marți, mai 17, 2022

Cum se vor schimba regulile fiscale la nivel internaţional

La nivel global se petrec la ora actuală foarte multe evoluţii în sfera fiscalităţii care vor schimba în mod fundamental funcționarea sistemelor fiscale din întreaga lume.

In contextul publicării în vara anului trecut a raportului OCDE intitulat „Abordarea fenomenului de erodare a bazei impozabile si transferului profiturilor”[1] (in continuare „BEPS”), in februarie 2013, si al Planului de actiune BEPS[2] publicat la putin timp dupa, OCDE a emis o serie de documente spre dezbatere publica cu scopul de a crea premizele unei schimbari efective in sistemul fiscal international.

Planul de actiune BEPS prevede 15 masuri necesare combaterii fenomenului erodarii bazei impozabile si transferul profiturilor. Aceste masuri vor lua forma unor rapoarte, modificari ale liniilor directoare ale OCDE privind preturile de transfer, modificari aduse modelului Conventiei de evitare a dublei impuneri OCDE, si, ce este cel mai important, vor fi implementate prin modificari legislative adoptate de fiecare stat in parte.

Masurile subliniate de OCDE, pe fondul dinamismului international, al globalizarii si al noilor modele de business, se axeaza pe urmatoarele obiective:

  • Abordarea noilor provocari fiscale impuse de economia digitala actuala
  • Neutralizarea efectelor aranjamentelor hibride
  • Consolidarea regulilor privind companiile straine controlate
  • Limitarea fenomenului de erodare a bazei impozabile prin deducerea dobanzilor si a altor cheltuieli financiare
  • Combaterea practicilor fiscale daunatoare, intarind transparenta si substanta economica
  • Prevenirea aplicarii abuzive a conventiilor de evitare a dublei impuneri
  • Prevenirea evitarii artificiale a prezentei unui sediu permanent
  • Asigurarea alinierii rezultatelor mecanismului de stabilire a preturilor de transfer cu obiectivul crearii de valoare
  • Stabilirea unor metodologii de colectare si analizare a informatiilor relevante pentru BEPS
  • Solicitarea contribuabililor de a divulga planificarile fiscale agresive
  • Reexaminarea continutului dosarului preturilor de transfer
  • Eficientizarea mecanismelor de solutionare a litigiilor
  • Dezvoltarea unui mecanism multilateral

Planul a atras atenţia asupra modificărilor legislative care trebuie introduse in 3 direcţii: coerenţa impozitării directe la nivel internaţional, realinierea taxării luând în considerare substanţa economică şi transparenţa, însemnând claritate legislativă şi predictibilitate.

1. Transparenta taxarii la nivel international

La începutul acestui an, OECD a emis un nou document Transfer Pricing – Country by Country Reporting urmând liniile trasate la punctul 13 din planul de acţiune BEPS. Acesta propune ca dosarele de preţuri de transfer să cuprindă si o raportare cu privire la veniturile , profiturile si taxele plătite de fiecare entitate din tarile intre care s-au făcut tranzacţii intre părţi afiliate precum si orice plăţi de servicii, dobânzi şi redevenţe între companiile din acelaşi grup.

Deci informaţiile cu privire la veniturile care se realizează intr-o anumită ţară printr-o tranzacţie intragrup realizată de o companie rezidentă în altă jurisdicţie şi felul în care au fost acestea impozitate vor fi transparente pentru autoritățile fiscale din cele două ţări. Aceasta înseamnă ca daca o tara considera ca nu a primit impozitele aferente veniturilor realizate de către rezidentul lui in mod corect poate automat sa le ajusteze.

Mediul de afaceri a răspuns acestei iniţiative a OECD transmiţându-se până în prezent peste 1300 de pagini de comentarii adresate modificărilor propuse cu privire la dosarul preturilor de transfer, cat si la sistemul de raportare.

In același sens, al întăririi transparentei la nivel internațional, OCDE a emis in februarie anul acesta un Standard de raportare prin care se dorește implementarea unui sistem automat de schimb de informații între autorităţile fiscale. Asemenea raportului FATCA („Foreign Account Tax Compliance Act”), este continuată tendința de desecretizare a taxării cu un impact direct asupra instituțiilor financiare. Aceste informaţii vor viza veniturile realizate de nerezidenții unei ţări – care au plasamente în diferite instituții financiare şi care nu au fost impozitate în ţara lor de rezidenţă. Se dorește ca acest sistem să fie implementat începând cu 2017.

Presiunea externa asupra secretului bancar a fost resimțită încă din iunie 2011 când Elveţia începuse negocieri cu Germania şi Marea Britanie privind impozitarea activelor şi câştigurilor de capital ale cetăţenilor acestora din urmă. La momentul actual, Elveţia a început sa adopte măsuri (i.e. White Money Strategy) pentru prevenirea spălării de bani şi, în același timp, pentru creșterea transparenţei în ceea ce privește veniturile realizate de nerezidenți, clienți ai băncilor elvețiene, precum si monitorizarea nivelului la care aceștia îşi îndeplinesc obligațiile fiscale în ţara lor de rezidenţă.

