea și în prezent 100 kWh de stocare în casă. Nici bateriile auto nu iau foc. Nu e nevoie de promisiuni privind ”viitorul luminos al omenirii” și nu e nevoie nici de promovat economia chineză.

        P.S. În mod sigur 8 baterii auto de 100 Ah cântăresc mai puțin de 600 kg 😀

          • Pe vremea lui Ceaușescu se folosea formula asta, ”viitorul luminos al omenirii”. În rezumat, oamenii trebuiau să accepte aberațiile economice al regimului, în baza promisiunii unui viitor luminos care urma să apară cât de curând.

            Propaganda eco-marxistă din Europa de astăzi își are originea în reșaparea, de către Merkel, a vechilor clișee de pe vremea lui Honecker, un stalinist de același calibru cu Ceaușescu. Dacă urmăriți comentariile lui @narci sau cele ale lui @Florix, vă convingeți că la asta se rezumă ele: or să apară tot felul de soluții tehnice-minune, ele sunt chiar după colț.

            Deci trebuie să acceptăm taxele aberante asupra energiei, impuse de guverne astăzi, de dragul ”viitorului luminos al omenirii” de mâine. În practică, politicile lui Honecker și ale lui Ceaușescu au trebuit abandonate, iar cu politicile lui Merkel se va întâmpla același lucru. Dar activiștii și comentatorii eco-marxiști și-au câștigat timp de ani buni traiul din asta.

            • ,,or să apară tot felul de soluții tehnice-minune, ele sunt chiar după colț. ”
              Probabil e vorba de ,,coltul ” pe care o sa il dam toti .

        • Mi-am promis sa nu va mai raspund dar am sa spun doar atat: mai verificati putin calculele matematice ca ati gresit putin unde ati pus virgula si v-a dat o abatere de 10X.

          • Se pare că am greșit la amplasarea virgulei, într-adevăr. Celelalte considerații rămân valabile, reclama la baterii chinezești nemaivăzute încă se poate găsi în comentariile de la articolele precedente. Iar insistența de a prezenta o scădere presupus minoră a capacității, după un număr semnificativ de ani și de cicluri, se regăsește și ea în comentariile de la articolele precedente.

      • Da, exista deja o epidemie de firme care incearca, sau chiar produc deja avioane electrice. Chiar si Airbus a pornit cu mai multi ani in urma un asemenea proiect impreuna cu Siemens ai altii.
        Desigur acumulatorii sunt principala problema, dar nu singura.
        – ce mai ramine din energia acumulatoriilor la mare inaltime si temperatura joasa?
        – greutatea de aterizare va fi la fel de mare ca cea de decolare, fapt ce ar duce la trenuri de aterizare mult mai robuste si mai grele.
        – motoarele electrice antreneaza elici, deci viteza maxima nu poate depasi 5-600 km/h

        Probabil ca in viitor vor exista avioane cu o raza de actiune pina la 200 km, care ar putea distribui pasagerii de la aeroporturile centrale catre provincii. Avantaju ar fi ca sunt silentioase si deci ar putea zbura si noaptea in zone f populate. Dar cu ce pret?

        • Uneori imi dau seama cit de anapoda cu lumea traiesc eu prin faptul ca nu am folosit vreodata avionul ( de exempl ) ….. Oare a sa ma intrebe Iisus Hristos la Judecata de ce nu am folosit avionul cit timp am trait in trup ?!

          • Cel mai probabil că nu. Nu văd ce ar putea avea împotriva transportului de pasageri. 😀

            Corăbiile erau avioanele vremii Sale. Sfântul Apostol Pavel/Paul era ceea ce am numi în zilele noastre un „frequent flyer”. A bătut în călătoriile sale apostolice Mediterana-n lung și-n lat și a naufragiat măcar de 3 ori.

            Sfântul Petru a mers din Israel la Roma cel mai probabil tot pe mare.

            La urma urmei Însuși Iisus a făcut cel puțin două voiaje cunoscute pa Marea Galileii.

          • @AP
            ” eu prin faptul ca nu am folosit vreodata avionul ( de exempl ) ….. Oare a sa ma intrebe Iisus Hristos la Judecata de ce nu am folosit avionul cit timp am trait in trup”

            Cred ca nefiind familiarizat cu avioanul.si aeroportul ati uitat ca exista ceea ce se numeste check-in facut de Sf. Petru.
            Sau va inchipuiti ca aveti laissez-passer pe ochi frumosi? :))

      • Astea e parte frumoasă a business-ului eco: Soluția salvatoare e mereu după colț, pe cale să fie inventată. Doar un pic mai trebuie să mai strângă credincioșii din buci că vine izbăvirea. Și-o țineți tot așa de vreo 50 dea ani… 😀

        • Cred ca nu v-ati obosit sa deschideti stirea dar va dau aici copy paste la ce scrie:
          „On April 19, CATL launched condensed battery, a cutting-edge battery technology at Auto Shanghai. With an energy density of up to 500 Wh/kg, it can achieve high energy density and high level of safety at the same time in a creative manner, opening up a brand-new electrification scenario of passenger aircrafts. CATL can achieve mass production of condensed battery in a short period of time. ”
          Cu cata engleza stiu eu, bateriile sunt deja fabricate, acum doar se pun la punct masinariile pentru productia in masa. Solutia nu e dupa colt, e deja pe masa de productie.
          Desigur, pana sa vedem avioane electrice vor mai dura ani buni de zile pentru ca trebuie facute niste teste (inclusiv cele de siguranta).

          • Să nu uitați să mă anunțați când vor ajunge la vânzare. Ar fi păcat să ratez momentul. 😂

            Sunt de asemenea foarte interesat să cumpăr un bilet de avion pe prima cursă expres Țăndărei-Făurei – că probabil cam asta ar fi raza de acțiune.

            Așa cum v-a spus dl. Neamțu Țiganu avionul electric are câteva probleme insolvabile:

            – Greutatea sa rămâne constantă pe durata zborului. La un avion de pasageri consumul de combustibil duce la o reducere a masei aeronavei uneori și de 50% sau mai mult. Un B-777 are greutatea maximă la decolare de 250t, dn care cam 150t e combustibilul. La aterizare greutatea sa scade la 130-140 de tone. Consumul său de energie se reduce tot mai mult pe măsură ce zboară din cauză că greutatea sa scade constant. Avionul electric cară mereu aceeași greutate a bateriilor pe tot zborul. Nu numai trenul de aterizare al avionului electric e mult mai mare dar și greutatea structurii e mult mai mare. Ea trebui să reziste la oboseală mecanică la sarcini mult mai mari ca un avion cu motor cu combustie.

            – Eficienta bateriilor scade vertiginos cu altitudinea. Gradientul de temperatură al atmosferei pământului e de 7C/-10C1000m. În mod normal spre a evita turbulențele atmosferice un avion de pasageri trebuie să zboare la peste 5000m. Cam 9000m e altitudinea optimă. Deci dacă la sol sunt 25C la 5000 m vor fi undeva între -10C și -25C. La 9000m vor fi între -35C și -65C . Ghici ce fain funcționează o baterie la -20C, nu la -65C. 😀 Cine a călătorit cu avionul poate vedea temperatura exterioară afișată pe monitoare în timpul zborului…

            – Avioanele electrice pot avea doar motoare cu elce. Dacă îmi amintesc eu corect, pentru avioanele cu elice creșterea vitezei este proporțională cu cubul (puterea a 3-a) puterii motorului. La fel masa bateriilor. De asta avioanele cu elice cu motor cu piston s-au oprit pe la 700 km/h. Și asta doar la altitudine mare, unde aerul e mai puțin dens. Exact acolo unde avioanele electrice nu pot funcționa. De regulă la nivelul solului nici aceste avioane cu motare gigantice (P-47 Thunderbolt sau FW-190D9 sau Hawker Tempest) nu putea depăși 550 km/h

            Motoarele turboporpulsoare au ajuns spre 850 km/h (Tupolev Tu-95) dar tot la mare altitudine din cauză că propulsie e mixtă: elice + jetul reactiv.

            Cred că e mult mai rezonabil să așteptați intrarea teleportării în producția de serie. Aia va fi doar electrică și în mod cert mult mai fezabilă ca avionul electric de pasageri. 😀

            • Domnule @Josef Svejk din nefericire (sau poate din fericire) eu nu sunt expert nici in aviatie/aerodinamica nici in chimie ca sa va pot da solutiile la problemele pe care dumneavoastra in calitate de „expert”, le ridicati. Totusi, atunci cand ma urc intr-un avion am incredere in capabilitatile pilotului de a pilota aeronava, am incredere ca aeronava are reviziile facute la zi, etc. In aceeasi ordine de idei, am incredere ca cei de la CATL (cea mai mare firma producatoare de baterii) nu isi bat joc de reputatia lor sa arunce niste stiri de genul acesta in piata ca apoi sa nu se materializeze. Cel putin, pana in prezent s-au tinut de cuvant. Au zis ca vor pune pe piata bateriile Qilin care au densitate mai mare fata de 4680 de la Tesla, se incarca mai repede , au eficienta termica mai buna, si iata ca au facut-o.
              „The Qilin battery (English „Kirin”) is considered a noticeable upgrade, compared to the already successful CATL’s battery systems. As we described before, it’s essentially the third generation of CATL’s cell-to-pack (CTP) battery system, which might consist of prismatic lithium-ion cells (LFP or NCM chemistry) to achieve much higher energy density – up to 255 Wh/kg (pack level), in the case of NCM version.

              That’s enough to target a range of 622 miles (1,000 km) under the optimistic CLTC test cycle (probably at least 20 percent less in the WLTP/EPA test cycles).

              The Zeekr 009 model will be available with a 140-kilowatt-hour (kWh) CATL Qilin battery and offer a driving range of 511 miles (822 km) under the CLTC test cycle. That’s a pretty strong number for an MPV. There will be also a 116-kWh version, but with a different battery system, with a range of 436 miles (702 km).

              The true potential of the CATL Qilin battery system will be unleashed by the new version of the Zeekr 001 model, which is promised to offer 622 miles (1,000 km) of range, as the first series-produced model. Of course, all the numbers relate to the CLTC test cycle.”

              Ce pot eu sa va confirm in calitate de posesor al unei „masinutze” (ca sa-l citez pe @Robert) electrice de 2 tone e faptul ca am un consum mediu de 15 KWh la drum lung la un condus normal (nu sportiv, nu la viteze mari). Consumul creste la 19 KWh daca afara sunt vreo -5 grade (adica vreo 20 zile pe an in Romania). Daca as avea o baterie de 140 KWh (presupunand ca nu mi-ar creste masa masinii la peste 2 tone) ar insemna pentru masina mea o autonomie de 933 KM. Ce parere aveti, ajunge sa ai 933 km autonomie la o masina electrica?

            • @narci

              Firește că nu sunteți expert în nimic. Nu v-am bănuit nicio clipă de așa ceva. 😂

              Nici nu e cazul să vă obosiți să gândiți prea mult. S-ar putea să vă suprasolicite neuronul. Nu-i așa:? Viața e mult mai simplă și mai predictibilă pentru oaia orwelliană ce behăie cuminte: „4 picioare bun! 2 picioare rău!” 🤣

            • @JS
              Asta cu greutatea constanta cred ca se poate rezolva usor.
              Pe masura ce avionul se apropie de destinatie si daca bateria este formata din mai multe module, bateriile pot fi aruncate ca balast. :))
              Ce? Cand se face o aterizare de urgenta nu fac avioanele opturi ca sa scape de combusitbil?
              Acum, daca o sa arunce niste baterii mai grele, ceasul rau pisica 13.
              Oricum, ecologistii o sa trebuie sa adune resturile bateriilor. Uite ca le-am gasit si de lucru la ecologisti! Astept multumiri!
              In loc de:
              „vino mama sa ma vezi
              cum lucrez la spatii verzi” ca pe vremuri
              trebuie recitat:
              „vino mama sa m-admiri,
              ca iau resturi abitir,
              care sunt bateriute
              care nu otraviute
              ca codoi-ul ca se stie
              nu il vezi si nu te-nvie
              si chiar multi zice ca e
              pentru morti si si-cri-e.

              Semnat Durak devenit rapsod popular

            • @Durak

              Dar asta e o idee excelentă! Bateriile doate cu parașute, vor trebui adunate de ecologiști dedicați spre a le duce la cel mai apropiat aeroport. Și uite așa se crează locuri de muncă și obținem o economie sustenabilă & circulară. 😂

              Cine știe? Poate de aia se agită @narci așa de tare cu avioanele alea electrice. Poate că se gândea să se recalifice culegător de baterii de avion și acum i-ați dat planul în gât planul de afaceri să i-l răpească concurența… 😥

            • @Durak da-mi voie sa-ti imbunatatesc putin cultura generala. Cand avioanele au probleme (de exemplu nu li se mai deschide trenul de aterizare), motivul principal pentru care vor sa scape de combustibil este acela de a evita/minimiza incendiul care ar izbucni imediat dupa aterizarea fortata. De multe ori in istoria aviatiei, nu aterizarea fortata in sine a cauzat cele mai multe decese ci incendiul aparut imediat dupa aterizarea fortata.
              Pentru domnul @Josef Svejk sa stiti ca nu aveam asteptari prea mari de la dumneavoastra in sensul ca oricum nu ma asteptam sa puteti sa distingeti ironiile pe care vi le-am adresat :)

            • @narci

              Iar insistați să ne dovediți că sunteți cu pluta în derivă și că așa cum ați mărturisit de bună voie și nesilit de nimeni nu vă pricepeți la nimic 😀

              Loviți cu un ciocan sau bateți un cui într-o baterie cu litiu să vedeți cum ia foc și n-o mai stinge nimic. Litiul arde violent în contact cu aerul. E mult mai inflamabil ca kerosenul sau benzina.

              https://youtu.be/oieH2wwDGzo
              https://youtu.be/5r-yN8SugWM

              La o aterizare forțată sau chiar o prăbușire a unui avion cu motoare cu combustie există șanse de supraviețuire chiar dacă rezervoarele se sparg. O baterie cu litiu deteriorată nu iartă nimic. Ard cu toții ca șobolanii.

          • Oh, vai! Am uitat complet de problem încălzirii!

            Dacă la un avion cu reacție căldura e un produs suplimentar al combustiei și se realizează cu un cont insignificant dr combustibil la un avion electric ghici oare câtă energie se va consuma ca să ridici temperatura cu 30C-60C pentru cine știe câte ore. Un zbor de la Chicago la Tokyo durează 13 ore. Avionul electric ar avea nevoie de 25-27 de ore. Cam ce baterii sunt necesare pentru asta? 😀

            – O altă problemă gravă e aerul pentru pasageri. La peste 3000 de metri altitudine pasagerii și echipajul încep să leșine din lipsă de oxigen. La avioanele cu reacție e simplu?: O mică parte din aerul comprimat turbinele motoarelor asigură presurizarea cabinei. La un avion electrice va mai trebuie un motor electric care să antreneze compresoarele. Cu baterii cu tot. 😀

            Nu că aș ține eu neapărat cu ursul, dar realitatea e crudă…

          • @narci – ”am incredere ca cei de la CATL (cea mai mare firma producatoare de baterii) (…) ”

            Genul ăsta de comentarii trebuie marcate ca publicitate. Iar statutul tău de speaker la diverse conferințe ar trebui menționat și el, împreună cu sursele de finanțare.

            Una e să discuți despre o anumită tehnologie folosită la fabricarea bateriilor și alta e să promovezi pe forumuri o anumită companie chinezească.

            • Oooops, m-ati prins. Intr-adevar, cei de la CATL, companie chinezeasca, ma platesc sa le promovez produsele care ajung sa fie montate in masinile Tesla (companie din SUA) ca apoi masinile Tesla cu baterii CATL sa fie cumparate in Romania. Stralucitoare logica !

            • @narci – dacă insiști în direcția asta, putem proceda ca în cazul lui @Florix. Acum există numele real, o adresă din Berlin și încă una mai veche dintr-un alt orășel, datele publice de la Registrul Comerțului despre firma ”verde” intrată în insolvență și radiată, investigațiile Rise Project referitoare la persoana domniei-sale și a asociaților români pe care i-a avut în decursul timpului etc.

              Pe internet nu se pierde nimic 😀

    • La realizarea uleiului comestibil ( rafinat de floarea soarelui sau mai stiu eu ce alta floare ) nu este folosit un compus al benzenului ?! Daca da , de unde vine ideea ca folosirea de ulei de gătit uzat pentru a obtine biocombustibili ar fi …sustenabila / eco / lipsita de amprenta de carbon ( ? )

  15. Norman Borlaug a inventat revoluția verde, a salvat un miliard de oameni, a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1970:

    „A produce hrană pentru 6,2 miliarde de oameni … nu este simplu. [Abordările organice] pot hrăni doar patru miliarde.

    Nu văd două miliarde de voluntari care să dispară.” (Profeți și Vrăjitori: Între eco-apocalips și tehno-optimism)

    În 2023, un nou articol în Nature: Sevenfold variation in global feeding capacity depends on diets, land use and nitrogen management

    Agricultura ecologică de pretutindeni poate susține astăzi, în mod optimist, 4,7 miliarde de oameni.

    Agricultura industrială de pretutindeni (cu combustibili fosili și azot) poate susține astăzi, în mod optimist, 12 miliarde de oameni.

    Populația globală este de 8 miliarde

    Faceți dumneavoastră calculele.

    • ,,„A produce hrană pentru 6,2 miliarde de oameni … nu este simplu. [Abordările organice] pot hrăni doar patru miliarde. ”

      Sigur ca nu e simplu avind in vedere ca oamenii au atitea si atitea pofte imbecile si bani din ce in ce mai multi folositi pentru satisfacerea poftelor imbecile . Apoi , pentru ca traim in economie de piata , acestor pofte imbecile le raspund antreprenori imbecili care cauta sa faca profit gindidn la banii din buzunarele primilor imbecili mentionati de mine . Ce sa mai incolo si incoace , totul se desfasoara cit se poate de moral in societatea umana ….

  16. @ Cranganu
    La o scara infinit mai mica, la mine in fabrica se fac sedinte in departamentul de inginerie. Scopul lor e sa se ia o decizie „consensuala” asupra unor probleme, schimbari de proiect, inbunatatiri, proiecte noi, R&D etc.
    Simplu spus, e un mod de a disipa responsabilitatea deciziei. Personal le urasc si ma streseaza. Trebuie sa inghit idei stupide de la diferiti neaveniti. Trebuie sa ma explic la nivelul lor si uneori e greu cu matematica. Macar ieri, un coleg mi-a trimis aprecieri apropo de rabdarea pe care am avut-o sa nu bubui in sedinta datorita unor ineptii.
    Ma intreb domnule profesor cum reusiti sa nu va iesiti din pepeni.

    • Așa cum soarele strălucește și peste răi și peste buni, și un profesor trebuie să-și reverse lumina cunoașterii și peste loaze și peste genii. După peste 40 ani în academia, îmi place să cred că am sădit niște semințe roditoare în unii dintre studenții mei. Un singur exemplu: scriitorul de faimă internațională Cătălin Mihuleac pomenește elogios cursurile mele de geofizică de la Iași în două din cărțile sale. Nu-i mult, dar nici puțin, ca un romancier, fost student, să te facă personaj al literaturii lui.

      • Ce frumos spuneti. O sa incerc sa-l citesc. Meseria de profesor e cu bataie lunga domnule profesor. Generatii dupa ani au de castigat. Uneori doar de la o vorba a unui profesor.
        Cat despre loaze, am fost una dintre ele in anul unu si doi. Dupa aia am luat bursa.
        Anul trecut am primit un email de la un profesor din universitate cu care am avut un curs interesant. M-a tinut minte dupa aproape 30 de ani.
        Continuati ca merita. Tot respectul pentru profesorii de calitate!!!!!!

    • Vezi Robert? Asa poate ii înțelegi si tu pe cei care tot iti explica ceva iar tu numai nu si nu. Dacă tot spui ca esti vreun inginer (avicola probabil) stii bancul cu inginerul si câinele?

    • Inteleg ca sinteti adeptul asumarii responsabilitatii . Va puteti asuma responsabilitatea deciziei de a parasi acel colectiv . Am sentimentul ca va puteti cistiga existenta chiar in sistem antreprenorial .

      • Dom Adrian, ca sa poti conduce o afacere trebuie niste talente care-mi lipsesc. Cat despre asumarea responsabilitatii proiectelor mele, o fac cu des si indesat.
        Cat despre mesajul anterior dvs. nici nu-l citesc

    • Am sesizat că ați făcut o adevărată obsesie negaționistă față de articolele mele. Când nu vă puteți plasa strîmbele veninoase direct la articolele mele, vă scremeți să vă plasați elucubrațiile unei minți pe care o socotesc anormală prin subsolurile altor articole.

      Pentru propria sănătate mintală, vă recomand să renunțați la astfel de atacuri ad hominem și să încercați ceva care poate vă va aduce liniște psihică. În literatura de „specialitate” online am găsit că obsesiile crunte („mi s-a pus pata pe el”) se pot ameliora jucând bambilici sau păcănele. Poate încercați și dvs….

      • „vă scremeți să vă plasați elucubrațiile unei minți pe care o socotesc anormală prin subsolurile altor articole.”
        Duomnu Judex cred ca are si dosare cu sina, deoarece ataca pe alte siduri si comentatorii pe care el ii considera dusmani ai poporului, fiind de acord cu articolele d-lui Cranganu. Duce un razboi total, dar cel mai des uita sa puna si ceva argumente, se limiteaza in a infiera.

  17. Tot raul spre bine si tot binele spre rau.
    Asa au aparut quakerii, si celelalte branse neopro’, usor-usor, asa a iesit si rainbow bible, si biblia satanista… doar bunatati.
    Pentru ca, nu-i asa, laicii pot interpreta. „Clerul autorizat” isi poate vedea de „destrabalari” cu cântec, in timp ce laicii pot studia linistiti intre doua partide de … (completati voi). Astfel ai tembeli precum kiril si vlady care interpreteaza ce si cum vor ei. Si vorbim aici de matricea „ortodoxa”, cu nimic mai prejos in ale belelelor decât cea catolica/protestanta.
    Astept sudalmile. :)

    • @crs
      Cred ca este cazul sa incepeti sa cititi in loc sa bodoganiti:
      „Hello, Dad, up there in good ol’ Heaven,
      Your name is well great and holy, and we respect you, Guv.
      We hope we can all ‘ave a butcher’s at Heaven and be there as soon as possible:
      and we want to make you happy, Guv, and do what you want ‘ere on earth, just like what you do in Heaven.
      Guv, please give us some Uncle Fred, and enough grub and stuff to keep us going today,
      and we hope you’ll forgive us when we cock things up,
      just like we’re supposed to forgive them who annoy us and do dodgy stuff to us.
      There’s a lot of dodgy people around, Guv;
      please don’t let us get tempted to do bad things.
      Help keep us away from all the nasty, evil stuff,
      and keep that dodgy Satan away from us,
      ‘cos you’re much stronger than ‘im.
      You’re the Boss, God, and will be for ever, innit?
      Cheers, Amen.

      Asta este din Biblia in Cockney slang.
      Este dintr-o carte publicata in UK.
      ISBN 1841012173 – daca stiti ce este aia ISBN
      Si cu aprobare de la Arhiepiscopul de Cantebury de atunci, a doua persoana in biserica cu rang dupa monarh.
      Rugaciunea este mai actuala ca oricand in lumea de azi cu probleme de subzistenta.

  18. Afirmați (citând) că „Cei mai mari oameni de știință din istorie sunt mari tocmai pentru că au rupt cu consensul.” Exact – doar că acest consens de până nu demult era că nici nu putea fi imaginată o schimbare climatică indusă antropic. În plus, în mod subtil, încercați să puneți un semn egal între „eretici” și „deniers”, sugerând evident că că cei din urmă sunt prigoniți. Lucru care urmărește de fapt câștigarea de simpatie pentru „cauză”. Nu pot nega faptul că abordarea poate fi „appealing” și pentru unii chiar „convincing”. Nice try!

    • „Exact – doar că acest consens de până nu demult era că nici nu putea fi imaginată o schimbare climatică indusă antropic.” Acesta e un exemplu de minciună gogonată produsă de cineva care IQ-ul comparabil cu numărul de la pantofi. Ce ar fi să ne dați niște surse directe ale acestei afumații?! Ca să dovediți că nu minții. 😀

      Nu exista niciun fel de consens pentru simplu motiv că nu exista nicio problemă. Nimeni nu-și punea problema „schimbării climei” prin apăsarea unui buton sau a unui singur parametru.. Gogorița cu schimbarea antropogenă a climei e pur și simplu o invenție a unei serii de găinari care fiind absolut incapabili să facă orice activitate științifică, inventează „știință”. Asta-i tot. Are exact aceeași valoare cu practica tăiatului sub limbă ca să vindece orice boală din sudul României. O practicați și pe aia? 🤣

      O altă dovadă de analfabetism disfuncțional e folosirea termenul de „denier-i” când vine vorba de știință. Afirmațiile și teoriile științifice se demonstrează. Numai cretinii cred orbește ceva atunci când e vorba de știință. Nu-i așa? 😂

      • Interesantă observația dv. cum că „numai cretinii cred orbește în ceva atunci când e vorba de știință”. Mai ales că precedenta propoziție este „afirmațiile și teoriile științifice se demonstrează.” Să înțelegem oare de aici că credința în dovezile științifice este o dovadă de cretinism? În ceea ce privește popularitatea utilizării termenului de „denialism” în context, vă recomand articolul „Climate change denial” din Wikipedia. Înainte de a rejecta, superior, Wikipedia ca fiind „unreliable”, vă rog să vă amintiți că chiar și domnul profesor a făcut apel la respectiva resursă. Închei urându-vă o creștere a capacității de a nu disprețui alte puncte de vedere, doar fiindcă v-a picat cu tronc o anume viziune.

  19. Comentarii despre încălzirea globală (observată de 150 de ani) și daca factorul antropic are greutate in acest proces.
    Citesc mesajele: cum a devenit Germania dependenta de gazul rusesc. Se aduce vorba de Leibniz, Stalin , ninge în midwest (bănuiesc că la Detroit) pe aceeași paralela cu Varna, scriitori menționează cursuri de geofizica pe care le-au luat la facultate , Alții se porcesc pe motiv că Stalin a fost menționat, sunt porciti rușii că ar fi asiatici corciți cu vestici (porcirea vine de la cineva aparținând unei națiuni care e la polul corciți , Balcanii, din cauza condițiilor istorice)’. Aflam de manifuri pentru susținerea emisiei de CO2, despre o mama cu 4 copii din Bruxelles, ce riscuri sunt sa îți cumperi casa in bazinul Ruhrului. Cum zice și mottoul platformei: Texte cu valoare adăugată. Dezbaterea subiectului inițial e diluata de spectacolul plăcut al plecării pe tangenta.

    • Singurul lucru care lipsește din toată această varză este descrierea unui experiment care să dovedească efectul de seră al dioxidului de carbon în concentrații de 0.0415%. Ei bine, aici sper că dumneavoastră puteți adăuga ceva valoare pe care n-am izbutit s-o adăugăm noi ceștilalți. 😂

      Sau sunteți cumva și dumneavoastră printre adepții cultului verde bazat pe „crede și nu cerceta”? 😉

  20. ,,…există numeroase exemple de situații în care oamenii, de-a lungul timpului, au crezut în mod covârșitor – poate chiar unanim – că ceva este adevărat sau valabil, dar s-a dovedit apoi a fi greșit prin confruntarea cu adevărurile dure ale realității.”

    Oameni fara carte sau cu foarte putina carte ( ma refer aici la oameni care nu au urmat cursuri acreditate / recunoscute de autoritati bugetare de invatamint primar ) cred ca este adevarata si valabila nasterea din Fecioara a lui Iisus Hristos , viata Lui , patimirile Lui , rastignirea Lui , ingroparea si Invierea Lui .
    La oamenii cu carte din ce in ce mai multa credinta asta este din ce in ce mai inexistenta .
    Va rog sa imi spuneti care este acea realitate care infirma credinta celor fara de carte .

    ,,Ceea ce este corect în știință nu este determinat de consens, ci de experimente și observații ”

    Ceea ce este corect in credinta este determinat de consens , experimente sau observatii ?

  21. Greu cu consensul climatic…

    Un șoc pentru științei climei: a fost dezvăluit impactul neașteptat al răcirii produse de metan

    Cercetătorii de la UC Riverside au descoperit că metanul nu numai că reține căldura în atmosferă, dar creează și nori de răcire care compensează 30% din căldură. Absorbția de către metan a energiei undelor scurte provoacă, în mod contraintuitiv, un efect de răcire și suprimă creșterea precipitațiilor cu 60%. Această constatare subliniază necesitatea de a încorpora toate efectele cunoscute ale gazelor cu efect de seră în modelele climatice.

    Poate scapă bietele vaci de beleaua taxelor pe emisii de metan. Și, la fel, orezăriile…

    Detalii,

    “Surface warming and wetting due to methane’s long-wave radiative effects muted by short-wave absorption” by Robert J. Allen, Xueying Zhao, Cynthia A. Randles, Ryan J. Kramer, Bjørn H. Samset and Christopher J. Smith, 16 March 2023, Nature Geoscience.
    https://www.nature.com/articles/s41561-023-01144-z

    • „Știința climatică” e mai flexibilă ca o mănușă chirurgicală și se pliază pe orice.

      Pe măsură ce iernile au devenit to ai aspre în America de Nord și pe măsură ce s-a ajuns la ninsori periodice în California sau Texas, Agitpropul a dat poruncă strașnică să nu se mai folosească sintagma „încălzire globală”. Au trecut la „schimbări climatice”. A aprins vreun retrograd becul? Țac-pac e uragan în Caraibe sau ninsoare în Mexic.

      Zilele trecute se tânguiau la TV că ninsorile și gerule grele deia Aprilie distrug ecosistemul ce nu mai are săracul de el destulă căldură. Rână acum câțiva ani refrenul la modă era că „O să vă pârlească deșertu’ ‘re-ați ai dreaqu’ de obscurantiști!” … 😂

  22. Invitație la lectură

    Profesorul Mike Hulme, Departamentul de geografie al Universității Cambridge, este unul din oamenii de știință pe care l-am citat cel mai des, inclusiv în articolul de față. Domnia sa a acceptat cu generozitate invitația mea de a ține o prelegere studenților de la Brooklyn College care iau cursul meu de Climate Change – Past and Present.

    Profesorul Hulme a publicat o nouă carte – Climate Change isn’t Everything: Liberating Climate Politics from Alarmism – pe care o recomand tuturor celor interesați de multiplele fațete ale studiilor climatice din perspectivă epistemică și ca o continuare la Why We Disagree About Climate Change: Understanding Controversy, Inaction, and Opportunity (best seller-ul lui din 2009)

    Mai jos, redau în traducere, prezentarea cărții sale făcute de editura Polity:

    Schimbările climatice nu sunt totul: Eliberarea politicii climatice de alarmism

    Schimbarea climei prezintă pericole serioase atât pentru viața umană, cât și pentru cea non-umană, deși probabil că cel mai urgent pericol este unul despre care auzim foarte puțin: creșterea climatismului. Orice fenomen social, politic și ecologic cu care se confruntă lumea de astăzi – de la invazia rusă în Ucraina la gestionarea incendiilor de vegetație – devine rapid climatizat, explicat cu referire la „o schimbare a climei”. Cu provocări politice și etice complexe încadrate atât de îngust, stoparea schimbării climei devine provocarea politică supremă a timpului nostru și orice altceva devine subordonat acestui unic obiectiv.

    În această analiză prevăzătoare, Mike Hulme dezvăluie modul în care climatismul a luat amploare în ultimii ani, devenind atât de omniprezent și de bine înfipt în viața publică, încât este din ce în ce mai greu de identificat fără a fi catalogat drept un negaționist al climei. El se confruntă cu această viziune periculos de mioapă care reduce condiția lumii la soarta temperaturii globale sau la concentrația atmosferică de dioxid de carbon, în detrimentul acordării unei atenții serioase unor probleme atât de variate precum sărăcia, libertatea, pierderea biodiversității, inegalitatea și diplomația. Nu trebuie să trăim ca și cum doar clima ne determină prezentul și viitorul.

  23. De ceva timp toate relele lumii si-au gasit o explicație simplistă: climate change.
    Inegalitate sociala? Climate change. Rasism în America? Climate change-ul e de vină! Problemele cu educația? Pfai, esti nebun? Nu stii ca si astea sunt cauzate tot de climate change?
    În cativa ani o sa dispară si prostiile astea si atunci e de văzut cine/ce o sa ia locul schimbărilor climatice.

  24. Dr Richard Lindzen exposes climate change as a politicised movement motivated by malice and profit
    https://www.youtube.com/watch?v=DYWrehjaMFQ
    După ce și-a început cercetările asupra schimbărilor climatice la mijlocul anilor ’70, motivat de un interes sincer pentru înțelegerea regimurilor climatice ale Pământului, evaluarea lui Lindzen asupra diferitelor elemente prezentate ca dovezi științifice ale unei catastrofe climatice iminente este remarcabil de sensibilă. Ceea ce este deosebit de revelator din amintirea lui despre evenimente este cât de complice au fost mass-media și politicienii în forțarea narațiunii dezastruoase privind schimbările climatice asupra unui public credul.

    • Sarut mana pentru clip. Iar va intreb, cum gasiti clipurile astea? Banuiesc ca dati search?
      Ce ochioasa e ziarista…am crezut la un moment dat c-o sa-i sara ochii din orbite. No offece what so ever.
      D-na Monica, postati cat mai des. Cred ca multa lume aici va apreciaza (pozitiv) opinia. Numai de bine Doamna.

      • Multumesc, d-le Robert!
        Eu nu sunt nici macar diletantă în domeniu, dar încerc să înțeleg mai bine scopul ideologiei promotoare a „schimbării climatice” în contextul politicilor economice stranii, bizare și clar „anti-human”.
        Mă bucur că d-l Prof. Constantin Crânganu, căruia îi mulțumesc pentru articolele publicate aici, îmi oferă posibilitatea să ascult și alte voci, raționale și validate de experiența științifică și de bunul simț (verificat de mii de ani), și uneori să-mi exprim părerea de om simplu, asurzit de gălăgia mainstream media. Mai postez link-uri legate de temele propuse de d-l Crânganu pentru a sprijini ideea de dezbatere și căutare a adevărului care ne poate elibera.

    • Bune clipuri! Ultimul a mai fost postat de Monica.
      Oricum Euglena Viridis, esti in trend. Good job and stay posted.
      Daca ai bancuri pe tema, nu ezita sa le spui.

  25. Dacă s-ar putea crea prin AI o personalitate gonflabilă care să aibă toate defectele identificabile la Ursula von der Leyen, Annalena Baerbock, Kamala Harris, Rachel Maddow, Oprah, Rosie O’Donnell, Elena Udrea, Alina Gorghiu, Diana Iovanovici Șoșoacă, Carmen Iohannis, Rareș Bogdan, Brătianu-Cartof, plus Vadim Tudor, Adrian Păunescu, agronomul Trofim Denisovich Lysenko, Chirița Bârzoi, Pupăza din Tei, Farfuridi și Brinzovenescu și… …absolut nici o calitate, s-ar obține o clonă la fel de fără minte, la fel de histrionică, cu gura la fel de mare, la fel de lipsită de simțul ridicolului și aproape la fel de destructivă ca devastatoarea ministresă americană a ENERGIEI, Jennifer Granholm (with a B.A. in political science and French).

    Granholm: Plan to Address Current Rise in Energy Prices Is Moving ‘to Electrify Transportation’

    Doar două comentarii la articol:
    1.
    I’m a Chemical Engr and have played with energy equations for years. I could bore you to death explaining away her nonsense. But here is the REAL PROBLEM: Our government, largely comprised of communication majors and women’s studies….is trying to run the economy. The market will solve its own problems if you only get out of its way. Neither Trump, or Biden, or any President should have this kind of influence on how America works.

    2.
    The best part is when they „claim” to be „the party of science”. Maybe political Science, but never actual true science. How are they going to generate the power to run everyones vehicles?

  26. Inceputul sfarsitului masinii electrice, ca si inlocuitor al celor cu motor termic : „Acțiunile producătorilor de mașini scad, după ce Elon Musk a sugerat că Tesla va continua seria de reduceri de prețuri. Renault și Tesla au pierdut joi peste 7%, iar Volkswagen 3%.”

    In Belgia sondajele arata ca 1/4(25%) din populatie se gandeste la achizitia unei masini electrice in urmatorii ani, adica plafonul maxim din pct meu de vedere, si ne apropiem de acel plafon, deci vanzarile stagneaza :), deci probleme :).

    Vedeti ce fac japonezii, mai ales Toyota, care declara ca EV este o parte a solutiei, nu SOLUTIA.

    Vreti sa vorbim despre avioane electrice sau cai verzi pe pereti? Care este mai plauzibila in 2023?
    Poate in 2123, dar asta este alt secol.
    Apropo masina electrica a aparut pe la 1900, deci cam acum 100 ani :), asta s-a putut in 100 ani, asta este economie de piata, cere piata se produce, nu, mai vedem peste alta suta.

    • Mașina electrică are câteva mari probleme:

      – Tot litiul pe care estimăm că îl avem în tot sistemul soar ar putea asigura (în funcție de pe cine întrebi) baterii pentru între 8% și 10% din parcul auto mondial.

      – Vânzările lor sunt dependente de subvenții foarte mari. În lipsa subvențiilor 90% din piață se prăbușește mâine.

      – Nu s-a rezolvat în continuare problema alimentării rapida. Mașina pe cu motor cu combustie o alimentez în 5 minute oriunde. La una electrică îmi trebuie mult mai mult timp și trebuie planificate voiajele în funcție de punctele de încărcare. În plus dacă rămân în pana prostului undeva în pustietate (e o problemă uimitor de frecventă!) va opri un polițai și o să-mi dea un galon de benzină să ajung la cea mai apropiată benzinărie. La mașina electrică ce face? Îmi dă un pumn de baterii? 😂

      – Problema enormă a temperaturii. La începutul acestei ierni, ce a debutat brusc, cu geruri crâncene, câte o Tesla înzăpezită abandonată pe marginea drumului devenise o imagine familiară. Marea majoritate oricum au dispărut de pe drumuri. Curajoșii ce au continuat să folosească așa ceva iarna s-au apucat să remorcheze generatoare pe benzină ca să-și încarce mașinile: 🙄

      https://i.imgur.com/O1n1TG3.jpg?1

      Care se practică de altfel și vara.

      https://pbs.twimg.com/media/EEDDI7UXUAAzjYy.jpg

      Sigur că trebuie căutat un înlocuitor al motorului cu combustie actual. Însă fabricare în serie a ceva ce nu funcționează e o nebunie curată.

      • Domnule @Josef Svejk dumneavoastra cum va imaginati ca functioneaza lucrurile in lumea R&D? Merge cineva pe strada sau undeva in pustiu si brusc da peste o baterie minune bazate pe elemente mai abundende cum ar fi bateriile Sodiu Ion? Si chiar daca asa s-ar descoperi noi tehnologii, va imaginati ca bateria peste care tocmai s-a impiedicat cautatorul este din prima perfecta, sa aiba multe cicluri, sa se poata incarca rapid, sa fie usoara, sa fie fiabila la temperaturi scazute si sa fie si ieftin de produs in masa din prima? Asa va imaginati dumneavoastra ca se dezvolta tehnologiile in general? Daca oamenii care avea o incapere intreaga pentru stocarea a 1 MByte de date ar fi gandit la fel ca dumneavoastra, astazi aveam discutiile acestea undeva in ceva carciuma din ceva sat uitat de lume si eventual la lumina lumanarii pentru ca deh, pe cablurile de aluminiu/cupru sunt pierderi in transportarea curentului electric. Ca sa va pun in context cifra de 1 MByte, ganditi-va ca azi sunt carduri microSD (adica acelea de dimensiunea unei unghii) care au 1 TByte capacitate de stocare (de viteze nici nu mai are rost sa discutam). In 1 TByte intra 1.000.000 (1 milion) de 1MByte. Cam asta este povestea domnule Josef Svejk cu tehnologia si evolutia tehnologica. Stiu ca sunteti mai inaintat in varsta dar cred cu tarie ca veti apuca sa vedeti in viata dumneavoastra primul avion de pasageri electric.

        • @narci,
          dezvoltarea unei tehnologii nu e previzibila, sa spui ca azi am capacitate de x, la un pret y, si miine am capacitate x*10 la un pret y/10.
          Au fost extrem de multe idei marete care au sfirsit tragic. Ar fi de semnalat zborul cu baloane, sau multe alte inventii marete, de ex. DDT.
          Tehnologia nu e un proces continuu, anumite studii spun ca se ajunge la un nivel la care se aplatiseaza si sunt RUPTE de altele.

          Da, vei reusi sa zbori cu un avion electric, sunt sigur, de la Caracal la Tecuci, atit.

          De ex. tu, daca la 20 de ani reuseti 13 s/100 metri, nu-nseamna ca antrenindu-te intens vei atinge 9,5 peste10 ani.

          • Domnule, comparatia cu alergatul la 20 de ani versus alergarea la 30 ani este total deplasata. In primul rand o, persoana fara antrenament va alerga intr-un tip X 100 metri dar cu antrenament intens de 10 ani cu siguranta va reusi sa scoata o cifra sensibil mai mica de X. DAR, vorbim de niste corpuri biologice a caror evolutie s-a perfectionat in milioane de ani si s-a perfectionat in directia in care a fost benefic pentru o anumita specie. Tot din lumea animala avem si ghepardul care prinde peste 100 km/h nu? Putem sa filozofam aiurea si fara rost. Totusi, consider ca e o comparatie de genul mere cu pere.
            Sigur ca au existat inventii care nu au devenit populare desi era „bune”. Au mai fost inventii care au devenit populare desi erau „rele”. Dumneavoastra si colegii dumneavoastra incercati sa pecetluiti soarta bateriilor si a masinilor electrice la doar ~10 ani de cand ele sunt pe piata, desi mai corect ar fi sa luam in calcul cifra de ~5 ani – adica momentul in care si producatorii vechi de autovehicule clasice ICE au inceput sa intre cu adevarat in jocul masinilor electrice.
            Corect ar fi sa va uitati putin la un grafic al preturilor in timp pentru baterii. Desigur, dumneavoastra le stiti pe toate si nici nu are rost sa va uitati la un astfel de grafic. Va las totusi un link , poate va obositi sa-l deschideti https://arstechnica.com/science/2020/12/battery-prices-have-fallen-88-percent-over-the-last-decade/
            Poate imi explicati si de ce au scazut preturile la baterii, o fi din cauza subventiilor generoase oferite de catre guverne? Adica guvernele baga bani in buzunarul producatorilor de baterii (predominant din China sic) si ei ce fac nesimtitii in schimb? Scad costurile de productie la baterii. Intelegeti de aici lipsa totala de logica a colegului @Josef Svejk?
            Poate cautati si un grafic cum a crescut densitatea bateriilor in timp (kwh per kg).
            Ca sa fiu corect, nici nu am mentionat despre tot felul de stiri ale diversilor cercetatori (mai mult sau mai putin impostori) care sustin cifre chiar si de ~1000 wh/kg (adica vreo 4x fata de ceea ce exista azi pe piata).

            • Mașinile electrice au fost inventate acum peste 120 de ani.

              Conceptual ele au evoluat mult mai puțin ca automobilele cu motoare cu combustie. Einstein a spus odinioară o vorbă pe tema asta mare:

              „The definition of insanity is doing the same thing over and over and expecting different results.” (Definiția smintelii e să faci mereu același lucru și să aștepți rezultate diferite.)

              Dumneavoastră sutneți întruchiparea desăvârșită a conceptului descris de Einstein. 😂

              Făcând și-n următorii 120 de ani ce s-a făcut până acum evident că prea mult nu vor evolua. Problema e că exact cei ce pretind că le sprijină, luptă împotriva lor. Atâta vreme cât se subvenționează producția a ceva ce nu rezolvă o prblem anume, acea problemă nu va fi niciodată rezolvată. Nu exista stimulentul necesar.

