joi, martie 28, 2024

Cum sta treaba : 9 raspunsuri despre gazele de sist

Textul care urmeaza contine 9 intrebari si raspunsuri pe tema gazelor de sist. Este vorba despre clarificari tehnice, legislative, politice (modul cum Victor Ponta si Traian Basescu se pozitioneaza in aceasta problema) si economice (cum castiga Romania de pe urma explorarii gazelor de sist).

1) Ce stim despre metodele de exploatare a zacamintelor de hidrocarburi (petrol, gaze, uleiuri etc.) ?

Exista doua metode de exploatare a hidrocarburilor:

a) Metoda conventionala se aplica pentru zacaminte de hidrocarburi situate la adancimi mici (mai putin de 3000 de metri) in rezervoare poroase, cu permeabilitate buna si risc scazut la exploatare pentru mediul inconjurator. In acest caz exista doar riscul accidental de poluare cu produsele exploatate (poluare a apei prin accident de sonda, poluare a aerului prin arderi de proces, poluare a solului prin explozii).

b) Metoda neconventionala se aplica pentru zacamintele de hidrocarburi situate la adancimi mari (peste 3000 de metri) in rezervoare cu porozitate si permeabilitate mica si care necesita imbinarea mai multor tehnici de exploatare. Gazele de sist se incadreaza in aceasta categorie.

Printre cele mai importante riscuri, inca putin evaluate si monitorizate se numara contaminarea solului, apei si a aerului cu produse provenite din fluidul de fracturare uzat. Numai in zona Barladului Chevron anunta utilizarea a peste 8 milioane de metri cubi de substante chimice a caror lista ramane un secret comercial.

Trebuie sa facem deosebirea dintre tehnicile de fracturare hidraulica de volum mic si tehnicile de fracturare hidraulica de volum mare. Tehnicile de fracturare hidraulica de volum mic sunt folosite incepand din 1947. Au un risc de contaminare sporit comparativ cu tehnicile conventionale, dar controlabil si mai mult la nivel local. Tehnicile de fracturare hidraulica de volum mare au inceput sa fie utilizate industrial (pe scara larga) abia din 2005. De aceea, niciun studiu nu a putut fi elaborat privitor la efectele asupra mediului (dupa 10-50 de ani).

*****

2) Ce stim despre tehnologiile utilizate in exploatarea zacamintelor de hidrocarburi neconventionale (in special a gazelor de sist) ?

In anul 2000, americanul George Mitchell a identificat combinatia optima de tehnologii necesare pentru a exploata industrial gazele de sist. Este vorba despre 3 tehnologii.

a) foraj orizontal

Este vorba despre un procedeu tehnologic care s-a dezvoltat pornind de la forajul vertical utilizat in metodele conventionale si care permite instalarea in subteran a unor conducte de dimensiuni relativ mici.

b) cartografierea microseismica

Aceasta tehnica este utilizata in faza de prospectare / explorare cu scopul identificarii perimetrelor posibile de explorare/exploatare. Au fost cazuri cand s-a constatat ca aceste teste si masuratori (bazate pe vibratii) au avut influenta (in zonele mai sensibile seismic) in declansarea unor activitati seismice de suprafata sau in modificarea calitatii apelor freatice.

c) fracturarea hidraulica de volum mare

Este o tehnica ce implica utilizarea unui fluid de fracturare  (97,5% apa, 2% agent de sustinere in general nisip siliconic, dar mai putem intalni rasini acoperite cu nisip, particule de bauxita sinterizata sau particule ceramice -, 0,5% produse chimice). Este un fluid cu un potential toxic ridicat mai ales prin faptul ca sunt folosite produse chimice a caror combinatie depinde de structura solului si de „retetele” secrete ale companiilor. Produsele chimice utilizate reprezinta un secret comercial pe care companiile nu sunt obligate sa-l divulge.

Astfel in cazul unui accident de infestare a panzei freatice devine imposibil de determinat cauza contaminarii si vinovatul in conditiile in care companiile nu comunica ce substante au utilizat in diferitele faze ale procesului de exploatare. Tot in cazul unui accident, este legitim sa ne intrebam cum putem anihila efectele produse de aceste substante chimice fara a le cunoaste provenienta.

*****

3) Ce stim despre fazele de exploatare a gazelor de sist ?

Exploatarea gazelor de sist se realizeaza in trei faze:

a) faza de prospectare sau de explorare

In aceasta faza (2-3 luni) se utilizeaza atat tehnici conventionale de foraj (vertical si orizontal) cat si tehnici pentru cartografierea microseismica. Pana in acest moment, masuratorile pentru cartografierea microseismica nu sunt suficient de precise pentru a pune in evidenta faptul ca e posibil sa existe fisuri verticale care, la fracturare, se pot largi si pot conduce la contaminarea directa a pânzelor freatice.

b) faza de dezvoltare sau de testare

Este o faza pilot intermediara cand la sondele de explorare se aplica tehnici de fracturare hidraulica. In acest moment se stabileste si compozitia optima a lichidului de fracturare. Scopul acestei faze este de a evalua randamentul, productivitatea si densitatea puturilor pentru faza de exploatare. Incepand din acest moment (3-6 saptamani), implicatiile asupra mediului devin majore. O legislatie de mediu clara si stricta si o capacitate ridicata de supraveghere a modului in care legile sunt aplicate si respectate sunt esentiale.

c) faza de exploatare

Aceasta faza, care poate dura de la 2-3 ani pana la 15-20 de ani presupune atat utilizarea pe scara larga a tehnicii de fracturare hidraulica de volum mare (pana la 18 fracturari per sonda) cat si „indesirea” campului de sonde de exploatare (pana la 6 sonde per km2). Este evident ca in aceasta perioada riscurile cresc exponential.

*****

4) Ce stim despre legislatia actuala a Romaniei in materie de gaze de sist ?

In Europa, exploatarea hidrocarburilor neconventionale este incadrata legislativ diferit de la tara la tara. In Romania exista trei legi care reglementeaza domeniul resurselor energetice: legea minelor, legea gazelor si legea petrolului. Pentru exploatarea zacamintelor de hidrocarburi neconventionale, se aplica in acest moment, prin analogie cu exploatarea conventionala, legea petrolului. Aceasta lege a petrolului nu mentioneaza nimic despre zacamintele de hidrocarburi neconventionale.

Pe baza legii petrolului, pot fi acordate trei tipuri de licente:

a) licenta de prospectare/explorare (in acest caz statul asigura, de regula, finantarea in vederea evaluarii resurselor energetice proprii)

b) licenta de dezvoltare si exploatare (in acest caz statul ar fi cel care ar decide inceperea exploatarii resurselor identificate in prealabil)

c) licenta completa (acord petrolier/acord de concesionare petroliera), care include impreuna fazele de explorare, dezvoltare si exploatare.