In același spirit de realiniere a taxării la nivel internaţional şi de creştere a transparenţei fiscale, Comisia Europeană a solicitat unor ţări precum Luxemburg, Olanda şi Irlanda informații cu privire la soluțiile fiscale individuale acordate companiilor şi regimurile fiscale favorabile aplicabile drepturilor de proprietate intelectuala.

Toate aceste masuri vin sa puna in aplicare noul standard global unic pentru schimbul automat de informații, elaborat de OCDE.

2. Coerenta impozitarii directe la nivel international

Impozitarea directa la nivel international avea, si in unele cazuri inca mai are, consecinta dublei impozitari asupra veniturilor si castigurilor de capital. Aceasta dificultate impusa contribuabilului vazut ca rezident in doua state a fost combatuta prin adoptarea conventiilor de evitare a dublei impuneri.

Incoerenta impozitarii directe a luat insa forma si a unei duble neimpozitari.

In asumarea angajamentului privind neutralizarea efectelor instrumentelor hibride, OCDE a emis doua rapoarte[3] pentru discutii publice care vizeaza in principal recomandari de modificare a legislatiei domestice precum si diverse aspecte privind tratatele de evitare a dublei impuneri pentru a elimina efectele negative atrase de folosirea aranjamentelor cu instrumente hibride.

Cu titlu de exemplu, un instrument hibrid este o tranzactie transfrontaliera caracterizata drept imprumut de catre statul de rezidenta al entitatii care primeste finantarea, dar drept contributie la capitalul social de catre statul de rezidenta al entitatii care ofera finantarea. Astfel in primul stat vor fi recunoscute cheltuieli deductibile cu dobanda aferenta imprumutului, iar in statul de rezidenta al entitatii care a acordat contributia nu se va impozita venitul, intrucat acesta va fi recunoscut ca un dividend.

Principalele problemele subliniate de OCDE in cadrul celor doua rapoarte constau in:

  • Deducerea unei cheltuieli intr-o jurisdictie fara impozitarea unui venit corespondent in cealalta jurisdictie;
  • Deducerea aceleiasi sume in doua jurisdictii diferite;
  • Folosirea injusta a creditului fiscal extern si a regimurilor de scutire.

La nivelul Uniunii Europene, in aceeasi maniera de a evita dubla neimpozitare, sunt discutate modificari asupra  Directivei 2011/96/UE a Consiliului privind regimul fiscal comun care se aplica societatilor-mama si filialelor acestora din diferite state membre. Modificarile vizeaza introducerea unor reguli antiabuz pentru tranzactii artificale si pentru anularea efectelor aranjamentelor hibride. Cu titlu de exemplu, tranzactiile artificiale sunt tranzactii care conduc la obtinerea de avantaje fiscale semnificative, insa acest lucru nu se reflecta in riscurile comerciale asumate de contribuabil sau tranzactii in cadrul carora profitul care se impoziteaza este nesemnificativ in comparatie cu valoarea avantajelor fiscale scontate.[4]

Eforturile de a impiedica dubla neimpozitare sunt vizibile si la nivelul statelor. In acest sens Germania, Franta si Austria anunta modificari ale legislatiei interne cu privire la limitarea deductibilitatii anumitor cheltuieli in cazul in care venitul aferent nu este impozitat.

3. Realinierea taxarii luand in considerare substanta economica

Promovarea principiului prevalentei economicului asupra juridicului a condus la analiza unor situatii in care aplicarea tratatelor de evitare a dublei impuneri este intreprinsa cu scopul obtinerii de beneficii in circumstante nepotrivite. OCDE emite astfel un raport spre discutie publica[5] pentru a combate aceasta aplicare abuziva.

Raportul propune modificarea conventiilor de evitare a dublei impuneri incheiate intre state, in sensul introducerii unei clauze de limitare a beneficiilor dupa modelul conventiei de evitare a dublei impuneri US. Pe scurt, atunci cand entitatea care primeste venitul nu este beneficiariul efectiv, calificat astfel prin anumite conditii impuse de tratat, al venitului, ci doar foloseste o tara pentru a tranzita prin aceasta o tranzactie si a beneficia de prevederile tratatul de evitare a dublei impuneri, atunci acel tratat nu este aplicabil.

Considerarea substantei economice in aplicarea regimurilor fiscale este analizata si prin prisma noilor realitati economice digitale. Un ultim raport[6], emis in data de 24 martie 2014 de catre OCDE, pune in discutie dificultatile impuse de economia digitala.

Raportul concluzioneaza ca desfasurarea activitatii de catre companii prin economia digitala in diferite jurisdictii fara a avea prezenta fizica sau un agent dependent in jurisdictiile respective poate conduce la probleme de taxare internationala, respectiv statul din care se obtin veniturile nu are drept de impozitare conform legislatiei international actuale.