            • Ok, dar ce te faci cu amprenta de carbon necesara a construi acea masina electrica? Nu poluam producand o masina electrica? Se face masina asta fara nici un impact contra mediului? Parca era un articol aici pe site in care se facea comparatie intre cele doua tipuri de automobile (rog cititorii sa-mi dea link-ul ca ma chinui de ceva timp sa-l gasesc! – asta in contextul discutiilor cu fanii Gretei!)

            • @Octavian Giuroescu, nu te mai chinui sa cauti linkul. Eu nu am spus niciodata ca o masina electrica este total nepoluanta. Orice activitate umana polueaza. Inclusiv animalele care trag parturi polueaza. Hai sa nu despicam firul in patru si spune-mi daca tu poti respira normal cand mergi pe o strada super circulata de masini. Apoi spune-mi daca acele noxe au sau nu au vreun impact asupra sanatatii tale.
              In rest, despre vise umede cu 0 poluare, poate sa vorbeasca oricine, Greta sau cine o fi. Nu exista 0 poluare!

              Totusi, asa de principiu, dumneavoastra daca vedeti un pet aruncat pe strada, mergeti si va aruncati cosul de gunoi pe strada in ideea ca oricum strada nu e 100% curata?
              Sau poate ca va montati o soba pe pacura la bloc, ca doar si centralele pe gaz ale vecinilor scot CO2 pe horn nu?

        • Exact asta-i diferența dintre noi doi. E lucrez de ceva vreme în cercetare și dezvoltare pentru o companie ce e undeva în vârful inovării. Dumneavoastră habar nu aveți ce e aia și vorbiți după ureche din ce ați mai prins în literatura de propagandă.

          Produsele noi se dezvoltă atunci când există un stimulent al pițeie și mnicdecum atuncio când statul dă opeste cap regulile economice prin subvenții pe termen lung.

          Așa pe înțelesul dumneavoastră: Dacă statul ar fi subvenționat producția dischetelor de 1.44 MB cu o sumă fixă (cum face cu mașinile electrice), nu am fi avut azi SD-urle de 1TB. Întreg efortul tehnologic s-ar fi axat pe reducere costurilor dischetei de 1.44 MB pentru a maximiza profitul.

          E exact ceea ce se întâmplă cu mașinile electrice. E subvenționată producția a ceva ce nici nu e o soluție și nici nu funcționează. Efortul tehnologi merge pe mărirea producției a ceva ce nu are viitor atât vreme cât există subvenții și nicidecum pe dezvoltarea de soluții noi. E varianta ce amai mai ieftină și mai profitabilă. Oricine are ceva între urechi știe că bula se va sparge și încearcă să înhațe acum când mai mult din halca de pe masă.,

          • Domnule @Josef Svejk , nu vreau sa va jignesc, dar faptul ca dumneavoastra poate faceti contabilitate sau hr sau functii de genul la o firma care e „undeva în vârful inovării” nu inseamna ca lucrati in R&D. Nu veti vedea vreodata un om de succes in R&D care sa respinga atat de categoric si cu atata inversunare, idei ale altor oameni.
            Referitor la simulente tin sa va aminesc ca cel putin in Romania, programul Rabla Clasic exista cu multi ani inainte sa se inmatriculeze prima masina electrica in Romania. Ce „interese ascunse” a avut atunci statul sa ii stimuleze pe oameni sa-si schimbe rablele poluante cu masini noi? Poate ne explicati dumneavoastra in calitatea de expert in economie.

            • Nu trebuie să fiți îngrijorat. Dumneavoastră nu puteți jigni. Dumneavoastră puteți cel mult inspira milă și compasiune.😂 Ocazional mai provocați și veselie.

              Spuneți la:

              https://www.contributors.ro/cum-s-a-fabricat-consensul-climatic/#comment-553835

              „Domnule @Josef Svejk din nefericire (sau poate din fericire) eu nu sunt expert nici in aviatie/aerodinamica nici in chimie ca sa va pot da solutiile la problemele pe care dumneavoastra in calitate de „expert”, le ridicati.”

              Altfel spus admiteți cu seninătate (nu că nu ne-am fu prins și singuri 😀) că nu aveți habar despre temele pe care le dezbateți cu mare pasiune. Sunteți ceea ce se numește în argou un „gurist”, Adică ce măcăne toată ziua doar așa ca să facă ceva pe lumea asta în afară de niscai umbră pământului. Nu-i așa? 😂

          • Cu cativa ani in urma, m-am intalnit cu un fost vecin plecat de ani buni în America și am stat de vorbă putin, cât să aflu că omul meu lucra în cercetare, pe undeva pe la o companie de top. Ei bine, după câteva luni am aflat că acea companie de top se numeste KFC, ceea ce înseamnă că mi-a spus adevarul. Doar că nu m-am prea dumirit eu ce cerceta el acolo, probabil lucra la departamentul de facut noi sosuri sau rețete de crispy strips.

            • @Ernest – genul ăsta de miștocăreală ieftină, desprinsă (chipurile) din experiența personală, descrie în realitate ”calitățile” emitentului, nu persoana la care face aluzie.

              În cazul de față e vorba de utilaje adevărate, nu de KFC. Multe dintre ele fiind agabaritice, din acelea vopsite cu galben și negru. Pe internet nu se pierde nimic, așa cum spuneam 😀

    • Nu stiu domn @Dragos dar citeam undeva ca Tesla avea o marja „nesimtita” de vreo 20% pe cand alti producatori aveau chiar si 4% iar media in industria auto este de 10%. Adica despre ce vorbim aici? Despre faptul ca Tesla a decis sa-si micsoreze putin profitul de la 20% per unitate vanduta undeva la 16% daca am inteles bine. Despre ce „sfarsit” este vorba, poate ca e vorba despre „sfarsitul monopolului” cand Tesla isi permitea acele marje „nesimtite” pentru ca nu prea avea competitori. Off-topic putin, eu personal am incredere mai mare intr-o masina electrica facuta de un producator auto cu vechime in industrie de genul Toyota, Volvo, Renault, VW, Peugeot etc. fata de un producator nou cum ar fi Tesla sau Apple sau Xiaomi sau mai stiu si eu ce.
      Tot pe ideea de evolutie tehnologica VW tocmai ce a anuntat ca va pune in vanzare modelul ID.7 cu autonomie de 700 km. Te pomenesti ca si VW baga la greu stiri false si defapt ID.7 nu e chiar dupa colt cum se spune in stire?
      Peste vreo 10 ani cand masinile electrice vor avea peste 1000 KM autonomie, se vor incarca in ~20 minute, nu vor mai fi sensibile la temperaturi scazute, preturile vor scadea sub preturile ICE-urilor (fara subventii), veti incepe sa o dati pe calea cu poluarea produsa de generarea curentului electric si cine stie ce alte hibe total aiurea.

      • Așa pentru cultura dumneavoastră generală diferența dintre prețul de fabricati al unui automobil și prețul final de vânzare (fără taxe) trebuie să fie undeva la minim 30% și ideal pe la 40% pentru ca producătorul să aibă un anume profit. 😀 Era regula de aur a GM când lucram eu la ei și am înțeles că cam la fel socoteau și Mercedes și BMW.

        Orice producător auto are tot soiul de cheltuieli de regie (overhead) destul de mari comparativ cu alte afaceri: Dealer-i, reclamă scumpă investiții enorme în cercetare, garanție, potenșiale procese șoi recall-uri, etc.

        Cu 10% supraviețui poate Steagul Roșu în vremea lui Dej. 😀

        Dacă Telsa e doar la 20% înseamnă că e aproape în regim de faliment…

        • Domnule @Josef Svejk, cum spuneam, nu sunt expert si in economie asa cum sunteti dumneavoastra, dar din ce stiu eu, orice companie de succes gandeste in venituri si cheltuieli, indiferent daca veniturile sunt compuse din vanzarea directa a autovehiculelor + venituri din service al masinilor + venituri din accesorii pentru masina + etc si cheltuieli pe care le are compania chiar daca acele cheltuieli sunt compuse inclusiv de cele legate de marketing. Daca dumneavoastra stiti mai bine ca un profit de 20% e aproape de regim de faliment ce sa spun, cred ca dumneavoastra veti fi urmatorul Elon Musk, doar ca ma tem ca va scapa un amanunt minor si anume faptul ca 20% din 1000 USD inseamna 200 USD pe cand 20% din 1000 miliarde USD inseamna 200 miliarde USD.
          Pentru tesla cifrele sunt de 86 miliarde cifra de afaceri pentru anul 2022 cu un profit de 19.9 miliarde. Eu zic ca ~20 miliarde le ofera o marja confortabila de manevra/rezerva/investitii etc. Dar repet, cine sunt eu sa-mi dau cu parerea pe chestiuni de economie…

          • Așa cum ați admis cu seninătate dezarmată la

            https://www.contributors.ro/cum-s-a-fabricat-consensul-climatic/#comment-553883

            nu vă prea pricepeți la nimic. 😂

            Așa de curiozitate, dacă chiar ați lucrat vreodată ceva, cu ce v-ați ocupat?

            Diferența între costurile de fabricație și cele de vânzare se numesc în limba română profit operațional. Însă banii ăia nu se bagă-n buzunar și-i puteți bea sau băga în venă. 😁 O să încerc să vă dau un exemplu:

            Așa pe înțelesul dumneavoastră, dacă faceți cuie materialul cuiului costă 1 leu, electricitatea costă 20 de bani muncitorul ce face cuie costă 1 leu/cui. Însă mașina ce face cuie mai și stă iar ratele ei trebuie plătite. Nu sting lumina când am terminat cuiul. Trebuie plătit personalul din birouri, trebuie să fac reclamă la cuie, care nu e nici ea gratis. Trebuie să plătesc și vânzătorul de cuie, că nu ONG. Mai trebuie să le dau dividende acționarilor, ce să fie mai mari ca dobânda la bancă că altfel își depun banii în bancă. Toți banii ăștia se adună. Deci cui a cărui realizare m-a costat 2 lei și 20 de bani trebuie probabil vândut vreo 4-5 lei + TVA.

            Astea-s chestii pe care le știe oricine a are o afacere sau face o muncă ceva mai calificată ca datul cu mopul pe holuri. Nu-i așa?

            În ce-l privește pe Musk, Tesla nu a plătit NICIODATĂ niciun cent dividende acționarilor săi. E o afacere strict speculativă. Acționarii cumpără acțiuni în speranța absurdă că vor crește mereu. Omul ăla are un talent fenomenal să le vândă fraierilor vrăji. Bravo lui! Am un respect deosebit pentru el. Altfel spus trăiește pe seama celor ce au o investigare a lumii cam ca a dumneavoastră. 🤣 Ah, nu știu că dumneavoastră nu vă permiteți nimic produs de el. Dar sunt destui fazani ce-și permit 👍

            • Pe asta cu nevoia de a „hrani” musai actionarii cu dividende chiar nu am mai auzit-o. E clar ca sunteti doctor in economie, cat despre masinile produse de compania lui Elon Musk, aveti dreptate, nu mi le permit, eu nu am lucrat la General Motors ca si dumneavoastra, imi fac si eu veacul pe acilea prin „Romanica” (cum ar spune un coleg de-al dumneavoastra). Sunt eu prost ca nu am emigrat ba in SUA ba in UK ba in Germania. Sunt asa mai masochist de felul meu si imi place sa stau be bani putini intr-o tara Est-Europeana, tara care candva a fost si a dumneavoastra.

            • @narci

              Sunteți de-a dreptul spumos! Mai aveți din astea pe sub bască?! 🤣

              Nu că ar fi vreun pericol ca dumneavoastră să investiți vreodată ceva, dar că nu ziceți că ați hălăduit azi pe forumuri chiar degeaba, haideți să vă ajut să mai învățați ceva: Dividendul e câștigul rezultat dintr-o investiție.

              OK: Asta e probabil o definiție prea complexă pentru puterea dumneavoastră de înțelegere.😂 Mai simplu: Hai să presupunem prin absurd că v-i s-ar întâmpla să puteți câștiga 100 de lei ce nu trebuie cheltuiți imediat. Dacă depuneți 100 de lei la bancă, banca vă promite să zicem 3 lei dobândă la sfârșitul anului. Ei cam ăsta e și dividendul. O „dobândă” pe care o plătește o companie celui ce i-a i-ați cumpărat acțiunile. În general dividendele au un randament (procent) mai ridicat ca dobânzile bancare pentru că valorile acțiunilor fluctuează spre deosebire de depozitele bancare. Deci omul își asumă un risc în speranța unui câștig mai marte.Altfel și-ar depune banii în bancă.

              Ei acum v-ați luminat? 😂

            • Domnule @Josef.Svejk va multumesc pentru bunele intentii in incercarea de a-mi explica ce inseamna dividendele doar ca explicatia dumneavoastra vine mult prea tarziu. Primele dividende pe care le-am repartizat (in calitate de Administrator si Asociat) au fost acum 11 ani, ocazie cu care am invatat ce inseamna dividendele.
              Dar as avea totusi o intrebare pentru dumneavoastra tot din sfera aceasta. Intr-o societate pe actiuni (SA nu SRL) cine decide oare daca profitul pentru trimestrul precedent (sau anul precedent) ramane nerepartizat, se repartizeaza total sau partial sub forma de dividende, se reinvesteste? Te pomenesti ca actionarii minoritari ca mine si ca dumneavoastra care cumpara si ei 0.00001% din companie au drept de veto si/sau vreun cuvant de spus?
              Nu vreau sa ne bagam in chestii mai complicate cu actiuni cu clase diferite de vot ca nu e chiar pentru oricine…
              Ce voiam sa subliniez este faptul ca de obicei pe cei care conduc companiile si au majoritate absoluta in decizii nu ii doare capul daca aia cu 0.00001% vor lua sau nu dividende. Investitorii aia mici nu de aia investesc in actiuni – in speranta ca vor primi X% dividende, iar aia mari daca investesc, ajung sa aiba si un cuvant de spus in decizia daca se repartizeaza sau nu dividendele deoarece detin un procent semnificativ din companie.

            • Domnu’ narci

              Lăsați poveștile vânătoreșți-pescărești. Dumneavoastră n-ați administrat niciodată nici măcar o pungă cu semințe în piață. Că dacă ați fi avut măcar de vândut semințe în piață ați fi priceput până acum că singurul lucru care alimentează economia e câștigul/profitul.

              Așa pe înțelesul dumneavoastră, nimeni nu merge în piață să stea cu punga pe tarabă sperând că-i va crește valoarea de piață, ci încearcă să vând semințele cât mai repede mai sump decât le-a cumpărat.

              Dumneavoastră vorbiți despre ceea ce vi se pare că ați prins de pe site-urile unor flămânzi ce-i amețesc pe alți amărâți cu vorbe goale, în timp ce țineți cu toții în sus buticurile fremătând de poftă în speranța sa ajungerii odată și odată la oala de smântână de unde să mai lipăiți ceva.

              Lăsați prostiile și căutați-vă mai bine o meserie cinstită. 👌😉

            • Domnule @Josef Svejk, v-am spus cu alta ocazie, eu activez in zona garii, acolo cersesc mancare de la oameni :).
              Credeti ca sunteti expert in economie si ca intelegeti niste lucruri care la prima vedere par clare, dar ganditi-va ca relativ recent erau oameni bogati care cumparau bonduri germane la randamente NEGATIVE! Pai cum domnule, sa dai imprumut niste bani ca apoi cel care a luat imprumut sa-ti dea mai putin cu vreo 3% si tu sa si fii „fericit” cu decizia?
              Va explic eu, care e motivul pentru ca fiind toata ziua pe aici prin gara mai prind una alta de la oameni de afaceri care circula cu trenurile (sic). In economie totul este despre incredere. Daca eu am echivalentul a miliarde de EUR in „cash” (cifre in conturile bancare evident ca doar nu am camioane de hartii), unde e cel mai sigur sa ii pastrez? La bamca? Bancile pot da faliment si sa-mi pierd toti banii sau o buna parte din ei. Si atunci ce fac? Ii plasez acolo unde mi se pare ca sunt cel mai in siguranta. Fie in actiunile unei companii de succes, fie in obligatiunile emise de un stat pe care eu il consider „safe”. Cand vreau sa-mi inmulesc banii, bag si la „pacanele” pe diverse companii a caror valoare pe bursa creste „nejustificat”, desi asa cum incercam sa va explic mai sus, justificarea cresterii sau scaderii este defapt in mare parte increderea pe care investitorii o au in acea companie/stat/banca/startup sau ce o fi.
              Ramaneti dumneavoastra cu investitiile in aur, ca doar aia e ceea ce puteti sa intelegeti, dar asa de curiozitate, macar ati cumparat aurul fizic sau e o cifra pe undeva pe ceva platforma de tranzactionare a unei firme? Nu de alta dar poate va amintiti cazul relativ recent cand Banca Elvetiei a spus ca nu mai sustine rate-ul de 1.2 EUR pt un Franc Elvetian si imediat dupa anunt s-a ajuns la 0.8 EUR pt un CHF moment in care o firma mare de tranzactionare a intrat in faliment ocazie cu care oamenii care tranzactionau prin acea firma au cam ramas cu buza umflata. Va zic numai asa ca nu cumva sa va pierdeti casa cu piscina pe care o detineti undeva prin SUA.
              Repet, sunt doar niste informatii pe care le-am auzit si eu prin gara de nord atunci cand spalam si maturam pe jos, sau stateam la coada la o shaorma…

            • Domnu’ îmi pare rău dar n-am mai trecut demult printr-o gară. Dacă mi se întâmplă să trec și să vă văd, o să vă miluiesc cu ceva. Sunt un suflet caritabil.

              Nu vă mai luați după derbedei. E păcat să depuneți banii câștigați așa de greu într-o chestie care-i pierde. Părerea mea… 😂

            • Domn @Josef Svejk am facut si eu 10 RON ieri din vanzarea de seminte si fiind inspirat de cunostiintele vaste pe care dumneavoastra le detineti in domeniul investitiilor, ma puteti sfatui si pe mine de unde sa cumpar aur si unde sa-l pastrez? Dumneavoastra de unde l-ati cumparat si unde il tineti?
              Multumesc anticipat de raspuns!

            • @narci

              Bravo!

              E un început promițător. Țineți-o tot așa! 10 lei azi, 10 lei mâine, poate după câteva luni ajungeți în sfârșit să vă pricepeți la ceva. 😂

      • Business-ul cu masini electrice ca si altele, dar mai ales asta, s-a bazat DOAR pe subventii, in Norvegia nu plateai TVA, 10000euro Romania, Germania/UK/USA etc, toate, ele incep sa dispara, iar piata incepe sa dea semne de normalitate, adica se vinde produsul e bine, nu, e de rau :), ca sa citez un clasic din fotbal, daca dadeam mai multe goluri, castigam.

        Deci, masina electrica a aparut pe la 1900, si era chiar OK, adica nici alea termice nu erau „starshipuri”, tot 10-20km/h si 2-3 cai putere aveau, ai prins ironia cu „Starship”:), sper.

        https://www.caranddriver.com/features/g43480930/history-of-electric-cars/

        Manipularea ta cu stoacrea este una foarte slaba, acolo piata a cerut si a platit pentru produsul respectiv. Si inca cere telefoane cu 256gb sunt chiar norma, poze etc. asta vrea omul, pe cand la EV a fost exact invers. Inca 3/4 din populatia belgiei nu se gandeste la achizitia unui EV.

        „While 48% of Belgian consumers plan to buy an electric vehicle next, compared to 33% last year, only 10% prefer a fully electric vehicle reveals Deloitte’s 2022 Global Automotive Consumer Study, which focuses on private car owners. Thirty-five percent are looking for a hybrid vehicle and 3% are considering alternatives such as hydrogen. However, 46% of the Belgians who plan to acquire an electric vehicle say that they would rethink that decision if the price of electricity would be similar to the price of fossil fuels. This highlights that price, rather than concerns about climate change, is still the main driver in the purchase decision. Education on electric mobility is still required as 45% of Belgians are not yet convinced that switching to battery electric vehicles has a positive impact on the environment. The car remains the preferred personal mobility solution, which preferrably is acquired in-store (86%) rather than online.”

        Cateva cuvinte cheie din text: similar, rethink, impact, convinced :) care pot avea un impact asupra deciziei finale. Ca ideea si eu am in plan ca dupa 2030 sa trec pe electric, dar asta pentru ca sunt obligat :)

        • Domnule @Dragos, din partea mea treceti cand doriti pe electric doar ca eu semnalam lipsa de incredere a multor cititori de aici cu privire la evolutiile viitoare ale performantelor unei baterii desi deja sunt stiri cu privire la comercializarea inca din anul acesta a unor baterii care incep sa schimbe jocul. Bine, hai, poate ca se mai lungeste si nu e final de 2023 si mijloc de 2024, dar ideea este aceeasi: tehnologia evolueaza iar evolutia este bazate pe cerere si oferta din piata.
          Acum referitor la decizia putin dramatica a UE de a interzice motoarele pe combustie, nu consider ca este una buna, eu as fi mers pe taxare suplimentara nu pe interdictie. Daca mie imi place sa am o masina ICE lasa-ma sa dau mai multi bani ca sa mi-o cumpar. La fel si cu locurile de parcare din orasele aglomerate, trebuie scumpite ca sa nu mai fie rentabil pentru oameni ca sa mearga o singura persoana cu masina la munca.
          Azi am iesit la o tura cu bicicleta prin natura doar ca ce sa vezi, era si un motociclist pe acolo cu o motocicleta de teren (cred ca exersa). Oricum, ideea e ca in momentul in care a trecut pe langa mine, fiind si pe urcare, efectiv a trebuit sa ma opresc cateva secunde pentru ca m-am inecat cu fumul pe care l-a scos (fara intentie). De ce trebuie eu sa inghit fumul altcuiva (fie ca e fumator sau noxe de la ICE-uri)? Dar oamenii care nu au detinut in viata lor o masina si au mers doar pe jos la munca, de ce trebuie sa-mi inghita mie sau dumneavoastra noxele de la ICE si sa le fie afectata sanatatea?

          • Cuvantul de retinut era „obligat”.
            Anyway, masina EV are 100% aplicabilitate pentru: naveta zilnica in oras: daca ai casa sau garaj + esti propietar + dispune de resursele financiare.
            Retine 100%, apoi pentru cazuri paritcule se poate trece la EV.
            Calculeaza cati din cei care au masini indeplinesc conditiile AND, apoi ajungi la un prag, eu zic un 25-30%, poate cu o explozie in zona R&D sa descoperim noi baterii etc, ajungem la un 50-60%.

            Cam asta este penetrarea EV in acest secol, dpmdv, respectiv de la 01.01.2000 pana la 31.12.2100. In 2021 eram la un 5% parca, in tarile cu populatie mare cred ca nici la 0.1% nu s-a ajuns, si codoiul circula, degeaba ai tu la bucale 100%, dar nu o sa ai niciodata 100 la blocuri, tot vine codoiul de la Vaslui peste tine.

            De asta EV nu este solutia, pentru ca dureaza si costa enorm, si dupa cum se vede se poate trece la EV doar cu biciul, respectiv pomeni si restrictii :).

            • Sun partial de acord cu dumneavoastra.
              Am mai spus-o de multe ori, daca nu poti sa-ti incarci masina electrica acasa, nu are rost sa ti-o cumperi, nu se justifica. Statiile publice sunt relativ putine si/sau scumpe. De pornit la drum lung (de peste 1500 km) nu se pune problema deocamdata. Chiar si cu ideea ca se incarca in 30 minute, trebuie sa iti organizezi traseul, ideal sa ajungi la punctul de incarcare cand mai ai sub 10% baterie, apoi, dupa ce ajungi la punctul de incarcare, daca statiile sunt ocupate sau si mai rau, nu functioneaza, ce faci?
              Referitor la pret, deocamdata o masina electrica este cam cu 10-20% mai scumpa fata de echivalentul ICE, DAR intretinerea este mult mult mai ieftina. Pur si simplu la un ICE ai o multime de componente care se pot defecta sau care se uzeaza in timp si trebuie inlocuite. Totusi, tinand cont de ultimele progrese, cred ca in 5 ani costul unui EV va fi cel mult egal cu al unui ICE sau poate chiar mai mic.

  27. Apropos de vehiculele electrice

    Ford F-150 Lightning fire footage highlights a growing EV risk

    Un video și un text care-ți dau fiori și te îngrozesc la gândul de a parca lângă astfel de vehicule:

    O nouă înregistrare video a unui incendiu care a izbucnit într-un Ford F-150 Lightning la începutul acestui an evidențiază o preocupare emergentă în ceea ce privește adoptarea vehiculelor electrice.

    Înregistrarea inedită, obținută de CNBC, arată cum fumul iese din trei pick-up-uri electrice parcate laolaltă. Câteva momente mai târziu, flăcările se ridică la câțiva metri deasupra vehiculelor, care erau neocupate.

    Incendiile care implică baterii de vehicule electrice pot arde mai tare și mai mult timp și necesită noi tehnici de stingere, ceea ce reprezintă o provocare tot mai mare pentru personalul de prim ajutor.

    Incendiile de EV sunt extrem de dificil de stins și emit fumuri toxice care pot provoca leziuni acute și pe termen lung care îi pot debilita pe cei care au ghinionul de a le respira. De asemenea, acestea ard suficient de tare pentru a topi oțelul și betonul și au nevoie de un nivel minim sau, în unele cazuri, nu au nevoie de oxigen pentru a continua să ardă – este mai mult ca un foc de amestec incendiar decât o flacără obișnuită.

    Să sperăm că Ford își va da seama ce a mers prost, înainte ca cineva să fie omorât.

      • Robert, nu sustin actuala directie spre EV dar sa stii ca nu e mare stire o subventie de 13mld CAD la 200mld, pe 10 ani si o investitie de 7mld greenfield.
        In orice domeniu investiile in productie primesc facilitati si subventii similare sau mai mari ca pondere.
        Ceea ce nu m-am aplecat sa cuantific in schimb este de unde vine valoarea asta de mld pt.realizarea unei fabrici de baterii. Mi se pare enorm! La fel este si in ungaria, la debretin, unde o companie chineza vrea sa ridice o fabrica de baterii iar valoarea investitiei este de 7.5 mld euro (daca imi aduc bine aminte).

        • Dom Nman, in Canada sunt nenumarate subventii de la stat. Majoritatea sunt proaste si nemeritate. Cateva sunt bune dar putine. Am exemple.
          Cestiunea e ca o fabrica de baterii pe litiu e un total nonsens. E ca si cum vrei sa gasesti o intrebare la un raspuns. Nu mai bine bagi miliardele astea in industria de hidrogen? Un motor cu combustie interna merge si cu hidrogen. Mai sunt pile de combustie care pot alimenta un motor electric. Si pana la urma, procentul de codoi din atmosfera nu trebuie sa deraieze o lume intreaga.
          Poluarea e o alta mancare de peste si pe asta ar trebui sa ne concentram.
          Numai de bine

          • Aici suntem de acord – de 7mld investitie si 13mld subventie poti face multe altele, posibil mai utile si de succes in viitor. Totusi, sa fabrici baterii de litiu pe continent in loc sa le importi din china de ex. nu e chiar non-sens, e in logica businessului unei tari dezvoltate economic. Marja pe produsului finit, taxele pe mii de salariati, taxele municipale si impozite raman loco, nu trec oceanul.
            Pe de alta parte si tesla a beneficiat de subventii si facilitati. Si VW si multi altii. SRL-urile in schimb nu, aici se vede o inechitate in tratamentul intreprinzatorilor. Mai înspre UE, nu mi-e totuna sa plătesc impozitul pe profit la ultimul procent in timp ce companiile mari plătesc in mod real spre 0. E drept ca nici nu am acelas impact bugetar si economic cu un srl precum o firma cu mii de angajati.
            Hidrogenul costa enorm comparativ cu combustibilii actuali iar vehiculele pe pile de combustie costa si ele mult (in UE un automotor h2 este de 4-6 ori mai scump decât un dmu/emu cu costuri enorme pt. Statia de alimentare, de aceea se licitează la pachet – vehicul+intretinere+alimentarea pe 15 ani). La masini e ceva mai mica diferenta dar rămâne problema costului si disponibiltatii combustibilului – pe moment. Canada este totusi bine plasata pt. ca are potential hidro cat pt. tot continentul.
            Poluarea nu poate sa dispară complet, n-a facut-o niciodată in istorie de la primul foc in pestera, dar se poate reduce in aglomerari prin generalizarea hibridelor, electrificare sau h2 transport si servicii municipale si alte aplicatii (https://www.ballard.com/markets ), mix energetic pt. Încălzire (Ca iarasi bine plasata), organizare trafic etc. Si eventual interzicerea barbecue pe cărbuni, ca in paris, in perioadele de canicula😁.

    • Din pacate si inginerii gresesc iar greselile lor pot sa cauzeze decese. Din pacate, bateriile bazate pe litiu sunt deja peste tot in viata noastra, in laptopuri, in telefoane, si chiar si acestea au luat foc (daca ne aducem aminte de cazurile relative recente cu telefoanele Samsung). La fel si gazul metan din case si blocuri, a cauzat explozii cu victime (vedeti cazul de acum ~10 ani cu blocul explodat si prabusit din Zalau). Asta nu inseamna ca trebuie sa abandonam gazul metan sau bateriile pe litiu ci ca trebuie sa invatam din toate experientele tragice si sa punem de exemplu detectoare de gaz si pe casa scarii, sa punem circuit de protectie la scurt circuit in celulele de baterii etc etc.

      • Hi mate,
        Tin minte din liceu un experiment la chimie. Profa a scos o bucatica de litiu din ulei si la pus in apa. Aproape o explozie. Litiu e foarte reactiv. Se oxideaza (ia foc) foarte usor. Cu alte cuvinte, e periculos. Temperatura de ardere poate ajunge ca si la magneziu aproape de 2000 grade celsius. Cu magneziu, m-am jucat si eu dandu-i foc. Frumos.

        https://www.youtube.com/watch?v=Vxqe_ZOwsHs

        • Adevărul pare să fie un pic mai nuanțat decât scrie acolo. Primul test cu o mașină echipată cu baterii sodiu-ion a avut loc în februarie 2023, deci ”mass production” poate se referă la elementele individuale, nu la baterii de mașină. Există și site-uri chinezești cinstite:

          ”The test vehicle has a battery pack with a capacity of 25 kWh and an energy density of 120 Wh/kg. The model has a range of 252 km and supports fast charging of 3C to 4C. The battery pack uses cells with an energy density of 140 Wh/kg.”

          https://cnevpost.com/2023/02/23/hina-battery-puts-sodium-ion-batteries-in-sehol-e10x/

          Foarte utilă este fotografia bateriei din link-ul de mai sus. Dacă așa arată prototipul de capacitate modestă, cum arată prototipul cu o capacitate de 4 ori mai mare? În Statele Unite, raportul EIA pe 2021 nu menționează deloc tehnologia sodiu-ion, iar vehicule electrice cu o astfel de baterie nu par să fie nicăieri la vânzare în Statele Unite. Deci mai discutăm peste vreo 10 ani, mai vedem ce se mai întâmplă până atunci.

          • Adevarul tot timpul este mai nuantat. In cercuri neoficiale se spune ca cei de la CATL au inceput sa faca progrese in directia bateriilor Sodiu Ion ca sa puna presiune pe tot lantul de furnizare de Litiu astfel incat sa scada preturile la Litiu. Doar ca, din greseala le-a si iesit bine.
            Cei de la CATL au avut si competitie de la BYD care iata ca acum cateva zile au lansat si o masina cu baterii Soiu-Ion pentru care au primit 10.000 comenzi in primele 24 ore.

            https://www.carscoops.com/2023/04/byds-seagull-starts-at-just-11300-and-has-sodium-ion-battery/
            Avand o masina (fie ea si chinezeasca) pe care o puteti comanda pentru doar 11.300 USD, ce parere aveti, care este adevarul? Avem deja baterii Soiu-Ion comerciale sau nu?
            Sigur, in Europa si SUA testele din industria auto sunt mult mai riguroase si nu vom vedea masini cu baterii Sodiu-Ion pana peste vreo 3-5 ani dupa ce vor fi testate riguros, dar deja exista tehnologia si asta e cel mai important!

            • Până nu e omologată mașina aceea în Statele Unite și în Europa, nu se poate ști nimic concret despre ea. Poți să o comanzi tu însuți și ai să te uiți la ea în garaj, Registrul Auto Român n-o să-ți permită să ieși cu ea pe drumurile publice.

              În altă ordine de idei, tu chiar n-ai nicio urmă de rușine? Scrie clar în link-ul tău că nu se știe dacă mașina respectivă va fi vândută în afara Chinei, iar în februarie 2023 abia a avut loc primul test, iar tu susții că ”o puteți comanda” ?!

            • Domnule @Harald chiar nu am rusine pentru ceva ce citesc de pe internet. Dumneavoastra ati facut o cautare?
              https://insideevs.com/news/663595/byd-seagull-ev-priced-11400-usd-gets-10000-orders-first-day/
              Masina este la precomanda in China si s-au plasat 10.000 comenzi in primele 24 ore.
              Vreti sa spuneti ca totul este defapt un scam si ca cele 10.000 comenzi sunt fake sau ca BYD nu va onora totusi comenzile, ca eu nu inteleg.
              Faptul ca masina va fi sau nu vanduta in afara Chinei nu mi se pare relevant. Relevant mi se pare faptul ca exista baterii Sodiu Ion instalate pe autovehicule care se produc in timp ce vorbim. Nu mi se pare relevant faptul ca acea masina este doar pentru piata din China. Intr-o lume globalizata, tehnologia circula repede si in maxim 5 ani veti vedea si in SUA si Europa masini cu baterii Sodiu-Ion

            • @narci

              Nu de ce anume citiți ar trebui să vă fie rușine ci doar de puținul pe care-l înțelegeți. 😂

        • @narci – ”Faptul ca masina va fi sau nu vanduta in afara Chinei nu mi se pare relevant.”

          Dar faptul că scrisesei în prealabil asta:

          narci 23/04/2023 At 11:09
          ”o masina (fie ea si chinezeasca) pe care o puteti comanda (…)”

          ți se pare sau nu relevant pentru lipsa de rușine? În condițiile în care mașina respectivă nu poate circula nici în Europa, nici în Statele Unite.

          Chiar nu vezi nicio problemă în a sugera cuiva să-și comande o mașină care nu are omologare în Europa și nu are drept de circulație în Europa? Ți se pare un comportament de persoană decentă?

          • Ce sa spun, tipul clasic de ipocrizie. Dar va pun o intrebare simpla, Dacia Spring, oare unde se fabrica, in ce tara? Aveti idee?

            • Nu contează unde se fabrică. Dacă măcar un singur exemplar are număr de înmatriculare definitiv și circulă pe drumurile publice din România, înseamnă că modelul respectiv este omologat în Uniunea Europeană și are drept de circulație în Uniunea Europeană. Acela poți să-l recomanzi pentru cumpărare cui vrei tu.

              Dorești să susții că ar avea baterii sodiu-ion? Sau ce legătură are cu subiectul discuției de față?

            • @narci – tu nu înțelegi niște chestiuni de bază legate de vânzare de autovehicule destinate circulației pe drumurile publice. BYD Atto 3 are omologare în UK la momentul de față numai în versiunea cu baterie de litiu.

              Asta se poate vinde în UK, nu versiunea cu baterie de sodiu. La tine e vorba de minciună patologică, așa se traduce în termeni de specialitate lipsa de rușine despre care scriam mai sus.

    • Mulțumesc pentru semnalarea articolului publicat astăzi.

      Într-o fază pregătitoare a articolului meu am fost tentat, pe baza unor articole deja publicate, să extind discuția despre manufacturizarea consensului științific și în alte domenii, care au polarizat opinia publică, COVID-19 fiind unul dintre acestea. Am renunțat pentru că vreau să joc pe un teren pe care îl cunosc bine și pot răspunde competent întrebărilor cititorilor interesați de cristalul adevărului, curațat de zgura politicii și propagandei.

    • În medicină-farmacie sunt atât de mulți bani și atât de mari interese în joc încât ultimul lucru care mai contează e pacientul. Care nu trebuie vindecat, ci doar ținut în viață cât mai mult timp ca client captiv într-o stare precară. Big Pharma nu are nici un interes să iasă pe piață cu medicamente care vindecă, ci cu medicamente pe care să le înghită „clienții” zi-de-zi, tot restul vieții. Ca să le fie un pic mai bine și să nu le fie foarte rău.

      Citeam cu niște ani în urmă opinia unui medic care zicea că leacul pentru cancer nu va ieși pe piață prea curând în condițiile în care aparatura, tehnologiile, procedurile, personalul specializat și medicamentele pentru prelungirea vieții bolnavilor cu câteva luni sau cu câțiva ani în condiții de tratament intensiv și extrem de costisitor inseamnă cifre anuale de afaceri de zeci de miliarde de dolari pentru o mulțime de fabricanți de aparatură medicală și medicamente.

      Citez de pe un alt site:

      Never Trust the Science! – Să nu ai niciodată încredere în știință!

      În stadiul în care s-a ajuns, ieși literalmente mai bine dând cu banul. Aceasta este o concluzie bazată pe declarațiile unora dintre cei mai reputați oameni de știință din istoria Statelor Unite.

      „Cazul împotriva științei este evident: o mare parte din literatura științifică, poate chiar jumătate, poate fi pur și simplu falsă. Afectată de studii pe eșantioane de dimensiuni mici, efecte minuscule, analize exploratorii nevalabile și conflicte de interese flagrante, împreună cu o obsesie pentru urmărirea unor tendințe la modă de importanță îndoielnică, știința a virat spre obscuritate.” -Dr. Richard Horton, redactor-șef al revistei The Lancet

      „Pur și simplu nu mai este posibil să avem încredere în mare parte din cercetările clinice publicate sau să ne bazăm pe judecata medicilor considerați de încredere sau pe ghidurile medicale cu autoritate. Nu-mi face nicio plăcere această concluzie, la care am ajuns încet și cu reticență de-a lungul celor două decenii în care am fost redactor al The New England Journal of Medicine.” -Dr. Marcia Angell, medic și redactor-șef al The New England Journal of Medicine

      „Profesia medicală este cumpărată de industria farmaceutică nu numai în ceea ce privește practicarea medicinei ci și în ceea ce privește predarea și cercetarea. Instituțiile academice din această țară acceptă să fie agenții plătiți ai industriei farmaceutice. Mi se pare scandalos.” -Arnold Seymour Relman (decedat în 2014), profesor de medicină la Universitatea Harvard și fost redactor-șef al The New England Journal of Medicine

      „Toată lumea ar trebui să știe că cea mai mare parte a cercetării în domeniul cancerului este în mare parte o fraudă și că marile organizații de cercetare a cancerului își neglijează îndatoririle față de oamenii care le susțin.” -Dr. Linus Pauling, (decedat în 1994), de două ori laureat al Premiului Nobel pentru chimie

      Amintiți-vă acest lucru atunci când oamenii vă spun să „aveți încredere în știință”. Nu puteți. Pur și simplu nu puteți avea încredere într-o profesie care este plină de mincinoși, escroci și propagandiști, pe lângă mulți bărbați și femei altminteri cinstiți, ale căror cariere sunt ținute ostatice de interesele care controlează cu o mână de fier domeniul lor științific.

      • Greșeala oamenilor cinstiți este ideea de la care pornesc, aceea că medicul va face ce e mai bine pentru pacient.

        Însă libertatea cu care circulă astăzi informația este probabil fără precedent în istoria umanității. Orice informație se poate găsi pe net și o mulțime de medicamente se pot comanda și în India, la 10-20% din prețul din Vest. Iar firma indiană care produce medicamentele nu vrea să vadă rețeta, vrea să vadă plata 😀

        Sumele astronomice vehiculate în industria farmaceutică occidentală au legătură cu controlul asupra pieței, nu cu valoarea reală a produselor oferite pacienților. Chiar și la capitolul ăsta, Turcia și India încearcă să rezolve problemele medicale reale ale cetățenilor lor, nu să controleze piața ca să-și vândă produsele cu un adaos comercial de 1000%.

        Inclusiv în România există exemple de decență: s-a importat masiv ivermectină de uz uman și s-a folosit cu succes. Prescrisă de medici de bună credință, nu de jurnaliști care defilează cu ”trust the science!” Din păcate, tot medici sunt și aceia care insistă până în ziua de astăzi că ivermectina ar fi strict de uz veterinar. ”Minciuna stă cu regele la masă”, scria cândva Alexandru Vlahuță.

  28. Daca tot a reusit De o derogare de la interdictia comercializarii de vehicule cu combustie interna (noi) dupa 2035, pt. cele cu combustibili sintetici (WWII knows why☺), o noua lupta pe tema superioritatii ecologico-morale apare intre vechea factiune EV si industria clasica rebranduita green e-fuels🤣.

    https://economie.hotnews.ro/stiri-auto-26219142-unul-dintre-cele-mai-mari-grupuri-auto-din-lume-incepe-testarea-scara-larga-carburantilor-sintetici.htm

    Interesant cum in aceasta lupta sunt folosite exact argumentele altora contra EV : ” Tehnologia combustibililor sintetici este contestată de ONG-urile de mediu, care o consideră costisitoare, energofagă și poluantă.”.
    Acum e acum!

  29. Felicitari! Ca de obicei, perfect … sau pe aproape.
    Exista o lacuna, totusi.
    Analizind conceptul „consensului” si cateva probleme din mult discutata problema a incalzirii climei, ati uitat un lucru: INTERESUL!
    Intotdeauna, cei interesati in consens vor ostraciza, strangula si/sau arde pe cei care sunt de alta parere. Nu e nimic de analizat aici. Consensul este doar o fatada. Niste ipocriti care-si impun ideile cu forta, sub masca consensului stiintific. Aceasta noua fatada a dictaturii, in lumea democrata.
    La aceasta problema, exista doua surse diferite: 1. interesul fabricantilor de elemente energetice curate si 2. interesul politrucilor care vor sa-si impuna ideile(sa dicteze); din cate stiu, stinga (sub toate formele: comunism, social-democratie si „neoliberlalism”) are mania asta.
    Poate ca ar trebui sa se analizeze si acest aspect, pentru a lamuri, mai clar, opinia publica. Pentru ca … desi invatamintul public este obligatoriu, gratuit si general raspindit, procesul educativ este in grava criza. Elevii (nu numai la noi) termina liceul -ba uneori si facultatea- cu un minim de cunostinte acceptabile.
    Cum zicea cineva, un licean de azi stie mai putin decat un absolvent de la scoala profesionala de acum 50 de ani.
    Oare de ce invatamintul PUBLIC a ajuns in criza? Si este mentinut, prin tot felul de teorii alambicate?
    Cred ca ar trebui sa reliefam legatura dintre politica consensului „stiintific” si masele de analfabeti functionali ce sunt livrate societatii, anual, de catre institutiile de invamanit mediu si superior.

  30. Comentatorul meu preferat e Josef Svejk, pare a fi cam singurul care știe ce vorbește. Cu excepția prof. Crânganu, dar el fiind autorul articolului nu se pune, e de la sine înțeles.

      • Nu Robert, nicidecum. Tu ai rolul de animator, intretii atmosfera, ceea ce nu-i putin lucru. Doar am facut si eu o constatare.

    • Asta suna așa ca aplicarea unuia din sfaturile din tolba tânărului komsomolist: „Atunci când toate celelalte măsuri active au eșuat iei la întâmplare partea unuia din dușmanii de clasă ca să-i întărâți pe unii împotriva celorlalți”. 😁

  31. Când a debutat isteria climatică și nevoia consensului climatic

    Opinia curentă este că actuala isterie climatică ar fi început în iunie 1988, când cercetătorul James Hansen a depus mărturie în fața Senatului american, iar mass media a intrat în acțiune imediat: Global Warming Has Begun, Expert Tells Senate.

    O mai atentă studiere a documentelor aflate încă pe internet sugerează că data de naștere a actualei isterii încălziriste este anul 1983, când postul public de televiziune PBS a difuzat documentarul “The Climate Crisis: The Greenhouse Effect”.

    Chiar de la început este prezentat un gaz numit CO2. După care (min. 2:14), un reputat savant la vremea aceea, Dr. Walter Orr Roberts, aruncă bomba:

    … până în anul 2000, ne așteptăm să ne aflăm într-un nou regim climatic fără precedent, diferit de orice alt regim înregistrat în istoria omenirii.

    Probabil că niciunul dintre cei care nu am fost născuți ieri nu ar putea spune că clima din 2000 a fost diferită fără precendent de cea din 1983. Dar ceea ce au putut deduce telespectatorii americani în 1983 au fost liniile de propagandă ale politicilor climatice din următorii 40 ani:

    – arderea combustibililor fosili nu va face decât să provoace o încălzire și mai mare
    – o bandă rulantă de ghețari care alunecă din Antarctica vor crește exponențial nivelul mării
    – un efect de seră comparabil cu cel de pe Venus va apărea pe Pământ
    – un consens de opinie al oamenilor de știință este necesar
    – zero puncte de vedere opuse din partea oamenilor de știință care contestă ideea încălzirii cauzate de om, iarăși este o acțiune necesară
    – „dacă nu acționăm acum, va fi prea târziu” – nașterea apocalipsei climatice

    Cea mai prevestitoare de rău augur replică din întregul program apare la momentul 52:02, când naratoarea spune:

    Pentru a frâna acum [apocalipsa climatică], pentru a introduce politici care să prevină posibilitatea unei crize viitoare, este nevoie de o viziune pe termen lung, dar politicienii rareori sunt în funcție mai mult de câțiva ani…

    Unul din vorbitorii importanți din documentar, prezent chiar la început, este James Gustav Speth, un avocat ecologist care a servit drept consilier în administrația Carter. Într-un interviu radio din 2021, același Speth declară:

    Noi am făcut un experiment timp de patruzeci de ani pentru a vedea dacă ne putem baza pe guvernul federal să se ridice la înălțimea așteptărilor în această problemă climatică și am aflat din rezultatele acestui experiment sunt că nu pot și nu o vor face

    La cine se referă Speth când spune „Noi”? Nu cumva declarația de mai sus implică existența unui plan activ și sistematic de a impune cu forța un consense climatic prin reducerea vocilor sceptice, prin demolarea carierilor academice ale celor care nu sunt de acord cu acel consens?

    La începutul articolului, am descris soarta tragică a savantului William Tyndale de acum 500 ani. Se pare că din 1983, Poliția Gândirii Consensuale nu doarme, face dosare și așteaptă momentul potrivit pentru a-și îndeplini datoria murdară și criminală.

    • Eu cred că inventatorii încălzirii globale au apărut mult mai devreme.

      Suedezul Bert Bolin și-a pus ecologimea în cap la sfârșitul anilor ’70 și începutul anilor ’80 când a contestat dogma oficială ce susținea atunci că gazele cu efect de seră vor provoca o nouă glaciațiune. Marii preoți ai cultului chiar l-au acuzat pe eretic că ar fi plătit de marile companii petroliere. E o temă la care de altfel se apelează periodic împotriva dujamnului de clasă. Chiar și dumneavoastră ați fost acuzat în spasmodic & periodic că v-ați infrupta din argintul petroliștilor și găzarilor. 😀

      În orice caz anii ’80 au relativ secetoși iși mai calzi în emisfera nordică ca deceniile precednte. Dreptcredincioșii au înțeles destul de repede utilitatea schimbării macazului și au sărit în pas gimnastic în căruța lui Bolin. Ba mai mult, ca o încununare a „meritelor” sale, a fost numit primul președinte al IPCC unde a rămas până la moarte în prima decadă a anilor 2000.

      Un al doilea factor favorizant în epoca eroică a încălzirii globale a fost marea grevă de un an a minerilor britanici din 1983-1984. Guvernul lui Margaret Thatcher dorea privatizarea minelor de cărbune de stat ce ruinau bugetul regatului și mergeau în pierdere cronică. Sindicatele au ocupat minele și au blocat complet producția în a doua jumătate a anului 1983 spre a aduce guvernul în genunchi. Guvernul a rezistat și a importat cărbunele necesar. Ca parte a războiului psihologic cu minerii guvernul a finanțat discret dar generos tot soiul de „lucrări științifice” ce propovăduiau că clima e într-un prices de încălzire rapidă, decise dădea de înțeles că nu va mai fi nevoie de chair atât de mult cărbune în viitor. Greva s-a terminat în primăvara lui 1984 cu înfrângerea minerilor, dar încălzirea globală a rămas și a prosperat dincolo de orice așteptări… 🙄

      • Povestea grevei minerilor britanici ca motivație a demonizării CO2 a fost excelent prezentată în documentarul The Great Global Warming Swindle (BBC, 200t) de Lordul Nigel Lawson, fost ministru (Chancellor of the Exchequer) în cabinetul doamnei Thatcher între 1983 – 1989. Din păcate, Lordul Lawson, întemeitorul și chairman-ul think-tank-ului The Global Warming Policy Foundation, a trecut la cele veșnice pe 3 aprilie a.c.

        • Momentul important in anii ’70 a fost razboiul de Yom Kippour.
          Egiptul, Siria si OEP-ul lui Arafat si Abbas aveau arme din URSS.
          Daca mi-amintesc corect, ca eram adolescent, frica atunci indusa de URSS in mass media era despre o posibila racire (ceea ce este explicat foarte clar in documentarul BBC).
          Tarile OPEC si Rusia au santajat Occidentul atunci.
          Rationalizarea benzinei in Europa a devenit noua normalitate.
          In Romania a fost foarte rau.
          Doar diplomatii si studentii straini aveau voie sa circule cu masinile duminicile nerestrictionat la numere pare si impare si puteau cumpara oricand benzina pe valuta..
          Sa mai adaugam si sustinerea directa a KGB-ului pentru sindicatele din industria miniera din UK – Skargill.
          Pe acelasi model repetat in Romania de cateva ori dupa ’89.
          Acum este oarecum diferit.
          Rusia joaca in defensiva agresiva.
          Regiunea Donbas din Ucraina este miniera si industriala.
          Dar nu au tovarasi KGB-isti pe care sa se poata baza.
          In absenta „minerilor”, au finantat si promovat miscarile gen Extinction Rebellion profitand de natura sistemului politic extrem de tolerant din UK.
          Tarile din Golf vor sa vanda petrol, China si India vor sa cumpere petrol ieftin inclusiv din Rusia.
          Australienii vor sa continue sa exporte carbune.
          In Finlanda cu o intarziere de 14 ani au deschis cel mai mare reactor nuclear din Europa.
          https://www.reuters.com/world/europe/after-18-years-europes-largest-nuclear-reactor-start-regular-output-sunday-2023-04-15/
          Tot in Finlanda se depoziteaza si deseurile radioactive.

          Germania sub conducerea RDG-istei Merkel si PSD-istului german Scholz a mers si merge inca pe contrasensul securitatii energetice a Europei prin dependenta aurolaca de gazul rusesc.

          • Dom Durak am avut fericirea sa cunosc un domn care a luptat in razboiul de Yom Kippour. Mi-a aratat cicartricele de la un obuz tras de sirieni. Nu mai conteaza…..doar ca si-a pirdut si un fiu in alt razboi tot acolo.

            • @Robert
              Israelul a fost pe marginea abisului atunci.
              Deja se daduse alerta de posibila lansare de arme nucleare.
              Generalii israelieni de atunci si-o luasera in cap dupa victoria zdrobitoare din 1967, victorie care era mentionata si in armata in Romania de catre ofiteri inclusiv in discutiile cu soldatii (printre care ma numaram si eu).

              Ariel Sharon a trecut canalul Suez in razboiul de Yom Kippour si in pofida a ceea ce americanii cereau s-a oprit doar la kilometrul 101 distanta de Cairo unde a fost linia de armistitiu.
              Evident am rude si cunostiinte care au pierdut copii in razboiul ala si fosti colegi care au luptat atunci.

              Dupa aia a fost procesul de la la Helsinki (in Romania i se spunea Hel-sanchi).
              „In August 1974, National Security Advisor and Secretary of State Henry Kissinger said to Ford „we never wanted it but we went along with the Europeans […] It is meaningless — it is just a grandstand play to the left. We are going along with it”
              Ca de obicei, europenii nu stiau ce fac.
              (La fel ca si recent cu dependenta de gazul rusesc si cu reactia la invadarea Ucrainei).

              Rusii au esuat din nou sa isi impuna favoritii si in Spania si in Portugalia.
              Si in Africa prin Castro.

              La scurt timp dupa asta stanga europeana urla impotriva americanilor care adusesera rachete nucleare pentru PROTECTIA Europei

              Dar umilinta legata de armamentul rusesc si strategiile militare au fost repetate in 1982 cand rachetele rusesti din valea Bekaa in Liban nu s-au ridicat de la sol dupa ce au fost orbite/bruiate de armata Israelului si au fost distruse,
              La televizor si mass-media din Basarabia se promova ideea/propaganda:
              „Jos labili di pi Liban”. :) :(
              SI Arafat a trebuit sa fie evacuat din Beirut in Tunisia.
              In Romania a fost „referendumul pentru pace” semnat in fata sefului BOB din institutii.

              De asta cred ca Rusia trebuie umilita acum ca in 1856 (conditie favorizanta pentru Unirea Principatelor), 1967, 1982 ca sa fie inca un respiro de cativa zeci de ani pentru Europa.
              Nu mentionez pacea de la Brest-Litowsk pentru ca aia a fost intre huidumele etern agresive militar si/sau economic in Europa: Germania si Rusia.

          • @Durak
            Off topic dar trebuie mentionat domnule profesor.

            Happy Birth Day Israel. 75 de ani de la reinviere. Multi inainte!
            Singura democratie din Estul Mijlociu merita tot respectul. Pacat de oamenii care au murit aparand-o

  32. @Svejk

    „Ei cam ăsta e și dividendul. O „dobândă” pe care o plătește o companie celui ce i-a i-ați cumpărat acțiunile. În general dividendele au un randament (procent) mai ridicat ca dobânzile bancare pentru că valorile acțiunilor fluctuează spre deosebire de depozitele bancare. Deci omul își asumă un risc în speranța unui câștig mai marte.Altfel și-ar depune banii în bancă.”

    Explicatia dv e hilara si dovedeste o profunda lipsa de cunoastere a fenomenului bursier. Sincer sa fiu rar mi-a fost dat sa vad o asemenea aroganta dublata de necunoasterea subiectului.

    Fraza „În general dividendele au un randament (procent) mai ridicat ca dobânzile bancare pentru că valorile acțiunilor fluctuează spre deosebire de depozitele bancare.” e de doua ori falsa, si prin afirmatia 1) ca in general dividendele ar avea un randament mai ridicat ca dobinzile bancare, si prin 2) cea ca randamentul presupus superior s-ar datora fluctuatiei valorilor actiunilor.

    Nivelul dividendelor e o decizie de politica a firmei respective. Berkshire Hathaway prefera sa nu plateasca dividende desi ar putea-o face, si asta fiindca Warren Buffett crede ca poate produce mai multa valoare reinvestind banii. Cine vrea cash poate vinde actiunile si profita de capital gains.
    De Apple orice s-ar putea spune numai nu ca n-ar fi profitabila. Si totusi, contrar teoriei lui Svejk, platesc doar 0,56% fata de cei 5% impusi de Fed.
    In 2022 S&P 500 a avut un randament al dividendelor de circa 1.4%, comparativ cu randamentul bonurilor de tezaur de 10 ani de circa 2.50%.
    Exista o categorie de firme care cresc dividendele in fiecare an pentru cel putin ultimii 25 ani – Dividend Aristocrats, si asta indiferent de nivelul inflatiei.
    Cresterea dobinzilor poate afecta chiar si negativ profitabilitatea unei companii, in special in cazul companiilor bazate pe imprumuturi masive (gen utilities). Chiar si fara datorii, in cazul in care compania nu e grevata de datorii profitabilitatea poate fi afectata negativ la cresterea dobinzilor de cresterea dolarului (pt companii cu activitati majore in afara SUA).
    Unele companii care platesc dividende foarte mari, gen Maersk sau Petrobras, o fac (si) fiindca proprietarii (familia Maersk ori statul brazilian) pot extrage bani din actiuni in mod direct, fara a trebui sa vinda.
    Samd …
    Pentru cititorii romani din Romania: Romania e un fel de Dubai european (unde nu sint taxe de nici un fel pentru persoane fizice, altele decit TVA):) Cu 1% impozit pe capital gains si 8% pe dividende au ocazia sa profite de investitii in actiuni mult mai mult decit cei din occident, asa ca fiecare ar trebui sa investeasca in actiuni.

    • @ cititor critic, Corect, ca vechi bursier, de multe ori ars, am incercat toate strategiile, investitii in firme cu dividente mari, in cele „sigure” pe termen lung, in cele volatile, speculative, etc. Nu exista absolut nici o regula.
      Unele dau dividente mari si actiunile scad, altele nu dau si actiunile cresc, exista toate combinatiile posibile. . Tesla a avut pierderi ani de a rindul si actiunile cresteau in veselie, acum are ceva profit si … au mai scazut.
      La asta se adauga politica impozitelor care se schimba continuu.

    • Domnu’ Critic

      E dreptul oricui (dumneavoastră în mod evident nu aveți și nu ați avut niciodată nimic de investit 😂) să investească în ceva ce nu aduce profit sperând că acțiunile vor crește la nesfârșit. E ceea ce se numește „schemă piramidală” și se bazează pe fazanii ce investesc în povești. România a avut și ea un mare artist al „investiților”. El se numea Stoica iar afacerea sa „Caritas.

      Un om întreg la cap nu investește într-o afacere pe care n-o înțelege și care nu-i aduce un câștig predictibil. Moș Buffet, asemenea lui Musk un îi face din vorbe pe papalii care și-au pus banii la taraba sa. „Acțiunile” sale s-au prăbușit de la maximul din Martie 2022 cu + 20%. În același interval inflația dolarului a fost de aproximativ 10%. Ce mai mare în 40 de ani. You do the math. Niciunul din ei nu oferă dividende din principiu, deci banii se pierd la fel de sigur ca la păcănele.🤣

      Numai boul e consecvent și face mereu același lucruri. Niciun om întreg la cap nu investește constant în același lucru timp de 5 sau 10 ani pentru că situația se schimbă mereu. Mai ales acum când administrația Biden risipește la greu și tipărește bani într-o veselie amplificând inflația și ruinând economica americană – singura care contează. Acum singura chestie care funcționează e să plasezi în aur și din când când când să palici tactica „mușcă și fugi”. E motivul pentru care eu m-am retras de pe piață încă din primăvara 2021 așa cum am spus atunci prezicând exact ceea ce vedem azi. Nu trebuie să fi cin știe ce geniu economic ca să prezici asta, ci doar să ai un creier cât de cât funcțional.

      Câștigurile exclusiv din creșterea acțiunilor sunt ceea ce se numește un „joc de de sumă nulă”. Adică ceea ce câștigă băieții deștepți e pierdut de papagali pentru că nimic nu se creează din simpla vânzare și cumpărare a unor hârtii. Iar cei ce investesc pe termen lung în jocuri de sunet și lumină ca ale lui Musk sau Buffet sunt papagalii. Alea sunt exclusiv niște chestii speculative. Dacă intuiești că ele vor crește din motive emoționale merită cumpărate și vândute imediat ce au crescut suficient de mult. Friaerii care le țin pierd garantat.

      Ăștia ca dumneavoastră care vin cu teoria chibritului sunt voyeourii profesioniși, cu burta lipită de spate ce vorbesc cu multă pasiune și siguranță despre ceva ce nu ați avut, nu aveți și nici nu veți avea niciodată. 😀

      • …nu v-ati aparat teoria geniala ci ati deviat subiectul din lipsa de argumente.

        Daca aveti incredere in dl. Cranganu (eu am si il consider un om de onoare) trimitem fiecare un extract de cont de pe contul principal al fiecaruia si dinsul poate vedea fiecare cit are pe cont, ca sa nu mai existe vorbe si acuzatii aiurea. Dl. Cranganu spune doar JS ori cc, fara mentionarea vreunei sume. De acord?

        • Deloc.

          Toată teoria economică se reduce la: „cumpără ieftin și vinde scump”. Restul e gargară.

          Dumneavoastră încercați să ne convingeți că economia fără profit e situația ideală. A încurcat-o deja Lenin și a dat cu virgulă. Desigur că nimeni nu vă oprește să o încercați și dumneavoastră.Nu va fi nicio pagubă. 😂 Și poate mai și învățați ceva din asta, cu toată că mă îndoiesc.

      • Domnul Svejk consideră probabil ca doar dumnealui are multi bani, dovada fiind bravada pe care o face de castigurile sale la cam toate comentariile postate. Ar fi uimit să știe că sunt multi romani rămași în România pe lângă care dumnealui e dator vandut. Și nu mă refer la cei cu afaceri dubioase, ci la oameni onești. Aceasta practica se numeste cocalarism si, din pacate, e foarte frecventa si printre romanii cu o brumă de educație din străinătate. De curiozitate, poate domnul Svejk ne spune unde, cât și cand a investit, nu de alta, dar să ne ajute să ne orientăm si noi, ceilalți.

        • Kostolany spunea, cine are bani multi poate sa speculeze (la bursa), cine are putini, nu trebuie sa speculeze, iar cel care nu are deloc e obligat sa speculeze.

        • Lasati-l domnule sa se simta si el bine. Nu aveti idee ce satisfactie am atunci cand domnul Josef Svejk isi imagineaza ca eu vand seminte prin piata sau cersesc prin gara de nord :). Am satisfactie pentru ca imi dau seama ca aceasta imaginatie pe care dansul o are, ii confera un confort psihic, isi periaza frumos complexele pe care le are (aparent acestea par sa fie in zona ce priveste starea financiara a dansului). Daca eu la randul meu as fi fost un om complexat, as fi inceput sa ma laud cu ceea ce am facut, cati bani am facut, ce bunuri detin etc etc. Tinand cont ca am muncit pe branci inca de mic pentru a avea ceea ce am, nu am dezvoltat niciun complex in zona financiara, dimpotriva, m-a facut sa constientizez si mai mult valoare banilor si de aceea umblu cu un telefon care are deja 4 ani vechime iar de vreo 6 luni mai are si ecranul spart :). Cand ma duc pe santier sa mai ajut si eu la constructia casei mele (pentru ca imi place sa ma implic in tot ceea ce fac), ma imbrac in niste haine rupte si spalacite, ca ultimul boschetar :)). Tin minte o faza memorabila de acum cateva luni cand mi-am dus masina la reprezentanta pentru revizie. Din cauza ca reprezentanta era foarte aproape de locatia unde imi construiesc casa si deoarece trebuia sa ma duc pe santier sa ajut la descarcatul unor materiale, am mers cu masina la reprezentanta imbracat in hainele de santier. Spre uimirea mea domnul cu care am avut primul contact verbal (fara ca dansul sa-mi vada masina) s-a comportat cat se poate de normal si natural fara sa-l „impresioneze” in vreun fel hainele pe care le purtam :))). A fost o experienta foarte placuta pentru Romania unde inca mai sunt multi oameni care apreciaza doar hainele si telefoanele la alti oameni.
          Tot pe aceeasi idee, ma amuza foarte tare cand mai trec pe la santier diversi agenti de vanzari si vin la mine (eu fiind imbracat in hainele de santier) sa-mi spuna „as dori sa vorbesc cu beneficiarul acestei case”. Adica, in abordarea lor ei din start considera ca discuta cu un muncitor de pe santier si nicio secunda nu se gandesc ca defapt eu as putea sa fie beneficiarul :))).
          Imi imaginez ca domnul @JS nici nu ar concepe sa apara in public cu haine rupde si zdrenturoase, sau cu telefon cu ecranul spart, sau cu o masina care valoreaza sub 100.000 USD

          • Domnu’ narci încercați următoarele:

            1. Faceți un oarecare efort să vă exprimați coerent. oricât de firave și subțiri ar fi ideile încercați să le despărțiți în paragrafe. Bolboroseala incoerentă nu stârnește cel mult compasiunea.

            2. Dacă doriți să încercați să înțelegeți un strop de economie și să ieșiții din foame, lăsați-le în tristețea lor de forumuri. 😂 Încercați mai bine să luați o pungă de semințe și să-i vindeți conținul în câștig în piață. Asta-i singura speranță pe care o au cei ajunși în stadiul în care ați ajuns dumneavoastră… 😉

        • Stimate domn,

          Secretul succesului în investiții se reduce la:

          1. Să cumperi ieftin și să vinzi scump.

          2. Nu investi niciodată într-o afacere pe care n-o înțelegi decât cel mult ca divertisment. În 95% din cazuri e țeapă.

          3. Nu investi niciodată într-o afacere ce nu aduce câștig/dividende decât cel mult ca divertisment.

          Îmi place să joc la ruletă, îmi place să joc poker, golf, tir și biliard pe bani. Îmi place ocazional să fac speculații la bursă. Însă asta nu sunt investiții ci divertisment. Iar un om cu creierașul funcțional bagă în divertisment doar sume de care nu-i pare rău.

          Eu zic că asat-i tot ce vă trebuie ca să faceți parale. Succes!

      • Moș Buffet, asemenea lui Musk un îi face din vorbe pe papalii
        Investitorii f mari influenteaza piata, odata automat prin mari investitii cresc actiunile, dar si prin efectul de mimetism, aia mici au auzit ca Buffet a bagat bani in ceva, hai sa bag si eu.
        Un mic investitor nu poate decit sa astepte reactia pietii, si sa spere ca informatiile pe care le are sunt adevarate.

        • E adevărat. Ei manipulează piața și într-un fel e bine că o fac. Ajută foarte mult la asanarea ei.

          E foarte interesant că „investitorii” speculativi se îmbulzesc a tot soiul de chestii din astea lucitoare în speranța că vor trage lozul câștigător (pe care nu-l trag oricum niciodată) și scapă afacerile ce chiar produc câștiguri predictibile solide tocmai pentru că nu știu aritmetică și caută mereu „ponturi”.

  33. @narci insista la nesfirsit cu masinile electrice, dovedind ca nu a inteles nimic.
    1. Electricele vor fi eco doar atunci cind electricitatea cu care se incarca va fi produsa „verde”. Va mai curge mult apa pe Dimbovita, Rin, Tamisa pina se va intimpla acest lucru.
    2. Este o crima impotriva umanitatii ca statele sa-i finanteze pe bogatii care cumpara electrice si sa ia banii de la saraci. Saracii locuitori ai blocurilor comuniste nu au posibilitati sa-si cumpere electrice, care sunt mult mai scumpe decit cele clasice, dar nici nu au posibilitatea sa le incarce neavind garaje.
    3. Intr-o piata libera e firsc sa-si cumpere fiecare ce vrea, inclusiv electrice.
    4. Inca nu se stie cum se vor recicla electricele, daca se vor recicla vreodata.
    5. E o crima impotriva umanitatii sa dai la gunoi masini clasice care inca indeplinesc normele de siguranta si, chiar si de mediu si sa le inlocuiesti, FORTAT, cu electrice. Ar fi suficient de luat in considerare energia consumata la fabricarea masinilor (inclusiv emisiile) si „reciclarea” lor ca sa vezi ca bilantul e catastrofal.

    • Dom Calomfirescu, sunteti prea titrat ca sa-i dati nas lui ivan asta de Narci. Lasati-l cu masinutza lui. E irecuperabil si gata. Incapatzanare paranoica.
      Sanatate va doresc.

    • 1. Va invit sa verificati in Romania fiecare sursa de energie ce pondere a avut pentru anul 2021 de exemplu. Va invit sa vizualizati un grafic de la acest link https://vreaulanova.ro/blog/cum-este-distribuita-productia-de-energie-electrica-in-romania-in-2021 .
      2. Am mai spus-o, masina in sine este un lux. Intr-o lume in care toti sunt liberi sa isi gestioneze sursele de venit, consider ca oamenii saraci sunt cei lenesi (cu mici exceptii in cazurile in care exista un handicap fizic). Tine de fiecare persoana daca vrea sa devina „bogat” sau „sarac”. Desigur, efortul incepe inca din etapa de scolarizare. In plus, in Romania subventiile pentru masini electrice se acorda doar daca masina costa sub 75.000 EUR asa ca tot oamenilor „saraci” li se adreseaza.
      3. Nu inteleg ce ati vrut sa scoate in evidenta cu aceasta afirmatie
      4. Nu va bateti capul, pe baza afirmatiei de la punctul 3. se va face si reciclare. E la fel ca si cu o pereche de papuci. Atunci cand vi se rup, ii reparati sau va cumparati altii? Cred ca depinde daca se merita sa-i reparati.
      5. In Romania se da bonus mai mare daca dai „la gunoi” masini cu euro 3 sau mai slab

      • 1. Ceea ce reiese din graficul ăla e că dacă ar fi să trăiți doar din eolian și solar ați avea o speranță de viață de ordinul săptămânilor. Exact ceea ce v-am spus eu undeva mai sus. ✔️

        2. Automobilul o fi un lux pentru ăia ca dumneavoastră. Atâta doar că pentru dumneavoastră cam orice e un lux.. Nu generalizați situația personală. 😉Pentru oamenii normali și decenți e o necesitate.

        3. Că e anormașl să- obigi pe om să vcumpere electircitate de la cineva anume sau produsă din ceva anume. Sigur pentru dumneavoastră asta e în mod firesc ceva de neînțeles. Atât doar că nu toată lumea trăiește din economatele lui Vanghelie.

        4. Chiar și papucii se reciclează. Dacă nu am recicla/trata deșeurile, ele ne-ar îngropa. Suntem destui cei care recelăm/aruncăm la gunoi și nu ne-am prins că o pereche de papuci vechie e mană cerească pentru dumneavoastră.😀

        5. Ăsta e un exemplu de risipă prostească a banului public. Risipele aiurea de genul ăsta sunt unul din motivele pentru care am plecat de acolo.

        • @JS
          ” dacă ar fi să trăiți doar din eolian și solar ați avea o speranță de viață de ordinul săptămânilor.”
          Daca totusi narci:
          a) a construit un bunker cu provizii pe un an sau a ochit o pestera buna de locuit?
          b) a participat la reality shows gen Survivor si este expert in marcaje forestiere?
          :))

          • ”Daca totusi narci (…) a participat la reality shows (…) ?”

            A participat la altceva: a participat la sesiuni de psihoterapie și le-a abandonat. Așa se explică recitalul pe care-l susține pe aici.

      • @narci, cum spuneam ori nu pricepi ori vrei sa te faci de ris.
        Despre sursele de energie s-a discutat si pe contributors pina la exasperare. Daca nucleara e verde, atunci arata binisor, dar la anul se va inchide o parte pt. Revizie. Romania importa energie. Deci la anul probabilva va fi maxim 30%, energie verde, mai ales daca va creste nr de ev si deci consumul.
        Sa spui ca masina e un lux te pune pe acelasi nivel cu cizmarul si cu Basescu, si ala nu vroia autostrazi. Mobilitatea poporului inseamna nivel de viata.

        • Domnule @Neamtu tiganu veniti cu argumente total aiurea. Orice forma de producere a energiei electrice necesita mentenanta fie ca vorbim de hidrocentrale, termocentrale, nucleare, eoliane, panouri fotovoltaice etc.
          De ce trebuie acum sa discutam despre o situatie temporara din viitor cauzata de mentenanta, chiar daca perioada temporara de mentenanta va fi de 1-2 ani?
          Oricum, poate ca nu ati facut calculele dar va ajut eu. Pentru anul 2021 avem asa (luate de pe grafic):
          carbuni 1300
          hidrocarburi 1300
          hidro 2300
          nuclear 1350
          eolian 800
          foto 100
          biomasa 50

          Total 7200. Din 7200, 2600 au fost hidrocarburi + carbune, deci un procent de 36.11% iar restul energiei – 63.89% a fost produsa fara a cauza poluare directa (nu luam in calcul poluarea indirecta cauzata de materialele folosite la fotovoltaice,eoliene,baraje pentru hidro etc).
          Daca se inchide un reactor din doua, nuclearul va scadea la ~650, situatie in care hidrocarburi + carbuni vor ajunge la o pondere de 40% iar energia „verde” va scadea la 60%.
          Acum daca doriti sa vorbim despre viitor, din ce stiu eu, este in plan constructia a inca 2 reactoare nucleare la Cernavoda plus niste reactoare mici cu tehnologie din SUA.
          „Mobilitatea poporului inseamna nivel de viata” dar cine zice ca e musai sa te misti cu masina personala? Nu poti sa iei autobuz, tren, etc? In strainatate si cei mai bogati oameni fac naveta si cate 60 minute cu trenul pana in oras la locul de munca, numai in Romania tot taranul vrea sa se dea jos din masina direct in birou daca s-ar putea.

      • „2. Am mai spus-o, masina in sine este un lux.”
        dacă este un lux atunci de ce statele sărace precum România risipesc fonduri publice pentru mașinile electrice ale unora cu moț eco? orice subvenție pentru rabla unui gorobete cu figuri verzi in cap este efectiv furt din buzunarul meu, iară cel se bucură de banii dăruiți de stat este implicit complice la jaf. Ca atare, orice tâlhar verde care se lăfăiește in lux motorizat pe banii mei…păzea!

        • Domnule @euNuke, programul rabla exista in Romania inca de dinainte de a se inmatricula prima masina electrica in tara. De vreo 3 ani a fost extins cu programul Rabla Plus pentru masini hibride si/sau full electrice. In plus, de anul acesta se pune in aplicare Rabla local – mergi sa casezi o masina veche si primesti 3000 RON fara sa ai obligativitatea de a cumpara o masina noua la schimb.
          Referitor la „lafairea” pe banii dumneavoastra, vreau sa va atrag atentia ca si ICE-ul dumneavoastra imi urla in creieri cand treceti cu el pe langa locuinta mea, si totodata ICE-ul dumneavoastra imi mai baga si noxe in plamani, noxe care pot sa duca la un cancer. Daca eu sunt talhar cu EV-ul, atunci dumneavoastra cu ICE-ul sunteti criminal.
          Poate va mai ganditi si la faptul ca daca eu locuiesc in Romania si am 50.000 EUR sa-mi cumpar un EV, presupunand ca nu am facut la negru acei bani, inseamna ca am si platit taxe mult mai multe (cantitativ vorbind) fata de cineva care nu-si permite sa dea 50.000 pe un EV.
          Acel „păzea” care este o amenintare, nu cred ca isi are locul intr-o dezbatere. Poate a venit un val de caldura prea mare si aveti nevoie de un loc mai racoros…
          P.S. Vedeti ca tot din banii dumneavoastra s-au dat anul acesta tichete energetice pensionarilor ca sa-i ajute sa-si plateasca facturile de energie.
          P.P.S. Locuiti macar in Romania? Platiti taxe in Romania?

  34. Energia eoliană are o problemă de profitabilitate

    În ciuda impulsului puternic de a trece la ecologizare prin instalarea mai multor capacități de energie regenerabilă, mulți se întreabă dacă industria energiei eoliene va fi capabilă să își revină rapid după pierderile uriașe de anul trecut pentru a dezvolta energia eoliană necesară pentru a alimenta tranziția ecologică.

    În 2022, mai multe firme importante din domeniul energiei eoliene au raportat pierderi de miliarde de euro din cauza unei multitudini de provocări care au îngreunat dezvoltarea de noi parcuri eoliene la nivel mondial. Acum, teama este că firmele din întreaga lume ar putea să nu fie dispuse să investească în proiectele eoliene necesare pentru a accelera trecerea de la combustibilii fosili la alternativele verzi dacă nu pot vedea potențialul de profit.

    În ciuda creșterii puternice din ultimul deceniu, companiile își dau seama că este dificil să transforme energia eoliană în profit. Nu există nicio problemă atunci când vine vorba de cererea globală de energie eoliană, care continuă să crească de la an la an, pe măsură ce țările încearcă să își reducă dependența de combustibilii fosili. Dar cercetarea și dezvoltarea energiei eoliene, precum și construcția de parcuri eoliene uriașe, nu sunt ieftine, iar profitul de până acum nu este cel așteptat de multe companii.

    În luna iunie a anului trecut, au existat rapoarte conform cărora unele dintre cele mai mari companii de energie eoliană din lume se luptau cu pierderi mari. Vestas Wind Systems, General Electric Co. și Siemens Gamesa Renewable Energy s-au confruntat cu costuri extrem de ridicate pentru materii prime și logistică în urma pandemiei, când lanțurile de aprovizionare au fost perturbate. Acest lucru a venit după o cursă a înarmării în care marile companii eoliene se întreceau pentru a construi cele mai înalte și mai puternice turbine eoliene, indiferent de costurile care le-ar fi permis să le devanseze. Ben Backwell, directorul general al grupului comercial Global Wind Energy Council, a declarat: „Ceea ce văd este un eșec colosal al pieței”. Backwell a adăugat: „Riscul este că nu suntem pe drumul cel bun pentru emisii net-zero – iar celălalt risc este că lanțul de aprovizionare se contractă, în loc să se extindă.”

    Până în noiembrie 2022, GE preconiza pierderi de 2 miliarde de dolari în divizia sa de energie regenerabilă, în mare parte din cauza inflației și a provocărilor legate de lanțul de aprovizionare. Acest lucru a determinat compania să facă reduceri, cu planuri de reducere a numărului de angajați la nivel global la instalațiile onshore cu 20% în decurs de un an.

    Multe companii eoliene au resimțit tripla lovitură a inflației, reducerea stimulentelor fiscale și creșterea ratelor dobânzilor din ultimul an, care se adaugă la perturbările lanțului de aprovizionare cauzate de pandemie. Vestas, cel mai mare producător de turbine eoliene din lume, a raportat în 2022 prima sa pierdere anuală din aproape un deceniu, de aproximativ 1,68 miliarde de dolari. Firma a declarat că vânzările sale de anul trecut au scăzut cu aproximativ 7% și că s-a confruntat cu costuri în creștere în mai multe domenii. Compania a precizat în raportul său anual: „Vestas și industria eoliană au fost pregătite să ofere soluții pentru a aborda criza energetică, dar au fost constrânse de creșteri de costuri, provocări logistice, modele de piață învechite și procese de autorizare”. Între timp, Siemens Energy a raportat o pierdere netă de peste 943,48 milioane de dolari.

    • Ben Backwell, directorul general al grupului comercial Global Wind Energy Council, a declarat: „Ceea ce văd este un eșec colosal al pieței”.

      Dimpotrivă, este o dovadă excelentă că piața funcționează și că piața nu iartă pe nimeni 😀

      Este într-adevăr și un eșec colosal, dar este un eșec colosal al manipulării pieței prin politici guvernamentale și prin injectarea de fonduri publice, în domenii în care fondurile publice n-au ce căuta.

      General Electric o să obțină deduceri fiscale pentru pierderile respective, dar o organizație de tipul Global Wind Energy Council n-ar fi trebuit să existe niciodată. E un cartel pe care justiția americană ar fi trebuit să-l dizolve de mult.

      • Exact! Tocmai că e un succes al pieței.

        Fără îndoială că Exxon că obține deduceri fiscale pentru pierderile sale. În fiscalitatea americană aproape orice pierderi (capital loss) se pot deduce fiscal. Șmecheria e că asta nu transformă pierderile în câștiguri ci doar mai reduce din adâncimea gropii.

        https://www.irs.gov/taxtopics/tc409

    • Siemens nu vorbeste de pierderi, ci de cistiguri negative. Si plateste chiar si dividente, in valoare de 0,00%.

      Firma e buna, chiar f buna, citez „The company is recognized for its excellent ESG performance being a member of indexes such as Dow Jones Sustainability Index® (World & Europe), FTSE4Good®, Bloomberg Gender-Equality Index®, Euronext® Vigeo and the Ethibel Sustainability Index® families.”

      • Siemens nu vorbeste de pierderi, ci de cistiguri negative. Si plateste chiar si dividente, in valoare de 0,00%.

        Mi-ați ridicat o minge excelentă la fileu 👍 Am început pregătirea viitorului articol, intitulat provizoriu „Gimnastică lingvistică și noi cuvinte-vampir”. Cu voia dumneavoastră, voi cita și acest exemplu de vampirism lexical: câștiguri negative în loc de pierderi.

        • Am mai aflat un termen. „Extremismul de centru”. Pare hilar dar nu este. Vreau normalitate in gura mare. Asta este! Numai bine domnule profesor

      • Astea-s fumate de mult. 😂

        Văcăroiu descoperise în prima parte a anilor ’90 „creșterea economică negativă” ca „realitate economică” și apoi „creșterea econmică 0” ca obiectiv al guvernării…

          • @Monica
            SI asta imi aminteste de bancul:
            „Tovarasul Itic a intrebat: Daca capitalismul este pe marginea prapastiei, de ce ne grabim sa ii ajungem din urma si sa ii depasim?” :))

        • Mi-aduc aminte si acum o poanta apropos de Votcarouiu vorbind cu Iliescu. Sper sa nu lezez ceva suflete.
          In revista Catavencu. Citez din memorie: Tii Ionele, uite doua buburuze care sa fu…t.

  35. @Svejk

    I-am trimis dlui Cranganu pe adresa de la serviciu un mail care contine date despre investitiile mele (daca e necesar ii trimis si un bank statement cu nume). Daca sinteti om de onoare va rog sa ii trimiteti si dv un email cu nume anonimizat si apoi ne spune dl Cranganu cine are dreptate si cine fabuleaza. Puteti comasa contul dv cu cel al sotiei daca doriti pentru a mai umfla un pic suma.

    Nu-mi mai puneti in gura lucruri pe care nu le-am spus. Economie fara profit? Nu stiu de unde le scoateti.

    • Discuția a deraiat puternic înspre bulibășeală cu accente “cocalaricesti”. E drept ca și galeria (care evident îl cuprinde și pe narci) încurajează genul ăsta de dispute. Păcat. Comentariile la articolele domnului Crânganu erau printre cele mai decente!

    • Stimate domn îmi amintiți de un vecin de al nostru din copilărie: Pongracz ur (domnul Pongraț).

      Dumnealui se băutse crâncen cu ceva bețivi la terasa cârciumii „Distrugătorul” ocazie cu care a încasat mai multe halbe peste țeastă. L-au adus de acolo mai mult mort decât viu. Bietul de el n-a mai fost niciodată la fel. De mers continua să meargă ca ceasul la „Distrugătorul” și se delecta de regulă acolo până-l alungau chelnerii la ora închiderii, ceea ce-n veremea iepocii era pe la ora 10.

      În drum spre casă se oprea la câte un copac și-i explica cu repede și mare pasiune tot ce avea pe suflet. Spre a-și întări spusese mai scotea talonul de pensie sau chiar buletinul și-i striga foarte iritat copacului: „Nez meg, mit irr itt!” (Uite ce scrie aici!) Era tot ce se înțelegea. În rest nici ungurii nu pricepeau ce-i spunea copacului cu atâta foc. Uneori se enerva și chiar mai arunca cu pietre după noi copiii ce ne jucam seara târziu Ascunsa și ne distram copios pe seama lui. Însă de nimerit nu ne nimerea niciodată.

      Toate au mers bine și frumos până ce într-o zi l-a mușcat din senin de pulpă pe un domn respectabil ce stătea la coadă la casă la „Alimentara” și s-a apucat să spargă borcanele cu compot așezate în piramide înjurând fioros atât în maghiară cât și în română. După o scurtă luptă l-au luat în final cu salvarea și l-au internat la balamuc. N-am ai auzit de dumnealui niciodată…

      Fără a fi un expert, bănuiesc că atâta vreme cât vă arătați taloanele și adeverințele unei persoane vii cum e domnul profesor, e încă OK și probabil tratabil. Situația devine gravă când le arătați copacilor. Dar nu trebuie să disperați! Științele medicale au făcut avansuri uimitoare în ultimele decenii… 😉

      • Alexandru Andries avea o piesa „La mine-n cintec” unde zicea: „La mine-n cintec sint cel mai bun”. Asa credeti si dv.
        Sinteti cu totul pe dinafara in ceea ce priveste bursa si cind pretindeti ca sinteti mare specialist si-i insultati pe altii care va atrag atentia ca nu stapiniti nici macar niste notiuni de baza cred ca ar fi onorabil sa dovediti cu fapte calitatea dv. Insultele gratuite nu tin loc de argumente.
        Altfel e plin internetul de latrai ca dv, „all mouth and no trousers” …

        • Stimate domn,

          După ce ați descoperit și ne-ați prezentat pe larg teoria afacerilor fără profit, acum ne dovediți că nici măcar limba română n-ați prea prins-o în școala primară.

          „Insulta” este un adevăr ofensator. Altfel spus dumneavoastră înșivă îmi dați dreptate atunci când afirmați că vă insult.😂 Ca să înțelegeți: Atunci când cineva îi spune unui prostovan că e prost, „îl insultă”. Altfel spus exprimă un adevăr jignitor. Atunci când cineva în zice unui om inteligent că-i prost „îl calomniază”. Altfel spus zice o minciună ofensatoare. Eu zic că adevăratul nu trebuie să vă supere.

          Și uite așa vă mai dregeți pe forumuri câte ceva din educația precară. Nu, nu trebuie să-mi mulțumiți. Am comis doar un mic act caritabil. Dacă nu luminăm noi un pic bezna din mințile amărâților cine să o facă? 😀

          • Stimate domn,
            Eludati constant subiectul discutiei insultind si ignorind argumentele. Buffet e prost, eu sint prost, in schimb dv sinteti destept si specialist in investitii. Deh, internetul poate sa suporte orice sub anonimat.

            Repet propunerea facuta inainte. Pina cind nu trimiteti si dv dlui Cranganu un extras de cont sau de tranzactii cu actiuni spre comparatie sinteti doar las si mitoman.

            • Eu zic va dați întâlnire in Ferentari și sa îl luați pe Salam sau ce alt produs de carmangerie găsiți liber, tânguitor de manele. Cu hârtii de 100 de dolari. Și sa ii lipiți ăluia pe frunte pe rând scuipând temeinic pe bancnote. Primul căruia i se termină banii sau saliva e declarat învins!
              P.S E musai cu ceva live pe YouTube sau Feisbuc să moară dusjmanii de inimă rea.

            • Nu eludez nimic. Când văz o biată creatură chinuită de afecțiuni așa de crâncene și mai ales recurente, parcă nici nu-mi mai vine să fac bășcălie.

              Sper doar ca forma de exibiționism de care suferiți să fie tratabilă.

              A bon entendeur, salut! 😁

          • Domnule Svejk, sunt sarac si vreau sa ies din această situație. Ce aș putea face concret pentru a câștiga niste bani? Loc de munca am avut dar l-am pierdut înainte de pandemie. De investit nu se pune problema ca nu am ce.

    • @Monica
      Bill Gates nu numai ca nu este calificat la tema asta.
      Nici nu se califica la eligibilitate pentru emigrare in UK pe baze de punctaj Highly Skilled Migrant Programme.
      :))
      Pentru ca nu are titlu academic si de asta nu poate face punctajul-barem.
      Se califica la golden visas la fel cu altii cu buzunare adanci.

  36. Cateva citate remarcabile (pro si contra) in legatura cu subiectele dezbatute in articolul Domnului Profesor Cranganu:

    1. „Has there ever been a society which has died of dissent? Several have died of conformity in our lifetime. Dissent is the mark of freedom. Certainty ends inquiry.” – Jacob_Bronowski

    2. „Knowledge is an unending adventure at the edge of uncertainty. Science is a very human form of knowledge. We are always at the brink of the known; we always feel forward for what is to be hoped. Every judgment in science stands on the edge of error and is personal. Science is a tribute to what we can know although we are fallible. In the end, the words were said by Oliver Cromwell: „I beseech you in the bowels of Christ: Think it possible you may be mistaken.”” – Jacob_Bronowski

    3. „The U.S. scientific community has long led the world in research on public health, environmental science, and other issues affecting the quality of life. Our scientists have produced landmark studies on the dangers of DDT, tobacco smoke, acid rain, and global warming. But at the same time, a small yet potent subset of this community leads the world in vehement denial of these dangers…a knit group of high-level scientists, with extensive political connections, ran effective campaigns to mislead the public and deny well-established scientific knowledge over four decades.” – „Merchants of Doubt.org”

    4. „Nici aşa, nici altminteri” – Andrei Plesu

    Cateva observatii personale:

    1. Nu sunt nici „alarmist” dar nici „denier” in ceea ce priveste subiectul schimbarilor climatice…dar am rezerve serioase de scepticism si fata de o tabara si fata de alta…chiar si fata unele luari de pozitii ale Domnului Professor, ca de exemplu cea ce priveste extragerea gazelor de sist.

    2. In legatura cu schimbarile climatice, o sa aflam in curand (maximum 20 de ani) cine a avut dreptate: „alarmistii” sau „denierii”. Imi doresc sincer ca Domnul Profesor si tabara lui sa aibe dreptate, pentru ca mi-e tare dor de iernile copilariei mele si de zapezile de alta data…

    3. Nu sunt specialist in domeniul extragerii gazelor de sist, dar sunt de formatie technica. Parerea mea (posibil gresita) este ca riscul cel mai mare la aceasta tehnologie nu sunt cutremurele sau alunecarile de pamant (discutate mai sus de unii comentatori) ci procedurile de decantare/tratare ale fluidul de fracturare. In SUA acest risc este probabil foarte mic. Dar intr-o tara ca Romania unde nimeni nu respecta nimic, si unde arsul deseurilor toxice importate din UE a devenit ramura a industrie nationale, riscul contaminarii panzelor freatice este urias. Ca sa nu mai vorbim de accidente: Romania este o tara cu riscuri seismice netriviale si pericolul ruperii coloanei de „fracking” in susbsol nu este deloc de neglijat.

    4. Pentru oamenii simpli si necajiti din Pungesti, Vaslui parerea mea sincera si cordiala: Fratilor, mai bine fara. Si ma bucur din suflet ca oamenii aia au facut alegerea corecta.

    • Citate:

      4. „Nici aşa, nici altminteri” – Andrei Pleșu

      Citatul nu aparține lui Andrei Pleșu, ci lui I.L. Caragiale:

      Așa e că până acum nu stăm nici bine, nici rău, adica nici așa, nici altminteri.

      Dl. Pleșu a explicat mai demult de ce l-a ales drept motto pentru rubrica sa săptămânală din Dilema Veche.

      Observații personale:

      3. Nu sunt specialist in domeniul extragerii gazelor de sist, dar sunt de formatie technica.

      Asta explică pe deplin restul observației. Întâmplător, îmi reamintiți exemplul unui impostor (Prof. dr. Anthony Ingraffea, Cornell University, idolul fracktiviștilor români) care, nefiind specialist ca și dvs., nu s-a ferit să publice tot soiul de bazaconii alarmiste despre presupusa otrăvire a apelor freatice ca urmare a operațiunilor de fracturare hidraulică. Omul respectiv n-a participat în viața lui la o fracturare, dar era convins (?) că otrăvirea are loc prin injectarea fluidului de fracturare.

      Am mai scris de n-ori pe acest site: începând din 1947, când s-a inventat tehnologia de fracturare hidraulică în Oklahoma, peste 1 milion de foraje din SUA (ne le adaug pe cele din Canada) au fost fracturate în siguranță.

      Despre ruperea coloanei de „fracking” din cauza riscurilor seismice, învățătorul Ion Creangă a scris mai demult (1874) o poveste intitulată Prostia omenească. Pe atunci, ruperea coloanei de „fracking” din cauza riscurilor seismice se numea drobul de sare de pe horn, iar riscurile erau reprezentate de o mâță presupusă obraznică.

      • Domnule Cranganu,

        1. Va multumesc pentru raspuns si pentru observatia ca citatul „nici aşa, nici altminteri” ii apartine de fapt lui I.L. Caragiale. In ceea ce priveste „urecheala” pe care mi-ati tras-o in legatura cu afirmatia mea legata de ruperea coloanei de fracking in subteran din cauza riscurilor seismice, nu sunt ranchiunos si nu sunt suparat pe Dvs. Probabil ati avut un moment de frustrare, ca fiecare din noi de altfel. Un lucru sa fie clar insa: nu comentez pe aici ca sa bag batu’ prin gard, si nici ca sa fac pe prostu’ sau pe impostoru’. Ce scriu, bun sau prost, este 100% exact ceea ce gandesc. Dar cu toate ca va citesc de ani buni si ca sunt de accord cu Dvs cam in 95% din cazuri in ceea ce priveste incalzirea globala, heirupismul global vis-a-vis de net-zero emissions, electrificarea transporturilor, energiile verzi, etc, nu suntem inca pe aceeasi pagina in ceea ce priveste fracking-ul.

        2. In articolul de fata aduceti in discutie tocmai efectele negative care apar atunci cand consensul științific este „fabricat” pentru a justifica diverse politici climatice ale unor terte parti. Dar daca e sa fim obiectivi si respectabili cu adevarat, cu acelasi scepticism si „dissent” trebuie sa judecam si cand e vorba de technologii la care Dvs subscrieti. Nimic nu e 100% garantat pe lumea asta, si exista o posibilitate distincta ca fracking-ul sa aibe efecte negative netriviale pentru oameni si mediul inconjurator in cazul unor accidente sau unor operari necorespunzatoare ale technologiei respective. Explicatia cu „din 1947 […], peste 1 milion de foraje din SUA […] au fost fracturate în siguranță.” este mai mult una dogmatica, iar expedierea comoda a unui scepticism onest la povestea Prostia Omeneasca a lui Ion Creanga nu tine loc de argument stiintific. „Absence of evidence is not evidence of absence”. Sau cum spunea Mark Twain (probabil iar atribui incorect citatul cuiva): „It ain’t what you don’t know that gets you into trouble. It’s what you know for sure that just ain’t so.”

        3. Parerea mea sincera ramane ca in lipsa unor „regulations” draconice, fracking-ul este o technologie riscanta, datorita in special fluidului de fracking care se poate infiltra oriunde si poate contamina orice. Nu mai mentionez aici compozitiile exotice din ultimii ani ale fluidului de fracking, care au inceput sa contina agenti chimici cu formule secrete, si care sunt adaugati for „fracking enhancement”. Efectele negative asupra oamenilor si mediului inconjutor au inceput deja sa apara, iar din nefericire trendul asta ascedent o sa continuie in anii urmatori. Cat despre Romania, tara unde nici o norma de mediu sau norma de constructie nu se respecta, si unde oamenii simpli si nestiutori sunt vanduti de politicieni onerosi in fiecare zi, frackingul este mai mult un blestem mai mult decat o binefacere, si eu cred ca este mai bine fara. Dupa parerea mea, avem proiecte de tara mai importatnte de realizat, iar un dezastru ecologic de proportii ar fi ultimul lucru de care am avea nevoie.

        • Domnu’,
          – 1 milion de sonde forate si fracturate reprezinta un argument cit se poate de solid. Daca nu e atunci nu va mai urcati vreodata intr-un tren ca muriti statistic si va uita postasul in ziua de pensie.
          – „agentii chimici cu formule secrete”. Valeu, se sparie gindul, acum o suta de ani va puneau sa dati cu var, azi vor sa va intineze astia subsolul sfint al Patriei injectidu-l cu chimicale. Ce sa zic, faceti o petitie la Schlumberger ca-s aci (la Bucuresti, la Ploiesti ori la Campina – acolo, miseii nu se numesc asa ci Cameron. Mama lor de shpioni ticalosi care este ei veniti aici sa exploateze avutiile pe care ni le-au lasat stramosii, sa spolieze natiunea, dom’le, las’ ca stim noi! Si majoritatea angajatilor sint romani, cozi de topor, Coloana a V a a imperialistilor, huooo!). Dar nu va faceti griji, gratie politicilor pe care ziceti ca le contestati nu a fost permis nici macar forajul de explorare de la Pungesti, forajul ca era doar unul!, ca macar geologii sa aiba o idee despre ce e la adincimea aia acolo. Nimic. Sintem in pom si pomu-n aer dar ati infrint! A fost insa adusa la fata locului tehnologia pietricelelor in pet, investitie directa de tehnologie vestica, englezeasca mai precis, aflindu-se mai apoi ca o parte dintre manifestanti erau protestatari de profesie. Englezi in vilegiatura printr-un sat de care nu auzise nici dracu. Ca despre popii ortodocsi iesiti cu crucea la mast, aia par a fi fost indemnati, ecumenic, desigur, dinspre Est. Si nu de moldoveni sau de ucraineni, ci cu ate minuite de Moscova. Ca sa vezi, exact ca in mai toate celelalte tari europene. Dar fie, aveti idee despre ce adincimi e vorba la forajele astea? Stiti cum se tubeaza un foraj? Stiti despre ce presiuni este vorba? Sint mai mici decit cele generate de o pompa de inalta presiune a unui motor Diesel modern, mult mai mici, daca aveti o masina Diesel nu cumva sa va mai urcati la volan!
          – spre surpriza dv in aceasta tara majoritatea respecta si normele de mediu si normele in constructii.
          – „proiecte de tara”. Mai e unu’ pe-aci care incearca de vreo 10 ani sa vinda asa ceva si miorlaie ca cumpara nimeni. Sinteti liberi sa le faceti cita vreme le platiti din banii vostri. Desigur, banii altora sint intotdeauna mai ieftini si spre ei tintiti, evident pentru propasirea Natiunii, inaintarea spre noi culmi de civilizatie si progres, tovarasi europeni, tropaind neabatut pe luminosul drum al constructiei eco-socialismului biruitor la orase si sate si inaintarea Romaniei spre praznicul dracului.

          • Domnule o sa va raspund serios cu toate ca m-ati luat la misto. Dar sa stiti ca niciodata grobianismul nu a castigat vreun argument in dezbateri, ca sa nu mai vorbim de vreunul stiintific. Din contra.

            1) 70 de ani mai tarziu si 1 million de sonde forate nu inseamna 1 million de succese individuale. Nu a mers totul struna – au fost si accidente, au fost si erori umane, au fost si poluari in acesti 70 de ani. America si-a castigat independenta energetica, dar impactul ecologic si sanatatea oamenilor este pretul pe care America il plateste pentru aceasta independenta. Meciul inca se joaca, iar in ultimii ani apar evidente din ce in ce mai clare ca fracking-ul are efecte adverse pentru sanatatea oamenilor. In majoritatea cazurilor, vorbim de contaminari la suprafata via scurgeri ale fluidului de fracturare, si vorbim de oameni simpli din zone defavorizate, care raman cu mai nici un ban sau foarte putini, dar sfarsesc si cu pamanturile si apele otravite, si band apa la pet-uri pentru tot restul vietii. In plus, in mai toata Europa fracking-ul este interzis. V-ati intrebat oare de ce?

            2) „Spre surpriza dv in aceasta tara majoritatea respecta si normele de mediu si normele in constructii”

            Domnule, pe ce lume traiti? Cititi presa din Romania si vedeti cum se ard deseurile toxice importate din UE in Bucuresti ziua in amiaza mare, cum se prabusesc podurile de peste rauri de abia reconditionate in Moldova, cum se asfalteaza drumuri cu asfalt turnat direct pe pamant, sau la ce standarde se construieste in sectorul imobiliar din Romania – un cartier intreg de blocuri de lux (Greenfield, in Bucuresti) fara a avea nici un drum de access. Cand toate astea se fac ziua in amiaza mare si la vedere, credeti ca o sa se dea in laturi cineva de la nerespectat normele fracking la 2000 de metri sub pamant? Bineinteles ca nu! Vor construi la calitate inferioara, vor folosi cele mai ieftine materiale, si vor fura cat vor putea de mult. In consecinta sa nu va asteptati ca o fantana de fracking din Romania sa fie calitativ la fel ca una din America. Ah, si credeti ca Chevron nu s-ar deda la asa ceva? Think twice! Cautati pe Google „Chevron Ecuador oil spill” si o sa va convingeti singur. Exact asta nu as vrea sa se intample niciodata in Romania.

            3. „Proiecte de tara”

            Romania are rezerve maricele de gaz in platforma continentala din Marea Neagra. Sub apele alea de langa Insula Serpilor, pe care tocmai le-am castigat in procesul cu Ucraina. De ce nu am extrage gazul de acolo, care e offshore drilling si nu necesita fracking? De ce trebuie sa riscam otravirea panzelor freatice din Pungesti Vaslui, sau din alte parti, cand avem gaz curat in Marea Neagra? Haideti va rog, uimiti-ma!

            • Traiesc in Romania, cel putin deocamdata iar statul roman ar trebui sa-mi multumeasca pentru ca am ales sa traim inca aici si sa-i platim impozite, accize si TVA. E posibil sa ne treaca si cind ne retragem s-o facem spre locuri mai calde.

              Inteleg de unde va luati informatiile, nu e cazul sa continui, lumea reala e diferita de ce vi se varsa pe git in presa sangvinarda traind din bani guvernamentali. Nu e problema mea nu stiu ce cartier fara drumuri sau niste blocuri cu fose septice, am lucruri mult mai interesante de facut decit sa-mi iau o basca in cap si sa comentez aiurea prin Cismigiu sau pe Contributors cu microbistii lumii. Exista ei (b)analisti destui in tara asta si pe platforma asta. Dar s-o luam de la coada:
              3 – Romania nu are tehnologia necesara pentru forajele si extractia din Perimetrul Neptun Deep. Nu a avut-o niciodata, (nu aduceti aminte despre exploatarile actuale in Marea Neagra, ele presupun tehnologii mai simple) puteti dormi pe gazele alea linistiti, nu cu mine va certati pe asa ceva si nici nu-mi aduceti asa ceva ca argument. Gazele din Neptun Deep nu le puteti scoate afara fara tehnologii americane, ca va place au ba. Inca ceva: vedeti cu „panzele freatice din Pungesti”, alea sint cu vreo 2000 de metri mai sus decit stratele presupus bune de fracturat hidraulic. E un mare presupus aici pentru ca specialistii nu stiu daca acele straturi pot fi fracturate si daca da pot s-o faca in conditii profitabile si sigure. Ar fi aflat daca ar fi fost lasati sa faca 2-3 foraje de explorare si abia apoi ar fi fost de luat in considerare ca zacaminte. Asa ati ramas in fundul gol, nu stiti daca aveti gaze acolo, daca sint nu stiti cite sint si nici nu stiti daca ar putea fi scoase afara. Ati ascultat corul de politruci iar specialistilor le-ati inchis gura? Va meritati soarta! E valabil pentru toata Europa, stimate domn, motivul interdictiei explorarii (nu exploatarii, doar explorarii!) formatiunilor care eventual ar putea fi exploatate prin fracturare hidraulica il gasiti la Moscova, via Berlin, Paris, Londra, Bruxelles, Madrid, Praga, Bucuresti. Si sa va spun un secret, dar ramine intre noi, ca tot nu ne-asculta nimeni: asta e unul dintre motivele pentru care Europa are si va avea nevoie disperata de carbuni, gaze si titei de import cel putin pentru urmatorii 50 de ani. Este irelevant ce va spune Madam Tralalayen in duet cu Timmermans si cu Macroul de Sena. Nu este deloc problema mea pe cine alegeti sa credeti, resimt niste dureri acute in cot. Dumneavoastra insa nu, pretul energiei v-a crescut cu cel putin 35% in ultimele 16 luni iar puterea dv de cumparare a scazut cu cel putin 16% pe an. Europa ar putea sa-si produca o buna parte din necesarul de carbuni si de gaze. N-o face, a abandonat absolut orice prospectiuni in materie! Nu la Putin sa va uitati urit pentru asta desi nu-i deloc o idee rea – si-a cautat-o si-o sa si-o ia peste bot. Definitiv. El si-a jucat cartea pentru ca i s-a permis. De unde? Din Europa! – ci la Bruxelles!
              2 – nu aveti nici o treaba cu Chevron. Sau cu oricare alt petrolist. Sau miner. Este irelevant ca va pasa despre nu stiu ce „oil spill” de nu stiu unde, asta nu e un argument. Aveti cai legale pentru a-i impiedica sa lucreze in Romania. Nu vreti exploatarile astea in Romania? E-n regula, lasati-le-n pamint, nu le ia nimeni de-acolo. Incalziti-va cu altceva. Dar dupa aia sa nu aud ca va plingeti de inflatie.
              1 – nu traiesc in America, nu este problema mea ce se intimpla acolo insa dumneavoastra nu puteti fi o sursa credibila de informatii despre acea tara si in nici un caz despre geologia ei. Exista pe platforma asta domnul profesor si citiva comentatori foarte credibili care chiar traiesc vieti reale si bune in US si cu imi face placere sa dezbat una, alta, cu argumente acceptate de ambele parti. Nu pareti a fi din acea categorie, pe mine nu ma convingeti cu vorbe ciupelite de prin presa sau ventilate de absolventi de scoala de fierar-betonisti Fane Gheorghiu, azi rebotezata, fie ei cit de celebri prin mahalaua intelectuala romaneasca.

        • Găspădin Kriveț

          Io zic să le-o faceți ăstora! Dacă vă necăjesc așa de tare păcătoasele ale de frackinguri intrați dom’le în grevă! Refuzați de acum înainte toate produsele ce înglobează petrol sau gaze naturale.

          Vă decuplați frumușel de la rețeaua de gaze sau și încălzire centrală. Tăiați și firul de alimentare cu electricitate și atunci sunteți liberi ca pasărea cerului! Dacă încă vreo 5-6 milioane de cetățeni din ăștia responsabili ca dumneavoastră fac la fel, rămân frackiștii și găzării în lacrimi și trebuie să închidă taraba, iar țărișoara noastră scapă de griji.

          S-a ajuns la fracking exact din cauza ălora ca dumneavoastră. La guiț sunteți cu toții ca zmeii, însă când vine vorba și de altceva afară de lugu-lugu, vă pleoștiți dintr-o dată cu toții. Chiar n-aveți pic de sânge-n instalație?! 😂

          • Dle Svejk,

            am vazut ca i-ati luat la rand pe toti de pe aici de le-au mers fulgii. Sincer speram sa scap si sa nu ma bagati in seama, dar n-am incotro, vad ca mi-a venit si mie randu’ :)

            „Dacă vă necăjesc așa de tare păcătoasele ale de frackinguri intrați dom’le în grevă! Refuzați de acum înainte toate produsele ce înglobează petrol sau gaze naturale.”

            1) Domnule, sunteti in alt film. Cred ca realizati ca fracking-ul nu este singura metoda de a obtine petrol sau gaze naturale. Mai sunt si metodele traditionale. Da, am reticiente fata de fracking pentru motivele explicate mai sus. Dar nu sunt impotriva celorlalte metode traditionale the extragere a petrolului sau gazelor. Nu e nici o ipocrizie aici. De unde ati scos-o pe asta cu intratu’ in greva, si cu renuntatu’ la produsele petroliere, daca nu-s de acord cu frackingul?

            2) Nu stiu daca ati citit mai sus, dar sunt cam 95% in tabara Domnului Profesor Cranganu, si fracking-ul este cam singurul lucru la care nu subscriu. Deocamdata. Pentru ca daca in frackingul din SUA o sa incepa sa se foloseasca bioxid de carbon in loc de apa, s-ar putea sa imi schimb parerea. Dar in nici un caz nu intru in greva, nu renunt la masina mea pe benzina si nici la curentul electric. Pentru ca nu am de ce, nu e nici o ipocrizie la mijloc.

            3. Va intorc insa intrebarea: Daca iubiti asa de mult frackingul, de ce nu va stropiti florile, iarba sau ce mai aveti pe langa casa cu lichid de fracking? Sau de ce nu va umpleti piscina sa faceti o baie de namol cu lichid de fracking?

            4. Ultima intrebare: Cum puteti fi atat de sigur pe Dvs in discutiile in care va bagati, cand sunteti atat de „pe langa” si atat de „pe afara” in cele mai multe cazuri?

            • Găspădin Kriveț,

              Aici nu e vorba de „tabere” ci de aberații. Tâmpenia ăluia din „tabăra mea” (cei-i aia?! 😀) nu cu nimic mai puțin tâmpenie ca tâmpeniile ălorlalți. N-așa?

              Așa cum v-am mai spus soluția e foarte simplă: faceți grevă și trageți-le scaunul de sub fund găzarilor. Ce vă reține?! 🤣

              1. & 2. Firește că frackingul nu e singura metodă de extragere a gazelor și petrolului. Însă e singura care ne-a făcut independenți de harapi și muscali. Bag seama că de aia vă pute așa de tare.

              3. Tehnic vorbind o fac. Apa ce alimentează sistemul de irigații nu mai trece prin filtrele din casă. După câte știu eu fracking-ul funcționează prin injectarea de apă cu puritate de +99% (adică mult mai curată decât ceea ce vă curge dumneavoastră la robinet 😀) sub presiune, la mare adâncime (4000m-10000m) . La piscină am într-adevăr un set de filtre suplimentar. Acolo trebuie să o clorinez cu 0.03% și să țin pH-ul la sub 7.5 ca să nu producă iritații ale pieii.

              Spre comparație în exploatările de petrol și gaze tradiționale, ce vă sunt așa de dragi, se injectează adeseori la sub 100 de m adâncime un amestec noroios de to soiul de reziduuri petroliere. Ăsta e motivul pentru care în Prahova, Buzău, sau în jurul Mediașului apa din fântâni e adease nepotabilă.

              4. Uimiți-mă! Arătați-mi pe unde sunt eu pe afară așa cum v-am demonstrat eu cu mare ușurință că sunteți dumneavoastră pe lângă. 😂 Aștept cu interes…

            • Mai interesant e ca dl. Svejk e o prezență constantă la articolele despre popi si BOR. Mai ca iti vine sa zici că-i fiu de popă. Neironic, dar dl. Svejk cred ca ar fi cam ultimul care ar trebui să comenteze la articole despre viața creștină, hehe.

            • Aha! Bag seama că Moș Gorilă e ceva odraslă de kulturnik și d-aia să zburlește între cornițe și slobozește pucioasă când aude orice e legat de viața creștină? 🔥☣️👿

              Tata e arhitect pensionar, dacă asta că ostoiește curiozitatea.

              P.S. Gajdanin Kriveț să înțeleg că începurăți să vă rușinați de ambalajul original și ați schimbat eticheta? 😂

        • Dom Vifor, faceti o mamaliga nefiarta. Va cred ca suneti sincer dar mi-ati ramas printre dinti. Hai ca aveti timp, cititi articolele domnului Cranganu. Nu poate fi cineva mai explicit ca dumnealui.
          Sanatate va doresc.

          • Domnule,

            din articolele Domnului Cranganu am invatat foarte multe de-a lungul anilor. Si ii multumesc sincer pe aceasta cale. In 95% din cazuri sunt de acord cu Dumnealui. Fracking-ul si mai ales fracking-ul implementat neprofesional in Romania e singura chestie la care nu sunt pe aceiasi pagina cu Domnia sa. Deaocamdata.

            • Găspădin Kriveț,

              Aflăm lucruri noi de la ‘mneavoastră! 😀

              Ia spuneți-ne care-i treaba cu frackingul românesc. Cum, cine și când l-a „implementat neprofesional”? 😂

  37. Este consensul climatic „stabilit”?!

    Cercetătorii oceanografi tocmai au publicat descoperirea a peste 19.000 noi vulcani pe fundurile oceanelor terestre. Aceste noi descoperiri l-a făcut pe Paul Vosen, redactorul climatic principal de la revista Science, să exclame în titlul unui articol recent: Este pur și simplu halucinant!

    Dacă doar 5% sunt vulcani activi și emană căldură, CO2, SO2 etc., influențează curenții oceanici, modifică ecologia oceanelor, asta înseamnă aproape 1000 de vulcani care contribuie la schimbarea naturală a climei. Și să nu uităm că doar un sfert din bazinele oceanice a fost cartografiat în detaliu.

    Desigur, actualele modele climatice nu conțin aceste influențe naturale, recent descoperite sau pe cele care încă nu au fost decoperite, de aceea „vina” pentru o climă în schimbare trebuie aruncată pe umerii oamenilor.

    Detalii,

    Global Distribution and Morphology of Small Seamounts

    “It’s just mind boggling.” More than 19,000 undersea volcanoes discovered
    New seamount maps could aid in studies of ecology, plate tectonics, and ocean mixing

    • Nu stiu ce sa spun domnule profesor, vulcanii astia sunt acolo decand lumea si in mod sigur influenteaza clima.
      Au fost si cazuri catastrofale, nu contest, unul chiar de curand.
      Eu dau vina pentru schimbarile aste pe soare. E singurul cu deajuns de multa putere. Cum o face habar nu am.
      Ce stiu sigur e ca noaptea e mai frig ca ziua si nu cu 1,5 grade.
      Sanatate va doresc.

      • Sunt multe de spus pe tema asta…

        În ciuda descoperirii a aproape jumătate din vulcanii subacvatici cunoscuți chiar în această săptămână, știam deja de acum 30 de ani că aceștia nu au niciun efect asupra climei. Așa ne-au spus modelatorii climatici. Aceștia au explicat că toată încălzirea inexplicabilă se datorează CO2 antropogenic. Prin urmare, vulcanii subacvatici sunt „egali cu zero”.

        Ciclurile din Oceanul Pacific sunt cel mai mare factor determinant al climei de pe Pământ, dar noi „știm”, așa cum numai înalții preoți o pot face, că vulcanii pe care nu i-am studiat niciodată nu au avut cu siguranță niciun rol în acest sens.

        Mulțumită studiilor științifice bine finanțate de guverne, aceiași cercetători, care nu au subliniat niciodată acest lucru, găsesc acum motive pentru care vulcanii subacvatici ar putea ajuta la explicarea schimbărilor climatice. De-abia acum ne spun și nouă, plătitorii de taxe care le plătesc lor salariile! Aparent, „vortexurile de inițiere fac din munții submarini principalul contribuitor la amestecul oceanic ascendent și un jucător central în climă”.Wow! Cine știe, s-ar putea să aibă dreptate, dar unde erau ei acum douăzeci de ani, când aveam nevoie de mai mulți oameni de știință care să sublinieze cât de inadecvate sunt modelele climatice?

        Munții submarini ar putea juca un alt rol în creșterea cantității de nutrienți. Acești cercetători subliniază faptul că vârtejurile și curenții, care circulă în jurul munților submarini, pot ridica la suprafață nutrienți care alimentează vaste bazine de fitoplancton.

        Din articolul din Science:

        Odată se credea că fenomenul de „upwelling” se produce în mod uniform în tot oceanul, determinat de valurile turbulente la granițele dintre straturile oceanice de adâncime cu densități diferite. În prezent, cercetătorii cred că se concentrează pe munții și crestele submarine. „Există o grădină zoologică de lucruri interesante care se întâmplă atunci când există topografie”, spune Brian Arbic, oceanograf fizic la Universitatea din Michigan, Ann Arbor.

        Atunci când curenții oceanici se „încolăcesc” în jurul munților submarini, aceștia creează „vârtejuri turbulente” care pot furniza energia necesară pentru a împinge apa rece în sus, spune Jonathan Gula, oceanograf fizic la University of Western Brittany. În cadrul unei cercetări nepublicate, Gula și coautorii săi au descoperit că aceste vârtejuri fac din munții submarini principalul contribuitor la amestecul oceanic ascendent și un actor central în ceea ce privește clima. Deoarece echipa s-a bazat pe vechiul catalog Scripps, nu pe cel nou, efectul munților submarini este probabil chiar mai mare, adaugă Gula.

        În mod curios, cu doar două luni în urmă ne-am dat seama, în cadrul unui alt studiu, că toată poluarea cu benzen și toluen din vasta porțiune sudică a Oceanul Pacific nu a fost cauzată de oameni, ci de boom-ul fitoplanctonului. Aerosolii produși de microbi pot însămânța norii, care la rândul lor răcesc planeta.

        Sub fundul mării se află un strat de magmă de 10.000 de kilometri. Nici măcar nu cunoaștem toți vulcanii de pe scoarță, ca să nu mai vorbim de schimbările de temperatură care ar putea conduce curenții sau influența ciclurile naturale.

        Chiar și până în 2018, doar 20 % din fundul mării fusese cartografiat de nave. Mai sunt multe de făcut.

        • Domnule profesor, sunt si alte surse de caldura care sa alimenteze pamantul?
          Stiu ca frecarea creaza caldura. Poate forta gravitazionala a lunii sa faca crusta sa se deformeze si sa creeze caldura? Stim de maree. Mai este un satelit al lui Jupiter care are vulcani activi datorati deformarii repetate a scoartei.
          Cat despre nutrienti din adancuri….mai tineti minte ca ar fi vrut sa insamanteze oceanu Atlantic de sud cu particule de fier? Ca sa creasaca concentratia de fitoplancton?

  38. Adica nu se stia ca Pamantul nostru are simptome echivalente cu rubeola, variola, supuratii ca la oamenii cu probleme mari de sanatate?
    Se pot echivala sau macar asemana atunci dpdv logic perioadele de incalzire cu febra la la oamenii bolnavi?
    Acum ceea ce este bine de stiut este ca „febra” asta nu a fost cauzata de codoi.
    Este analogia/asemanarea fortata rau de tot?

    • Dom Durak, febra e cu totul cauzata de tranji. Nu de codoi ori vulcani. Soarele mai are din cand in cand dejectii de tranji.

    • ”in ce proportii incalzirea poate fi corelata cu radiatiile solare.
      Desi corelare nu inseamna cauzalitate”

      Dacă temperatura minimă a zilei se atinge la răsăritul Soarelui și dacă în Anglia sunt de-obicei cu 10 grade mai mult pe timp de zi decât pe timp noapte, s-ar zice că în cazul ăsta corelația chiar înseamnă cauzalitate 😀

      La sintagma românească ”pe timp de zi”, în engleză îi zice ”during daylight”. Care ”daylight” se compune din ”direct sunlight” și ”indirect sunlight”. Sunt mari șanse să fie corelată cu Soarele, dacă îi zice ”sunlight” 😀

  39. Dezbaterea publică de la TVR Info n-a mai avut loc

    Am anunțat mai demult că am fost contactat de o producătoare de la TVR Info pentru a participa la prima dezbatere publică televizată din România pe tema „încălzirea globală şi schimbările climatice – între mit şi adevăr”. Cei doi specialiști români cu care trebuia să dialoghez erau doamna Roxana Bojariu (climatolog, cu care am dialogat în zona de comentarii ale articolului În ultimii 40 ani, temperatura medie anuală din România a crescut cu circa 2°C) și domnul Bogdan Antonescu (expert în fenomene meteo severe).

    Am acceptat imediat invitația și am așteptat soluționarea unei probleme logistice legate de diferența de fus orar dintre România și SUA pentru efectuarea unei transmisiuni în direct. Din păcate, nu s-a găsit soluția potrivită. Locul meu a fost luat de o activistă ecologistă. În consecință, dezbaterea s-a transformat într-o litanie „verde”, previzibilă și plicticoasă din punctul meu de vedere.

    Pnetru cei interesați, înregistrarea este disponibilă aici:

    https://www.tvrplus.ro/emisiuni/inspir%C4%83-rom%C3%A2nia-124-13029

    • mda, TVR este o alta institutie extractoare de rente necuvenite pentru tot felul de napirci ale statului roman (odrasle de politruci, militieni si securisti, nasi, fini si cumetri) a carei singura menire e sa perpetueze un sistem cleptocrat si anacronic (a propos este televiziunea cu cei mai multi angajati, cele mai mari costuri si cele mai mici audiente). ati incercat! problema e ca n afara de mediul online… asa zisa mass medie romaneasca este doar o trompeta de manipulare, de can can si kitschuri, ce suna n urechile unei populimi lase si grobiene (de ce credeti c a fost posibil ceusismul in Romania?)

  40. Corul în creștere al scepticilor în materie de energie regenerabilă

    Visul tehnologic „verde” este atât de distructiv, spun ei, încât „trebuie să venim cu un alt plan”.

    Exploatarea minieră a cobaltului în Congo, spune jurnalistul Siddharth Kara, „trage omenirea înapoi la o perioadă în care populația Africii era evaluată doar prin costul de înlocuire”.

    Va trebui să reducem drastic visul unui viitor în care, până în 2050, vom înlocui infrastructura de combustibili fosili veche de 150 de ani cu „energie curată”.

    Acesta este mesajul unei serii de rapoarte și cărți recente și importante. Acestea subliniază o serie de probleme legate de iluzia energiilor regenerabile, inclusiv complexitatea sarcinii, toxicitatea mineritului de pământuri rare și raritatea mineralelor esențiale.

    Acești realiști cu picioarele pe pământ, printre care se numără jurnalistul francez Guillaume Pitron și geologul australian Simon Michaux, au toți trei mesaje de bază:

    Există limite dramatice pentru creștere.

    Adevărul și realitatea nu sunt liniare.

    Iar lumea are nevoie de un plan mai bun pentru a evita colapsul, altul decât înlocuirea unui sistem nesustenabil de combustibili fosili cu un alt sistem minier intensiv alimentat de energii și mai extreme. Cu alte cuvinte, electrificarea Titanicului nu va topi aisbergurile din calea sa.

    Olivia Lazard, expert în conflicte miniere: „Am putea rata viitorul omenirii încercând să o salvăm în numele climei. Și aceasta este ironia supremă, nu-i așa?”

    Fiecare vehicul electric conține aproximativ 75 de kilograme de cupru sau de trei ori mai mult decât un vehicul convențional.

    O singură turbină eoliană conține, în general, 500 de kilograme de nichel. Acest nichel necesită 100 de tone de cocs pentru a fi rafinat.

    Iar fiecare panou solar din siliciu cristalin conține 20 de grame de pastă de argint. Este nevoie de 80 de tone de argint pentru a genera aproximativ un gigawatt de energie solară. (În termeni de energie, acest lucru este echivalent cu 9.000 de Nissan Leaf).

    Extrase dub articolul:

    The Rising Chorus of Renewable Energy Skeptics

    • Eu nu prea am inteles cifrele. Am citit si articolul – varianta in engleza si tot nu am inteles partea cu 80 tone de argint pentru 1 gigawatt de energie. Energia este exprimata eventual in gigawatt/ora de unde concluzionez ca cei 1 gigawatt se refera la puterea instalata pentru ca nu s-a mentionat nimic despre numarul de ore de functionare a unui panou fotovoltaic/eoliana sau ce o fi.
      Ca sa punem in context, Romania are nevoie cam de 6-8 gigawati putere instanta in orele de varf…
      Totusi, comparatia cu Nissan Leaf ma duce la ideea ca in articol au vrut sa vorbeasca despre energie, ca doar masinile Nissan Leaf are baterii care stocheaza energie electrica…

      • Generatoarele sunt caracterizate de puterea lor nominală, nu de cantitatea de energie produsă efectiv. De exemplu, cele de la Cernavodă au 700 MW, indiferent câtă energie au produs ele în decursul timpului.

        Consumul de materiale este cel aferent construirii acelui generator. De asta cele 80 de tone de argint se raportează la puterea generatoarelor care se pot construi folosind respectiva cantitate de argint și nu la energia produsă de-a lungul timpului de acele generatoare. Argintul se consumă o singură dată, egal dacă generatorul funcționează după aceea 1000 de ore sau 10.000 de ore. Consumul de argint nu depinde de durata de funcționare a generatorului, doar energia produsă depinde de durata lui de funcționare.

      • Hey mate, daca ai un magar acasa si-l folosesti sa care niste papusoi toamna intr-o caruta iar vara sta la umbra sub nuc si iarna in hambar, asta nu inseamna ca e tot al tau? Tot trebuie sa-l hranesti. Tot l-ai platit cand l-ai cumparat sperand sa poata trage caruta plina, nu? Stai cam prost cu logica mate.

        • Imi cer scuze pentru dezacord. De multe ori fac mici editari intre plural si singular fara sa modific apoi si verbele. Apoi, uneori tastez litere gresite pentru ca nu tot timpul folosesc aceeasi tastatura si in 99% din cazuri tastez fara sa ma uit la degete/tastatura. Si pe mine ma zgarie pe ochi cand imi remarc greselile, dar din pacate nu pot sa imi editez comentariile (si sincer cred ca e mai corect asa). Nu sunt vreun agramat dar din pacate imi mai scapa astfel de situatii din cauza schimbarii incomplete de formulare pe care o fac uneori.
          In cazul de fata am schimbat „o masina” cu „masinile” fara sa schimb verbul. Am sa incerc sa fiu mai atent pe viitor.

          Oricum, intrebarea ramane valida, cum poti compara argintul/cuprul folosit pentru a crea o turbina de putere X Watti cu argintul/cuprul folosit pentru a crea o capacitate de stocare a energiei de Y Wh?

          • În articolul citat de Dl.Crânganu era vorba de argintul folosit la fabricarea de panouri solare, nu la fabricarea de baterii de mașină.

            Nissan Leaf are și motor, nu numai baterii. Un motor de mașină este și el caracterizat de puterea pe care o livrează, nu de energia pe care o consumă. Motorul de pe Nissan Leaf are 80 kW. Putere, nu energie. Bateriile de pe Nissan Leaf au 24 kWh sau 30 kWh. Energie.

            80 kW înseamnă cam 110 cai-putere. Care se cheamă ”cai-putere” pentru că descriu putere, nu energie. Energia implică și factorul timp, puterea nu implică factorul timp.

            • @Harald, eu inteleg ca toti incearca sa o dea pe explicatii, iar cele oferite de @Robert sunt chiar amuzante (abereaza inutil cu informatii din termodinamica pentru a parea credibil).
              Singura explicatie pertinenta este cea oferita de dumneavoastra, si anume ca argintul este folosit defapt in motoarele electrice de pe Nissan Leaf iar calculele par sa fie pe acolo. 1 GW inseamna 1,000,000,000 W iar acestia impartiti la 109,000 W (un Nissan Leaf are 147 cai deci cam 109 KW) inseamna 9,174 masini.
              Oricum, puteau sa adauge informatia aceasta in articol – faptul ca e vorba de argintul folosit in motoarele de pe masinile electrice, nu in baterii.

      • Narci, diferenta intre energie si putere e urmatoarea.
        Vrei sa ridici aprox 75 de kile la un metru inaltime intr-o secunda, ai un Hp.
        Daca lungesti secunda la un minut un minut ai 1/60 Hp.
        Daca vrei sa-ti fierbi ouala in ibric in 2 minute, consumi habar n-am cati joules.
        Daca-ti fierbi ouale in 4 minute, consumi jumatate din energie.
        PS.
        Daca vrei sa le fierbi in apa pe Everest, s-ar putea sa nu reusesti. Punctul de fierbere al apei scade cu altitudine. Undeva sus acolo, apa s-ar putea sa fiarba la 60 de grade iar ouale au nevoie de cel putin 80 de grade sa fiarba.
        In concluzie nu incerca sa-ti fierbi ouale la altitudine.

        • @Narci
          Nu incerca sa le fierbi la fundul oceanului unde sunt vulcani. Acolo apa nu fierbe nici la 400 de grade. Presiunea.

    • Asemenea oameni curajosi sunt „nivelati” de presa mainstream, presa acaparata de ecologisti, de curente politic corecte si altele. Nu veti vedea asemenea persoane in spatiul pubic larg, accesibil precum, presa si TV.
      Digitalizarea ne va aduce in stadiul „sclaviei moderne” , stapanii lor nu vor avea probleme !!

    • @Monica
      Interesant videoclipul!
      Cea care pledeaza pare ca este o ex-ecologista „raspopita” de la ideile religiei-ecologiste extreme.
      Este consiliera de la Glastonbury care este renumit pentrui evenimentul anual in UK echivalent cu Woodstock.
      Impreuna cu festivalul de pe Isle of Wight, locul unde regina Victoria avea un palat si locul unde Hitler visa sa il cucereasca si sa isi petreaca vacantele.

      Vorbitoarea amesteca diferite probleme reale de marginalizare a oamenilor in general si a pensionarilor in special dar este clar ca sa simte vulnerabila in fata schimbarilor din societate.

      Este util de a vedea https://www.moneysavingexpert.com/news/2022/12/bank-branch-closures-2023-list/#:~:text=Here%27s%20a%20list%20of%20the%20banks%20that%20have,branches%20closing%207%20Santander%20%E2%80%93%20five%20branches%20closing
      Nu este o poveste, este real.
      Transportul, stocarea si manuirea banilor pesin/cash are un cost care nu este neglijabil.

      Problemele de securitate fizica ale ATM-urilor In UK nu reprezinta o problema semnificativa.
      Scotland Yard inca functioneaza cum trebuie in cazuri extreme.
      Dar a se vedea problemele din Germania:
      https://www.dw.com/en/german-police-nab-42-suspects-over-atm-explosions/a-65028713#:~:text=In%20a%20huge%20operation%20lasting%20several%20days%2C%20police,with%20a%20new%20high%20set%20of%202022%20cases.
      Extras relevant din articol: Germany recorded 496 cases of ATM detonations in 2022.
      Este asta doar un fapt curios? Nu cred.
      Germanii au fost educati de catre statul atotputernic ca tehnologia la serviciile financiare, carti de credit etc este ceva „pfui”.
      Elevii germani care in anii ’90 aveau doar 4% Internet in scoli acum sunt la maturitate sociala.
      Sistemul de educatie de vocatie pe care si Basescu il admira continua sa produca „tinichigii, meseriasi si kelneri”.

      Localitatile izolate din UK raman doar cu filiale de posta (Post Office care de foarte multi ani este intr-o situatie financiara foarte problematica).
      SI asta din tara care a dat lumii PRIMELE TIMBRE!
      A se vedea referinte la preturi din catalogul Zumstein.

      Serviciile clienti (Customer services) atat la nivel de firme dar mai ales la nivel de servicii de stat SUNT MIZERABILE.
      Convergenta in occident inclusiv in estul Europei spre inutilizabilitate/dezastru a serviciilor este de domeniul evidentei.

      Singura speranta in UK este ca vorbitoarea are totusi in ea spiritul din imnul Rule Britannia:
      „Britons never, never, never shall be slaves.”.
      Nu am convingerea sau speranta ca in Romania atitudinea asta este replicata in pofida textului imnului national.

      • ”Post Office care de foarte multi ani este intr-o situatie financiara foarte problematica”

        Post Office încă mai are între 10.000 și 12.000 de oficii poștale în UK, dar imensa lor majoritate sunt francizate. Mai puțin de 200 dintre ele sunt administrate chiar de Post Office Limited.

        Post Office oferă în UK servicii nemaiauzite în România. Unele oficii au cabine foto și certifică identitatea persoanei, astfel încât pașapoartele și permisele de conducere se primesc exclusiv prin poștă. Formularele V62, prin care deținătorii de autovehicule primesc cărțile de identitate pe numele propriu, se completează și se trimit tot de la oficiile poștale, cecurile (postal orders) către DVLA se emit și se trimit tot de la oficiile poștale, taxa de drum (road tax) se poate plăti tot la oficiile poștale etc. etc.

        Ar fi nemaipomenit dacă România ar implementa asemenea servicii la oficiile poștale. Dar ce-ar mai face funcționarii de la Pașapoarte și de la Poliția Rutieră, ”elitele” bugetărimii românești? 😀

        • Este adevarat ceea ce spuneti dar platile pentru DVLA se pot face online.
          Fac asta de multi ani.
          Eu ma referam la excluderea sociala si financiara cauzata de inchiderea filialelor bancilor.
          Epoca victoriana a adus calea ferata pretudindeni in Imperiul Britanic inclusiv in India (unde inca este coloana vertebrala a sistemului de cai ferate) sau in Israel (guvernele stangiste au fost incapabile sa dezvolte sistemul de cai ferate de pe vemea Mandatului.
          Nu mai vorbesc de sistemele de irigatii vechi dar perfect functionale de mai mult de 150 de ani.
          Era epoca in care rusii au imprumutat numele de Vauxhall (vakzal in rusa) pentru statiile de tren.