Aceste licente complete sunt singurele licente acordate in momentul de fata companiilor interesate de exploatarea gazelor de sist (clic pe imagine pentru a o mari si a vedea modul cine si unde are o astfel de licenta in Romania).

*****

5) Ce stim despre independenta energetica a Romaniei ?

Pana in 1995, acordurile de concesiune petroliera prevedeau impartirea productiei intre statul roman si cel care exploateaza. Astfel statul roman se asigura de faptul ca beneficiaza de o parte din productia de gaz. Astazi vorbim de redevente in bani, ceea ce inseamna ca cel care exploateaza poate sa faca ce vrea cu intreaga productie de gaze (poate vinde celui care da mai mult, poate exporta 100% ). In acest caz devine dificil sa vorbim despre independenta energetica obtinuta prin exploatarea privata a gazelor de sist (indiferent ca este facuta de companii straine sau autohtone).

O solutie ar putea fi introducerea in legislatie a unui drept de preemptiune a statului asupra unei parti din productia de gaze de sist.

In limbajul politicienilor, independenta energetica se refera la posibilitatea de a obtine un beneficiu de de pe urma propriilor gaze, rezultat din faptul ca se exclude costul transportului.

*****

6) Ce stim despre avantajele economice ale Romaniei ca urmare a exploatarii gazelor de sist ?

Firmele care exploateaza gaze de sist in Romania ar urma sa plateasca statului redevente intre 3,5 și 13% din ceea ce extrag. De asemenea, mai datoreaza tot statului inca 16% ca impozit pe profit.

In SUA este vorba despre 12.5-30% redevente (care merg catre proprietarul pamântului, spre deosebire de tarile europene unde statul ia totul) si 35% impozit pe profit.

In Norvegia, este vorba despre 50% redevente si 28% impozit pe profit.

In Romania, Victor Ponta planuieste sa mareasca redeventele incepând din 2014. Are cel putin trei probleme pe care nu stie sa le rezolve.

a) Contractele deja existente (inclusiv cel cu Chevron) nu mentioneaza nimic despre schimbarea redeventelor.

b) Exemplul polonez nu-l ajuta. Polonia s-a deschis exploatarii gazelor de sist dar in acelasi timp a marit si taxele pe hidrocarburi la 40%. In aceste conditii, ExxonMobil (care deja avea rezultate slabe la foraj) a renuntat la concesiunile din Polonia. Chevron a avertizat ca ar putea face acelasi lucru daca apar piedici legislative. Polonia a amanat aplicarea noilor  taxe pana in 2020

c) Potrivit lui Alexandru Pătruți, cel care a semnat contractele cu Chevron, în calitate de președinte al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale redeventele pentru gaze conventionale ar trebui sa fie mai mici pentru ca acestea sunt mai dificil de exploatat (http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-10703258-alexandru-patruti-presedintele-anrm-redeventele-pentru-gazele-sist-trebui-fie-mai-mici-decat-pentru-cele-conventionale-crea-siguranta-legislatie-speciala.htm)

*****

7) Ce stim despre cum s-a format opinia lui Victor Ponta  despre gazele de sist ?

Gandirea premierului in materie de gaze de sist s-a dezvoltat surprinzator de mult in ultimul an si jumatate. Urmariti mai jos cateva momente semnificative.

22 martie 2012:

Are loc protestul de la Bârlad contra gazelor, susținut de autoritățile locale PSD. In urma acestor proteste, PSD propune chiar o lege de interzicere a fracturării hidraulice. Puteti vedea aici cum erau prezentate aceste manifestatii de protest in 29 martie 2012:  http://www.youtube.com/watch?v=rs9vtd0hRfQ

Liderii politici locali pe care ii vedeti  foarte fermi contra gazelor de sist sunt aceiasi care astazi trebuie sa convinga populatia sa accepte ca Chevron sa-si inceapa lucrul. Cat de legitimi mai sunt acestia ?

27 aprilie 2012: Moțiune de cenzură USL, p.3

“De ce au fost aprobate acordurile ce permit Chevron exploatarea gazelor de sist, in conditiile in care nu existau studii si nici cadrul legislativ specific care sa  reglementeze conditiile tehnice de explorare-exploatare care sa evite riscurile geologice, de mediu, de poluare a apelor freatice?” http://image.stirileprotv.ro/media/document/60567608.pdf

7 mai 2012

Programul de guvernare al guvernului condus de Victor Ponta, p. 49:

„Instituirea imediata a unui moratoriu privind exploatarea gazelor de sist pana la finalizarea studiilor ce se afla in derularea la nivel european privind impactul asupra mediului prin procedeul de fractionare hidraulica.” http://static.cfnet.ro/media/usl-programul-guvernare-2012.pdf

5 iunie 2012

Victor Ponta primeste premiul „Tânăra sperantă ecologistă” în cadrul Galei Green Awards 2012, desfăsurat la Green Hours.

http://gov.ro/primul-ministru-victor-ponta-a-primit-premiul-tanara-speranta-ecologista-in-cadrul-galei-green-awards-2012__l1a117312.html

21 iunie 2012

Senatul controlat de USL respinge propunerea de lege pentru interzicerea explorarilor si exploatarilor gazelor de sist prin fracturare hidraulica. Propunerea initiata de 11 parlamentari PSD a intrunit 53 de voturi impotriva, 11 voturi pentru si 9 abtineri (http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-12581274-senatul-respins-propunerea-privind-interzicerea-explorarilor-exploatarilor-gazelor-sist-prin-fracturare-hidraulica.htm )

22 iunie 2012

Victor Ponta spune: “Nu dorim sa fim nici singurii care accepta si nici singurii care se opun gazelor de șist.” (http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-12592101-victor-ponta-romania-reanaliza-luna-decembrie-pozitia-privire-explorarea-exploatarea-gazelor-sist.htm )

5 iulie 2012

Victor Ponta anunță că are un nou consilier. Este vorba despreWesley Clark, directorul unei companii cu concesiuni de gaze de șist în Polonia, co-președinte într-un puternic grup de lobby pentru industria etanolului, Growth Energy și director la BNK Petroleum.

5 ianuarie 2013

Victor Ponta declara urmatoarele la Antena 3:

“Ideea gazelor de sist trebuie tratata serios pozitiv.”

“Stiu ca nu voi fi prea popular prin aceste afirmatii, dar sa ne gandim ca Romania plateste in continuare cel mai mare pret pentru gaz fata de Bulgaria, Ungaria, Polonia etc. Nici nu mai vorbesc de Statele Unite care au ajuns exportatori d egaze datorita exploatarii gazelor de sist. Sa ne gandim ca noi vorbim in prima faza de explorarea gazelor de sist si nu de exploatarea acestora”

24 ianuarie 2013

Victor Ponta spune:

„Explorare, da. Dupa confirmarea existentei sau inexistentei resurselor de gaz vom lua o decizie finala care presupune da, exploatam gaze de sist, cu respectarea tuturor standardelor europene si mondiale de protectia mediului.” http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-14079073-victor-ponta-sustin-explorarea-gazelor-sist.htm

29 mai 2013

Victor Ponta il avertizeaza pe ministrul mediului:

„Trebuie să mergem mai departe pe drumul corect pe care au mers Statele Unite ale Americii […] fără a ne lăsa totuşi influenţaţi indiferent de ce fel de campanii şi indiferent de unde sunt aceste campanii purtate”. (http://www.mediafax.ro/politic/ponta-ii-cere-ministrului-mediului-sa-nu-se-lase-influentat-de-campanii-impotriva-gazelor-de-sist-10909303)

13 iunie 2013

Victor Ponta declara:

„Acum mă bat pentru gazele de șist și cred că fac bine.” (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-14995241-livetext-premierul-victor-ponta-b1-robert-turcescu.htm)

11 iulie 2013

Chevron primește acordul de a fora trei sonde de explorare în perimetrul Bârlad (http://www.mediafax.ro/economic/chevron-isi-poate-amplasa-sondele-de-explorare-in-vaslui-11117587 ).

21 octombrie 2013

Victor Ponta afirma ca:

„Guvernul pe care il conduc e decis sa continue toate explorarile de gaze neconventionale, atat timp cat sunt indeplinite si respectate toate standardele de mediu” (http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-15857986-victor-ponta-sua-guvernul-decis-continue-toate-explorarile-gaze-neconventionale.htm)

*****

8 ) Ce stim despre ce crede Traian Basescu despre gazele de sist ?

Presedintele Traian Basescu este sincer si spune urmatoarele:

„În privinţa gazelor de şist, nu ştiu dacă avem această resursă. Ea trebuie prospectată. Nu sunt în măsură să spun cât de mari sunt riscurile, dar, dacă va fi în mâna mea decizia – până îmi voi termina eu mandatul nu vom şti ce resurse avem, decizia se va lua după ce termin eu mandatul -, între oarecare riscuri şi independenţa energetică, răspunsul meu ar fi da gazelor de şist, fără să ştiu prea mult depre riscuri” (http://www.mediafax.ro/economic/basescu-raspunsul-meu-e-da-gazelor-de-sist-pentru-o-natiune-e-preferabila-independenta-energetica-10936179 )

*****

9) Ce stim despre cine reprezinta Chevron in Romania ?

Pana acum, am identificat doar câteva nume ale unor reprezentanti ai Chevron in Romania. Din pacate, nu am putut afla prea multe cu privire la parcursul lor profesional si politic sau la interesele economice. In masura in care exista informatii disponibile, raspunsul la aceasta intrebare va  putea fi completat prin comentariile dvs.

Reprezentantii Chevron in Romania sunt urmatorii:

Tom Holst, country manager, seful operatiunilor Chevron în România

Jim Christianopoulos, responsabil de mediu

Cristina Gaginsky, director de relatii publice

Gheorghe Orbu, sef de foraj

Cosmin Ghitã, consilier de afaceri publice.

Distribuie acest articol

168 COMENTARII

  1. Nu conteaza cine reprezinta Chevron in Romania. Daca o companie din Standard & Poor’s 500 are nevoie sa-si dovedeasca performanta profesionala sau credibilitatea in Romania, inseamna ca Romania are o problema, nu respectiva companie.

    Sa speram ca guvernul Romaniei nu pune problema in acelasi mod. Insa ar fi interesant de aflat raspunsul la o alta intrebare: daca explorarile ar fi facute de o companie de stat romaneasca, ar mai exista tot circul asta? Pentru ca sub masca bunei credinte, atat protestele de la Pungesti cat si articolul de fata, nu fac decat sa demonstreze o xenofobie feroce. „Strainii ne vor raul”, asta e adevaratul subtext al intregii abordari.

    • Este important sa stim cine reprezinta Chevron. Nu am spus ca ma intereseaza declaratia de avere a acestora.

      Revolta ar fi fost aceeasi si daca in discutie ar fi o firma privata romaneasca. Datele problemei nu se schimba: metodele, riscurile, tipurile de licente, pericolele pentru mediu, etc.

      Cei de la Pungesti sunt niste oameni simpli care reactioneaza cum se pricep. Ce sa le cerem lor daca noi, cei mai destepti, refuzam sa intelegem problema la dimensiunile ei? De fapt refuzam chiar sa acceptam ca este vorba despre o problema importanta.

      • Cei de la Pungesti or fi niste oameni simpli, insa „avocatii” lor din RO. sunt niste oameni cat se poate de educati. Poate ca asta ar fi un bun moment sa militam pentru schimbarea legislatiei, astfel incat proprietarii terenurilor sa primesca redevente, nu statul. Statul va incasa impozite pe venit de la respectivii proprietari, in urma acelor redevente.

        Iar intrebarea 5 sfideaza logica economica: Chevron nu poate lua gazul in spinare sa-l duca in State, acolo gazul e ieftin. Tot ce poate face Chevron cu gazul este sa-l bage intr-o conducta, foarte aproape de Pungesti. Daca cineva dornic sa exporte gaz va gasi unde sa-l vanda scump, nu are nevoie sa sape dupa gaz pe toate dealurile, il va putea cumpara si exporta, daca va fi ieftin in RO. Prin urmare, Chevron a venit sa castige niste bani in RO contribuind la ieftinirea gazului, cu ocazia asta. Dar noi inca vedem lucrurile ca pe vremea lui Ceausescu, strainii vin sa ne fure bogatiile, corect?

        • De acord, ce-ar fi sa nu incepem cu explorarea gazelor de sist, ci cu schimbarea legislatiei pentru a creste redeventele si a le aloca proprietarilor de teren ? Ar trebui apoi sa schimbam licentele deja acordate pentru a le pune de acord cu noua legislatie. Si dupa aceea, putem explora, dezvolta si exploata .

          Nu, Chevron sau orice alta companie privata, româna sau straina, nu poate lua gazul in spate, ci il poate transporta lichefiat cu cisternele, de exemplu. Si de ce sa traverseze oceanul pana in State, cand sunt tari europene mai aproape si care pot oferi un pret mai bun decat românii ?