4. Evoluţii fiscale în Uniunea Europeană

Măsurile pe care le-am menţionat mai sus sunt la nivel global (OECD), însă la nivelul UE se aşteaptă măsuri similare. Modificarea directivei europene cu privire la companiile mamă şi filiale cu introducerea unor reguli antiabuz pentru tranzacții artificiale şi, din 1 ianuarie 2015,  intrarea in vigoare a unei directive europene ( transpusa deja in legislația românească) care în esență introduce schimbul automat de informații pentru anumite categorii de venituri precum cele  din muncă, remunerații acordate administratorilor, pensii, venituri din bunuri imobile obținute de persoanele fizice începând cu anul 2014 – adică oriunde sunt obținute acestea in spațiul UE vor fi transmise automat autorităţilor fiscale.

In acest sens a fost introdusa obligația plătitorilor de venituri de natura celor de mai sus de a depune o declaraţie privind veniturile plătite fiecărui beneficiar care este rezident al altor state membre ale Uniunii Europene, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul expirat. In plus contribuabilii rezidenţi ai altor state membre ale Uniunii Europene care obţin venituri din proprietăţi imobiliare situate în România au obligaţia să depună o declaraţie privind veniturile realizate până în data de 25 mai a anului curent, pentru anul precedent.

Toate aceste documente emise sunt încă în dezbatere publică, multe dintre ele nefiind pe placul mediului de afaceri pentru că introduc reguli anevoios de implementat. Este clar însă că măcar o parte dintre acestei noi reguli vor fi introduse, iar acest lucru va schimba fundamental felul în care funcţionează regulile de impozitare la nivel global. Este momentul să începem să ne pregătim pentru aceste schimbări ale legislaţiei fiscale internaţionale şi să evaluăm impactul pe care l-ar putea avea pentru companiile locale, dar şi pentru veniturile bugetare ale României.

________________________________________________


[1] OECD, Addressing Base Erosion and Profit Shifting, OECD Publishing, 12 februarie 2013

[2] OECD, Action Plan on Base Erosion and Profit Shifting, OECD Publishing, 19 iulie 2013

[3] OECD, Discussion draft on hybrid mismatch arrangements (Recommendations for Domestic Laws) si Discussion draft on hybrid mismatch arrangements (Treaty Issues) 19 martie 2014 – 2 mai 2014

[4] Recomandarea Comisiei din 6 decembrie 2012 privind planificarea fiscala agresiva (2012/772/UE)

[5] OECD, Discussion draft on the use of treaty benefits in inappropriate circumstances, 14 martie 2014

[6] OECD, Discussion draft: Address the tax challenges of the digital economy, 24 martie 2014 – 14 aprilie 2014

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Doamna Mitroi, citesc aici un articol lung si tehnic (da, il inteleg ca economist dar tot nu devine mai placut) prin care incercati sa explicati ca masurile politienesti mai bune vor face ca taxarea sa devina mai eficienta.

    Dar omiteti cateva aspecte importante:
    – de cand taxarea e un scop in viata? Nu glumesc deloc, chiar va rog sa explicati.
    – de cand taxarea e normala si morala atata timp cat destinatia banilor nu este transparenta (cate contracte pe banii contribuabililor sunt publice si de ce?) si corecta (cati dintre contribuabili sunt de acord cu destinatia banilor din taxele lor? nu e vorba de ce vor „alesii” lor, ci contribuabilii; mai intai trebuie sa demostrati ca e dorinta contribuabililor sa plateasca taxe in scopul ales de ei si apoi aveti dreptul moral sa discutati despre taxare si colectare)
    – de cand priviti cetatenii si companiile doar ca simple surse de venituri? nu oameni, ci vaci de lapte sau sclavi pe plantatie, alegeti termenul preferat
    – in cazul companiilor inteleg coercitia in colectarea taxelor (din cate stiu cetatenii au drepturi fundamentale, nu companiile; companiile joaca conform regulilor tarii gazda, cetatenii nu au de ales ca altfel mor de foame), in cazul cetatenilor evitarea impozitarii echivaleaza cu dezacordul primirii serviciilor din partea statului care incaseaza taxe. In afara fortei brute pe care o poate aplica si un nazist la coltul strazii care e argumentul moral al statului cand forteaza colectarea?

  2. Toate statele dezvoltate au datorii, cui? Noi platim taxe mai mari sa ne platim datoriile. Cui? Si acum va fi si o reforma globala, care, cred ca va stoarce mai bine datoria pe care o avem.

  3. Sistemul fiscal pentru firma trebuie facut in asa fel incat sa fie corect in functie de activitate firmei nu neaparat pentru profit, pentru ca sunt firme mici care suporta taxe inutile, care practic nu sunt justificate, deci da, este nevoie de o evolutie majora.

Dă-i un răspuns lui Sehrmes Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mihaela Mitroi
Este seful Departamentului de Consultanţă Fiscală şi juridică, PwC România

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro