miercuri, ianuarie 27, 2021

Cum se cheltuiește pe propagandă ieftină banul public

La sfârșitul piesei Azilul de noapte scrisă de Maksim Gorki, după ce Actorul se sinucide, unul dintre personaje exclamă: „Ne-a stricat cheful!”.
De ani buni de zile, un ins cu numele de Gabriel Tufeanu, originar din Constanța, de unde a fost adus în Capitală de fostul premier Victor Viorel Ponta, veghează să nu fie stricat cheful celor din azilul de noapte al pesediștilor din Kiseleff 10.
O face din felurite funcții, contra unor salarii ori indemnizații consistente, ba din poziția de membru al Consiliului de Administrație al TVR, ba din aceea de membru al Consiliului Național al Audiovizualului. Loc de unde are grijă să se lege și să lanseze acuze dure, adesea chiar și invective la adresa acelor colegi care nu acceptă murdarele jocuri pesediste.
Zilele trecute, fidel misiunii sale de inductor și veghetor al liniștii căpeteniilor din partidul care îl miluiește cu dregătorii nemeritate, dl. Tufeanu a reacționat în cel mai grobian mod cu putință, că doar nu degeaba este el amic cu penalul Cristian Zgabercea, și el aciuat pe la TVR, acolo unde își vede pe mai departe de afaceri. Dl. Tufeanu a tunat și fulgerat ca pe maidan, atunci când s-au făcut auzite critici la adresa aberantului filmuleț pe tema Centenarului. Film girat de semi-analfabetul guvern al României și pe care dl. Toni Greblă, din postura lui de secretar general al instituției cu pricina, le-a cerut Televiziunilor din România să îl difuzeze gratuit. Patriotic.
Mi-am pierdut și eu mai mult de patru minute și câteva secunde din viață spre a vedea încropeala patriotică cu pricină. O jale, o producție anartistică, patriotardă, de sorginte național-comunistă, prost concepută, încă și mai prost realizată de un mai mult ca sigur corigent la Istorie și Geografie. Ales, desigur, după chipul și asemănarea doamnei Viorica Vasilica Dăncilă. Că doar doamna premier trebuie obligatoriu să se simtă bine. Filmulețul se evidențiază printr- un text de un amatorism inimaginabil, citit cu o intonație ridicolă, respingătoare, de un cetățean care pare să însemne o rămășită din vremea propagandei ceaușiste. O contraperformanță din toate punctele de vedere, demnă de a fi premiată cu lingura de lemn.
Și fiindcă tot a venit vorba despre Televiziunea Română, adusă de pedegista Doina Gradea la condiția de ghișeu prin intermediul căruia PSD își plătește lăudătorii, să mai notăm o aberație. Sâmbătă, 1 Decembrie, a fost sacrificată ediția de prânz a Telejurnalului doar spre a-i fi satisfăcute ordinele și poftele premierului Viorica Vasilica Dăncilă. Insa și-a comandat un interviu cu tentă naționalist-patriotardă de a cărui execuție s-a ocupat nemijlocit doamna Lavinia Șandru. Că doar nu degeaba este dumneaei plătită cu 2000 de euro pe ediție. Fosta consoartă a marelui amator de artă și cutreierător nocturn de cimitire Darius Vâlcov și prietenă a Gabrielei Firea s-a dat în stambă. Dulcegării, zaharicale, locuri comune, considerații à la Gâgă, atacuri josnice la adresa adverarilor politici, toate și-au găsit loc și nu oricum, ci cu asupra de măsură în intoxicarea cu pricina. Din cauya căreia Televiziunea pubică s-a mai descalificată o dată, dovedindu-se o nenorocită oficină de propagandă.
Sigur, nimeni, nici unul dintre forurile abiliate, nici CNA-ul unde legea o fac, alături de dl. Tufeanu, inși precum de nerecunoscutul Răsvan Popescu, Monica Gubernat sau Radu Herjeu, nici Comisiile de cultură ale Parlamentului nu au de gând să facă nimic în fața abuzurilor cu pricina. Cheful guvernului, al doamnei Dăncilă nu trebuie stricat pentru nimic în lume. Dorințele telespectatorilor nu contează. Rostul lor este să tacă și să înghită. Iar presa nu trebuie să bage de seamă cum se cheltuiește pe propagandă ieftină banul public. Că riscă să meargă la „cremenal” chemată în instanță de o insă cu profilul moral al d-nei Gradea.

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Occidentul și Sfânta Imbecilitate

Nu sunt un expert nici în economie și nici în politică, dar unul din lucrurile pe care cred că le înțeleg din...

Democrația este pentru zei. Nu trebuie să ne surprindă faptul că oamenii nu o pot menține

„De ce eșuează democrațiile?” Am auzit această întrebare de multe ori în ultimii ani, în cărți, în paginile de...

Parada dascălilor

Prin 2004 – 2005 mergeam mult pe munte cu un amic care se credea foarte deștept. Poate și era; poate. Eu tot...

Despre ceea ce este firesc și necesar. Cazul Sorin Lavric

Într-o însemnare din ultimul său jurnal publicat (2001-2002), Monica Lovinescu observa una dintre trăsăturile definitorii ale presei autohtone: Ziua și știrea. Nimic...

Când moașa, chirurgul, șamanul și psihiatrul împărtășesc aceleași temeri asupra vaccinului…

”Într-o țară în care prevalența vaccinării este ridicată - scria undeva C.A. Siegrist, un renumit pediatru și vaccinolog elvețian- e dificil să...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.