          • Pai, nu tot noi ne plangem ca in RO gazul e scump si ca platim la rusi mai mult decat alte tari din regiune? :) Cat gaz credeti ca se poate exporta cu cisternele pe calea ferata? Care e tara disperata sa cumpere gaz cu cisterna, dati dumneavoastra un exemplu! De-aia spun ca intrebarea 5 sfideaza logica economica.

            • Creati false probleme.
              Nu vreti sau nu puteti sa intelegeti ca intr-o lume mondializata e o naivitate sa credem ca poate exista „independenta energetica”. Tot in aceasta lume, functioneaza (si e bine ca e asa) legea cererii si a ofertei. Daca exista cineva care da mai mult, nimeni nu poate obliga o companie privata sa vanda cu mai putin. Asta chiar ar fi sa ne intoarcem la vremurile lui Ceausescu pe cand orice era posibil.

            • Harald Dragule,

              Din 2016 vom fi conectati cu HU. Din 2013 sintem conectati cu BG (termenul era sf anului, nu stiu stadiul). Rusii nu vor putea cere un pret mai mare decit costul cerut in urma transportului prin SouthStream (via BG) sau in urma transportului prin HU (marea nordului). E max pe care Ro il poate obtine in privinta gazelor.

          • Doar o mica nota. Lichefierea gazelor, incarcarea in cisterne si trimiterea lui oriunde este o solutie groaznic de scumpa comparativ cu o conducta care introduce gazul in retea. Tineti minte ca cisternele cu gaz lichefiat nu sunt brichete Bic. NU cred ca cineva ar fi dispus sa plateasca de x ori mai mult pe ambalarea gazului decat pe o conducta care ar asigura un venit economic mult mai rapid si mai eficient.

        • „Tot ce poate face Chevron cu gazul este sa-l bage intr-o conducta, foarte aproape de Pungesti.”

          Corect! Care conducta ar trebui sa duca undeva (macar pana la alta conducta) trecand peste terenurile altor mii de persoane care vor fi, desigur, expropriate… Ca doar e in interesul Chevron (scuzati: in interesul natiunii), la fel cu e in interesul natiunii sa permitem RMGC sa exproprieze.
          Sau nu?

          • Asta e cu totul altă problemă, iar dacă expropierile sunt cele care ne deranjează, atunci pe astea trebuie să le punem pe tapet, nu să batem șaua Chevron-ului ca să priceapă iapa guvernului.

            Poate că legislația privind exproprierile dezavantajează prea mult proprietarii, poate că respectiva conductă ar trebui să ocolească terenurile private, dacă nu se poate ajunge la o înțelegere cu proprietarii, poate că ar trebui să ne întoarcem la ideea exprimată mai sus, aceea cu redevențele pe care ar trebui să le primească proprietarii terenului, nu statul etc.

            Însă problema trebuie discutată sub aspectele ei reale, nu să inventăm pretexte legate de riscurile exploatărilor de gaz. Pe de altă parte, impresia mea e alta: atitudinea românilor nu e îndreptată spre o exploatare responsabilă a resurselor, cu reducerea riscurilor la un nivel cât mai mic. Atitudinea românilor e mai degrabă la modul. ”lăsați terenul ăla așa cum e, nu vreau să văd nici sonde, nici turbine eoliene, nici altceva pe el”. De-aia are loc dialogul ăsta al surzilor, pentru că se inventează pretexte tehnice, în loc să se recunoască sincer că e o atitudine emoțională.

            • Tinere, te asigur ca nu e nimic emotional aici: 1/ problema oportunitatii nu e pusa deloc si 2/ raportul costuri / beneficii nu este calculat corect, in opinia mea (v. comentariile mele mai jos).

            • Nu este o atitudine emotionala ci una logica:
              – daca este terenul meu, doresc o renta viagera (indiferent cat timp este folosit terenul de catre firma respectiva, este evident ca nu-l mai pot cultiva pentru a-mi asigura veniturile);
              – daca este terenul vecinului, doresc ca suma echivalenta unei rente viagere sa fie depusa intr-un cont escrow (in caz ca poluarea imi scoate terenul din circuitul agricol);
              – in fine, daca este terenul meu si nu sunt de acord cu utilizarea sa de catre altii, doresc sa-si puna sondele/eolienele/panourile fotovoltaice in alta parte. Sau sa-mi faca o oferta de cumparare pe care o pot accepta (sau nu).

            • @iosiP.
              A doua observatie este foarte, foarte judicioasa, inclusiv (sau mai ales) in contextul discutiei despre redevente, din care o parte ar putea reveni si proprietarului (foarte improbabil, de altfel).
              In ceea ce priveste ultimul punct, am incercat sa va mai raspund o data dar acel mesaj n-a aparut – nicio turbina si niciun panou PV n-a fost instalat pe vreun teren impotriva vointei proprietarului, niciodata n-a fost vorba de exproprieri etc. Dimpotriva, de vreun an si jumatate incoace, statul face tot ce-i sta in putinta – inclusiv niste smecherii legate de terenuri – pentru a descuraja aceste proiecte.

          • O rentă viageră e total lipsită de realism, n-o să ofere nimeni o rentă în valoare totală de 10 ori cât prețul terenului, nu credeți? În România, prețul terenului agricol e de sub 3000 de euro pe hectar, iar în zona de nord-est despre care discutăm e probabil cam jumătate. E dreptul dvs. să vindeți terenul, e dreptul dvs. să cereți poate un preț dublu (și iată că legea exproprierii începe să-și arate utilitatea :) ) dar o rentă viageră nu are nicio acoperire în realitate, e doar wishful thinking.

            Cât despre adresările cu ”tinere” și la persoana a doua singular ale colegului dvs., asta spune foarte multe despre cât de jos este el dispus să ducă dezbaterea. S-ar putea să aibă mai puțin decât vârsta mea, dar nu intenționeez să mă adresez direct lui.

            • It_s_not_news este in egala masura si colegul dvs., ca si-al meu, ca si-al oricui altcuiva care comenteaza aici.
              Cat despre utilitatea legii exproprierii, aveti mare dreptate. E o lege foarte utila. Mai ramane sa stabilim si cui.
              Cu siguranta nu clujenilor proprietari de terenuri pe langa oras, terenuri cu o valoare de piata de 20-30 euro/m2 si care au fost recent expropriati pentru extinderea aeroportului local, primind despagubiri de 10 eurocenti/m2, ca asa prevad nu stiu care normative (unii au refuzat chiar sa le primeasca). La TVR 1 in seara asta.
              In plus, este evident ca nu intelegeti situatia din Vaslui (si din alte zone vizate, dar acolo e critica).
              Pentru oamenii de-acolo, cum sunt cei din Pungesti, valoarea pamantului nu este in primul rand una financiara, ba poate nici macar intr-al doilea rand. Pamantul agricol este resursa vitala pe baza careia supravietuiesc – poate jumatate dintre ei, poate trei sferturi, pe alocuri chiar cam toti. Daca-i expropriezi, le iei singurul mijloc de existenta, nu doar o proprietate.
              Nu stiu care e situatia dvs., dar incercati sa va ganditi ca aveti 70 de ani si locuiti de-o viata intr-o casa mai degraba modesta, mostenita de la bunici si-apoi parinti. Vine statul, v-o pretaluieste dupa toate regulile artei si zice, „ia, bah, Haralde, 5000 de dolari, ca atata face conform legii, si maine sa nu te mai prind pe-aici ca vine buldozerul”. Cam asa si pe-acolo.
              „Propunerea de business” pe care o sugerati – si pe care, mult mai grav, o sugereaza scrasnit si dl. Basescu, Ponta si altii – este cu mult mai rea chiar si decat aia bolsevica… si pe urma va mirati de ce oamenii il regreta pe Ceausescu.
              Bolsevicii le-au luat pamantul, dar macar le-au oferit o alta modalitate de supravietuire, chiar si mizera, „colectiva”. Dvs. vreti doar sa le luati pamantul contra catorva hartii.
              Asa incat, intr-un astfel de context, gasesc emoticonul ala, chicoteala cu privire la expropriere, complet nelalocul lui, ca sa nu zic de prost gust.

            • Cred că abordarea sentimentală chiar nu își are locul, în materie de exproprieri. Terenul are o anumită valoare și important e ca deținătorul să primească o despăgubire echitabilă, compensând și alte eventuale dezavantaje (distanța mai mare față de sat, de exemplu). ”Resursa vitală pe baza căreia supraviețuiesc” e aceeași și pe alt teren, situat la 2 km mai departe de cel inițial. Nu demolează nimeni satul și nu alungă locuitorii.

              Iar exproprierile în sine și valoarea despăgubirilor sunt treaba guvernului, nu văd de ce vă angajați într-o dispută personală cu mine. Nu credeam să ajung să-i dau vreodată dreptate lui Victor Ponta, dar România chiar nu poate rămâne o grădină botanică. Mai e nevoie de niște autostrăzi, mai e nevoie de niște căi ferate de mare viteză, mai e nevoie de niște obiective industriale și capacități energetice, iar toate astea înseamnă achiziții de terenuri și eventual expropieri, dacă nu se poate altfel. Cine vrea să dea cu sapa pe terenul moștenit de la străbunicu’, poate să dea cu sapa și un kilometru mai încolo, pe un teren primit în compensație.

            • Corect. Abordarea emotionala, sentimentala nu-si are rostul in materie de exproprieri. Mai cu seama atunci cand e vb de bunul altuia, atunci e ceva mai usor sa fii rece si rational.
              Ma bucur ca nu mi-ati raspuns la niciunul din exemple. Spune si asta ceva.
              Cat despre terenuri in compensatie, repet, nu intelegeti situatia. Terenurile alea care ar urma sa fie compensatii au DEJA proprietari. Ce facem, ii expropriem si pe aia, ca-n principiul dominoului?
              Si nu, oricum un teren langa sat nu e deloc acelasi lucru cu unul la doi kilometri mai incolo; nu stau sa va explic, ar trebui sa fie evident.
              Atat in situatia asta, cat si in discutia cu conturile escrow (o simpla idee, proasta din cate spuneti dvs.) ce ma sperie pe mine este scara lucrurilor.
              Intr-un scenariu de vis (de vis pentru unii, apocaliptic pentru mine), vorbim potential de sute de mii, daca nu milioane de hectare pe care agricultura devine imposibila.
              Trebuie sa existe o plasa de siguranta pusa la punct INAINTE ca lucrurile sa se intample, pentru ca altfel, stim cu totii cum vor decurge lucrurile. Companiile ii dau bataie inainte, statul roman o lalaie fericit, cum zice si Ponta, fericit sa recolteze niste batai aprobatoare pe umar prin diverse cancelarii – decizia o s-o ia guvernul din 2020 – dupa care in 2020 se trezesc si „descopera” ce se stie de pe-acum, ca oamenii pot de fapt exploata linistiti. O dam din colt in colt, ca sa vezi ca daca nu le dam voie tre’ sa le dam nu-sh cate zeci de miliarde despaguburi, aia-aia, asa ca mai bine-i lasam. Iar pe amaratii aia, niste zeci sau sute de mii de oameni, ii despagubim din veniturile (neaparat foarte mici, ca asa stim noi sa „negociem”) obtinute de pe urma exploatarilor etc.
              Iar la urma, cand tragem linie, obtinem: terenuri devastate pentru foarte multi ani inainte, o resursa consumata, oameni traumatizati si facuti inca mai dependenti de stat decat sunt acum si un stat la fel de sarac ca inainte, daca nu chiar mai sarac. Dar, desigur, si un anumit domn Niculaie si inca vreo cateva duzini de alti domni mult mai bogati decat inainte.
              In rest, va rog frumos sa nu-mi mai vorbiti despre autostrazi si cai ferate de mare viteza si altele asemenea.
              In 25 de ani am vandut si industrie, si banci, si resurse naturale si tot ce mai era pe-aici si-avem in schimb cateva capete de autostrada imprastiate aiurea, un pod care trebuie inchis pentru reparatii dupa sase luni de la inaugurare, cai ferate pe care se circula mai incet decat la 1890, precum si una bucata capacitate energetica 100% noua, dar si aia facuta in conditii „preferentiale”. N-am absolut niciun motiv sa cred ca eventualele venituri din aceste exploatari, oricat ar fi ele de mari, se vor transforma in altceva decat in bani deturnati, pork si eventual ceva pomeni pre-electorale.

            • Iata, nu o sa mai folosesc „dragule” si „tinere” in legatura cu d-voastra, desi dovediti ceva imaturitate.

              Ati scris:
              „Chevron a venit sa castige niste bani in RO contribuind la ieftinirea gazului, cu ocazia asta. Dar noi inca vedem lucrurile ca pe vremea lui Ceausescu, strainii vin sa ne fure bogatiile, corect?”

              Chevron (si altii) au facut niste contracte cu statul roman. Contracte care sint secrete. In acest caz, producem gaz (pe care nu o sa-l consumam noi), cu consecinte pe care nu le stim foarte bine (de mediu dar nu numai). Ceea ce afirmati mai sus sint simple supozitii, fara baza reala. It’s just wishful thinking.

          • @iosiP. Acea conducta IN care se varsa gazul de la Pungesti apartine fie Romgaz, fie Transgaz (care nu mi se par a fi private). Costul transportului gazului (a vedea orice factura din vest) este de acelasi ordin de marime cu pretul gazului -atunci cand nu-l depaseste.
            Asa ca consumul casnic (cam 5% din consumul tarii) este tributar transprotatorului NU producatorului; in definitiv nasul Pandelica de la Filiasi primeste ce se AMESTECA in conductele Transgaz, amestec ce poate diferi si de la o zi la alta.
            Iar daca Chevron la Pungesti e prea scump Romgaz il poate ocoli, ceea ce sigur NU e in politica comerciala a Chevron.
            Iar liberalizarea pretului la gaz va surveni si daca ii ciomagim pe cei de la Chevron (dar nu pe cei de la Nis-Gazprom) si daca nu.

            PS. DIn ce citesc, o sonda din Pennsykvania are productie de 200 000 mc/zi, iar cea mai buna din Polonia era de 8000 mc/zi. Deci cea de la pUngesti e mica sau mare? Vor fi acolo MILIOANE de mc de apa si sute de tone de DETERGENTI?
            PS2. Cate tone de detergenti se arunca in natura din masinile de spalat rufe/vase de la Mizil fata de ce se utilizeaza la Pungesti (NUMAI dupa ce incepe exploatarea, DACA se justifica o exploatare)

            • Acea conducta IN care se varsa gazul de la Pungesti exista deja, in schimb conducta care transporta gazul de la Pungesti LA conducta Romgaz/Transgaz NU exista, deci trebuie construita pe terenuri agricole apartinand unor proprietari privati, care vor fi expropriati!
              Traiasca socialismul si interesul de grup (scuzati: interesul public)!

              Chiar, care public? A intrebat cineva „publicul” daca este de acord – un referendum, ceva, ca nu e tara lui Ponta & Co. – sau revenim la stilul de guvernare al „marelui carmaci”?

  2. Este un text util. Felicitări.

    Dar sunteţi nedreapta cu dl. Băsescu şi cu opiniile şi angajamentele sale faţă de chestiunea gazelor de şist. Probabil că nu aţi avut timp să faceţi o documentare mai extinsă.
    Să vă ofer doar 2-3 repere ale poziţiilor dlui. Băsescu faţă de acestă problemă.

    1. http://www.mae.ro/sites/default/files/file/2011.09.13_declaratie.pdf
    Declaraţia comună privind parteneriatul strategic pentru secolul XXI între România şi S.U.A, semnată de preşedinţii român şi american în anul 2011, este 100% meritul dlui Băsescu din partea română. După cum veţi vedea, există acolo un angajament referitor la gazele de şist.
    „Securitatea energetică, inclusiv asigurarea diversităţii surselor şi rutelor de
    transport, cum este Coridorul Sudic, dezvoltarea reţelelor inteligente,
    studierea surselor neconvenţionale de energie, inclusiv gazul de şist, precum
    şi urmărirea surselor alternative de energie curată şi liberalizarea pieţelor în
    vederea atragerii de noi investiţii în sectorul energiei”

    2.În urmă cu aproape un an şi jumătate, dl. Băsescu s-a întâlnit cu vicepreşedintele Chevron şi a dat asigurări cu privire la gazele de şist.
    „Presedintele Traian Basescu s-a intalnit duminica, la Chicago, cu vicepresedintele companiei americane Chevron, Ian MacDonald, fiind discutat subiectul exploatarilor de gaze de sist.”

    http://stirileprotv.ro/stiri/politic/presedintele-traian-basescu-s-a-intalnit-la-chicago-cu-vicepresedintele-companiei-chevron.html

    3. Şi în plan intern dl. Băsescu a fost foarte hotărât.
    http://www.ziarulprofit.ro/index.php/video-traian-basescu-la-investirea-lui-attila-korodi-despre-rosia-montana-daca-e-fezabila-exploatarea-dati-rapid-avize-daca-nu-spuneti-nu-investitorului-fiecare-zi-ne-va-costa-enorm-in-viitorul/

    „Sunt un sustinator al exploatarii cu maxima protejare a mediului inconjurator, dar este clar ca Romania nu are miliardele de euro de care ar fi nevoie pentru a importa tehnologiile necesare exploatarii acestor resurse – aur, cupru, gaze de sist – in conditii in care putem spune ca mediul este protejat. De aceea, parteneriatul cu firmele straine pare sa fie singura solutie.”

    Doar atât, deocamdată.
    Angajamentele dlui. Băsescu faţă de problema gazelor de şist nu se rezumă doar la atitudinea din prezent. Nici pe departe!
    Domnia sa nu a considerat ca gazele de şist constituie doar o problemă comercială, economică. A ridicat-o la rang de chestiune strategică în relaţia cu S.U.A. Asta obligă pe oricine!
    Să fie acesta motivul fluctuaţiilor dlui. Ponta? Nu este însă de înţeles spălarea pe mâini – ce simpatic este noul Pilat din Pont! – a dlui. Băsescu. Să fi uitat domnia sa de semnătura pe care şi-a pus-o pe Declaraţia de la pct.1?

    • Multumesc pentru completari. Nu preferinta pentru Basescu m-a facut sa ma opresc doar la o singura afirmatie a acestuia, ci indignarea fata de faptul ca un presedinte al Romaniei poate spune DA gazelor de sist, recunoscând in acelasi timp cu nonsalanta ca NU le cunoaste riscurile.

      Ma bucur insa ca ati facut aceste completari.

      • dla Gorga, pornim de la premisa ticalosiei americanilor ? sau de la incapacitatea lor economica? sau de la incompetenta Agentiei de Mediu a USA (sau coruptia), vs. excelenta celor ce manifesteaza la Pungesti?
        se vor face exploatari acolo unde NU se justifica economic? asta intelegeti din ce spune TB?
        intelegeti din acelsai document ca riscurile sunt LA FEL, peste TOT, cu orice tehnologie?
        rezulta cumva ca totul incepe acum si ca alternativa era sa se spuna ca NICICUM nu se va face?
        NB. Va aduc aminte ca acum cativa ani Germania decisese inchiderea treptata a centralelor nucleare si ca acum se redeschide subiectul cu mari sanse de a fi rasturnata decizia…..

        • Americanii si românii sunt tot atât de ticalosi. Câta excelenta exista in comportamentul nationalist al celor de la Puiesti tot atâta e si in comportamentul celor care, cu buna stiinta si din interese personale, refuza sa adopte o atitudine rationala in ceea ce priveste problema fracturarii hidraulice. De fapt, refuza sa accepte chiar ca ar putea fi o problema care ar trebui discutata.

        • Hm. Ciudat cata lume uita ca ratiunea de a fi a oricarei firme, ca o cheama Chevron sau Gicu s.r.l., este sa produca bani pentru actionari prin orice mijloace, atata vreme cat sunt permise. (iertare pentru asa truism).

          Cine isi face iluzii ca Chevron nu va incerca orice mijloace permise in Ro, sa arunce pe Google o cautare de tipul: „Chevron indictment ecological crimes”. Adica sa vedeti cam pe unde a fost condamnata aceasta firma. (sesizati ca nu am cautat ‘charges’, ci doar condamnari).
          Ce invatam din exemplele cu Brazilia si Ecuador: acolo unde cadrul legal o permite, Chevron (sau Texaco sau Shell, sau Gazprom, sau OMV sau cine vreti voi) nu da doi bani pe comunitatea locala, pe mediu, etc. Pentru ca e rea? Nu, deoarece companiile nu au suflet, ca atare nu pot fi nici rele, nici bune. Ci pentru ca e mai ieftin si pentru a a fost permis la un moment dat.
          Bun, ia sa vedem ce stim despre cadrul legal si institutional din Romania care ar trebui sa impiedice Chevron sa faca la fel si pe aici:
          – Legi care sa reglementeze astfel de exploatari? Nu, nu avem. Tehnologia e relativ noua si nereglementata. Inclusiv la nivel UE de-abia acum incep sa modifice directivele in domeniu pentru a acoperi si specificul gazelor de sist (vezi introducerea obligativitatii studiului de impact). Insa oricum, politica Comisiei este de a lasa statele membre sa decida. Ca atare, pe problema asta si Comisia se comporta ca Pilat din Pont.
          – Institutii puternice pentru control si aplicarea legilor privitoare la protectia mediului, respectarea standardelor industriale, etc? Nu, nu avem.
          – Un nivel scazut al coruptiei care sa garanteze astfel quasi-imposibilitatea musamalizarii unor posibile incalcari ale legislatiei? Nope, nici aici nu stam bine.

          Pot sa intreb atunci pe ce se bazeaza cei care cred ca trebuie sa dam drumul si la gazele de sist ca va fi bine, singurul mic obstacol fiind niste ‘tanacieni’ de la Pungesti care se opun ‘independentei energetice’ de ignoranti ce sunt? Si care pot fi rezolvati cu ceva comunicare, PR, bilute colorate, etc.? Eventual cu inca o lege pentru ‘proiecte de interes national deosebit’ in domeniul exploatarii hidrocarburilor neconventionale? Va suna cunoscut?

          Din aceasta perspectiva, d-na Gorga, credeti ca mai conteaza cine ii reprezinta pe Chevron in Romania? Eu cred ca depinde mult mai mult de cine ne reprezinta pe noi, pe cetatenii acestei tari, in Romania. Si aici, din pacate, nu stam bine deloc.

  3. Independenta energetica a Ro este o gogorita anyway, nascocita de securistii astia noi, si promovata de mediile de „dreapta” din Romania cu obstinatie.

    Daca ii freca atit independenta asta energetica, aveam:
    1/ o strategie de independenta energetica (aflam si noi de ea)
    2/ investitii in nuclear si hidro (avem numai furturi, in schimb)
    3/ protejarea resursei numita „gaz”. In mom de fata Petrom (OMV) are o capacitate de productie de 800Mw pe gaz (ieftin, de-asta de-al nostru). Ce face Petrom: exporta energie electrica produsa cu gaz, deci gaz. Din cite stiu, sintem exportatori neti de energie electrica.
    4/ In plus, gazele astea care distrug agricultura (aveam si noi ceva: pamint si apa curata) prelungesc dependenta de combustibili fosili.
    5/ Din august, exportam gaz spre ungaria. Cind gazoductul va fi terminat (2016), vom exporta si mai mult gaz. In lipsa unei industrii care sa foloseasca gazul asta, o sa se intimple aceeasi chestie: exportam materii prime nu facem industrie (cu toate consecintele ce decurg de aici, somaj, val adaugata mica, baieti destepti)
    De la sfirsitul lui 2013 cred ca sintem conectati si cu Bulgaria.

    In ultima vreme, la noi s-a vorbit numai de south-stream. Care oricum era neviabil dpdv economic cu terminalul in Ro. Nu cred ca cineva cu scaun la cap a sperat ca SS sa treca pe la noi.

    • Problema agriculturii e prea putin discutata.
      De exemplu, in faza de exploatare, numai in zonele Dobrogei si ale Barladului este prevazuta scoaterea din circuitul agricol a peste 900 000 de hectare. Cum isi asigura oamenii din aceste zone mijloacele de subzistenta si hrana pentru animale ? Din ce vor trai ? Nu suntem pe cale sa repetam greselile industrializarii fortate ale lui Ceausescu despre care stim bine unde au dus ?

      • Ba da. Dar e la moda sa „fim de dreapta” si sa spunem cuvinte pompoase gen „independenta energetica”, „modernitate”, etc.

        Sintem dobitoci, si vad ca sint destui idioti utili care sustin idea distrugerii pamintului pentru niste cistiguri realmente minore (subliniez inca o data ca nu avem capacitatea de a folosi acest gaz).

        • Eu sunt de dreapta, cum am mai spus-o de multe ori pe acest forum. Si nu pentru ca e la moda, ci din convingere. Istoria cu „independenta energetica” mie-mi apare mai mult ca o reminiscenta a ceausismului, decat ca un argument de dreapta.

          • Discernamant poti sa ai si atunci cand iti bati nevasta sau atunci cand ii dai cu toporul in cap vecinului, daca tot discutam despre zona folclorica dintre Siret si Prut. Discernamant nu inseamna ceea ce credeti dvs.ca inseamna, asa cum nici exploatarea gazelor de sist nu inseamna ceea ce pretindeti dvs.ca inseamna.

            In Romania e nevoie de gaz metan pana la nivel de gospodarie si locuinta individuala si daca nu suntem pregatiti sa renuntam la el, am face bine sa-l obtinem de undeva. Nu pentru „independenta energetica” astea sunt lozinci de politicieni. Ci pentru ca e nevoie de el, pentru ca arde destul de curat, comparativ cu poluarea produsa de lemn sau carbune si pentru ca se poate folosi direct, fara sa ne trebuiasca rafinarii pentru el. Nu se puna problema sa alegem intre gaz sau nimic, de niste energie in locuinta avem neaparata nevoie, data fiind clima.

            • Domnule, n-am sa ma bat cu d-voastra pe teme lingvistice. Discernamint inseamna facultatea de a judeca si a aprecia lucrurile la justa lor valoare, cf DEX. Daca d-voastra credeti ca a-ti bate nevasta = a da dovada de discernamint ce sa mai zic ?

              Nu stiu daca ai observat ca nu sint un ecologist. Nu imi dati impresia ca d-voastra stiti dpdv tehnic ce inseamna gazele de sist. Din nefericire pentru mine (fiindca initial, acum 2 ani, eram destul de neutru), m-am interesat, am discutat cu geologi si hidrologi.

              Cred ca a fi avocatul unei tehnologii noi este destul de greu si va inteleg frustrarea. Ati inceput campania cu „Daca o companie din Standard & Poor’s 500 are nevoie sa-si dovedeasca performanta profesionala sau credibilitatea in Romania, inseamna ca Romania are o problema, nu respectiva companie.”

              S&P 500 = stock market index based on the market capitalizations of 500 large companies having common stock listed on the NYSE or NASDAQ

              Cu alte cuvinte moralitatea nu are nimic de-a face cu S&P 500. Ceea ce dovedeste ca amestecati categoriile (Aristotel?).

              Prefer insa o abordare mai conservatoare. Ca sa ma intelegeti, si sa cobor nivelul (ceea ce asteptati de mult de la mine), cind stai cu pantalonii in vine, se gaseste cineva sa-ti faca treaba aia urita. Eu zic sa ne tinem pantalonii pe noi.

            • „“Daca o companie din Standard & Poor’s 500 are nevoie sa-si dovedeasca performanta profesionala sau credibilitatea in Romania, inseamna ca Romania are o problema, nu respectiva companie.”

              Bineinteles ca trebuie sa stim cine reprezinta Chevron in Romania. Macar din curiozitate, daca nu din responsabilitate, ca sa cunoastem pe mana cui mergem. Un demers absolut identic il consider necesar si daca firma implicata ar fi romaneasca.

              Un singur exemplu. Responsabilul de comunicare al Chevron in Romania est fostul consilier specializat in energie din Ambasada Romaniei de la Washington din momentul cand a fost semnat partenariatul strategic cu SUA. Cu vreo 3 ani in urma, prin ziarele românesti se comenta ironic cu privire la aceasta persoana deoarece atat ea cat si sotul lucrau la Ambasada din SUA fiind, evident, platiti de statul roman. Poate e o persoana capabila si inteligenta. Faptul ca esti casatorit cu cineva care lucreaza la Ambasada , nu implica obligatoriu ca trebuie sa ramai in umbra. Asemenea detalii insa intriga, cum subliniati pun probleme de morala. Sunt coincidente care ar merita clarificate. La inceput in Ambasada (deci reprezentant al interesului public al românilor), acum cu Chevron ?!!!

            • Moralitatea n-o fi avand nimic de-a face cu Standard & Poor’s 500, dar legalitatea are. Daca Chevron s-ar fi tinut de prostii (ca Enron, de exemplu) atunci ar fi avut soarta lui Enron si n-am fi gasit-o in S&P 500. N-am avut insa impresia ca obiectiile dvs.s-ar baza pe moralitate, ci mai degraba pe un mercantilism feroce, tradus in conturi escrow de sute de mii de euro.

              Am mentionat S&P 500 pentru ca in buna traditie romaneasca, articolul incepe cu „ia sa vedem noi cine reprezinta Chevron in Romania”. Ma intreb cum ar reactiona autoarea articolului, daca la prima ora de curs, un student de anul I i-ar cere sa prezinte acte doveditoare privind studiile care o indreptatesc sa predea la universitatea respectiva. Pentru ca a-i trata pe Chevron ca pe niste sarlatani sau nemernici exact cu asa ceva echivaleaza, cu a intra ca student intr-o sala de curs si a-i cere profesorului sa-si dovedeasca statutul.

              E genul de reminiscenta comunista de care nici macar nu suntem constienti, obiceiul de a nu respecta nimic si pe nimeni, ceea ce se vede si din modul de adresare.

            • ” Ma intreb cum ar reactiona autoarea articolului, daca la prima ora de curs, un student de anul I i-ar cere sa prezinte acte doveditoare privind studiile care o indreptatesc sa predea la universitatea respectiva.”

              Chiar sunteti naiv. Avem obligatia profesionala ca la inceputul fiecarui an universitar sa ne prezentam studentilor. Nu e nevoie sa intrebe. Iar cei care lipsesc de la primele cursuri pot foarte bine sa gaseasca informatia pe site-ul universitatii.

            • Daca eram o tara arida, fara nici o treaba cu productia agricola as fi inteles graba cu care guvernantii dau licente peste licente pentru toti care doresc sa exploreze/exploateze aceste resurse. Dar noi avem un pamant agricol foarte bun si daca ar fi dupa mine, mai ales ca se scot din circuitul agricol atatea hectare si atata apa, acum as spune pas si as incerca sa prioritizez agricultura. Gazele poate sa mai astepte mai ales ca americani deja au inceput sa exporte si pun deja presiune pe rusi.

            • Va prezentati verbal, doamna, nu va cer studentii sa veniti cu actele de studii in original si nici nu nu explicati nimanui cu ce se ocupa sotul verisoarei dvs. Dar la Chevron exact in maniera asta va referiti.

            • Pot cere si studentii asa ceva. Informati-va mai bine cu privire la aceasta problema.

              In cazul pe care-l discutam, o persoana ca cea pe care am dat-o ca exemplu imi trezeste intrebari in termeni de moralitate. La inceput a sustinut interesul public al romanilor in calitate de functionar la Ambasada, iar acum e in slujba unor interese private.

          • Dle Harald,

            O sa incerc sa va explic un lucru, fiindca am impresia ca in luarea de pozitie pe care o aveti sinteti bine intentionat, desi prost directionat. Chevron este o companie care are ca target un profit pentru actionarii ei. Sint convins ca Chevron (si altii de asemenea calibru) face tot ceea ce este posibil pentru maximizarea profitului (un lucru care nu este neaparat rau). Sint convins de asemenea ca asa-zisii nostri conducatori sint niste lepre (Basescu, Ponta, Sova, you name them …). Astfel ceea ce este in interesul Chevron / politicienilor romani s-ar putea sa nu coincida cu interesele Ro per ansamblu.

            1/ Din perspectiva pur comerciala, life-span-ul unui put este estimat la 40ani pentru cele din PA, dar economic, output-ul de gaz – mentenanta = neviabile dupa 10-15 ani. Te-ai intrebat de ce in US, major gas drilling companies fac cam asa: sapa putul, iau crema (65-80% din gaz iese in primul an) dupa care vind putul.
            2/ Asta inseamna din ce in ce mai mult pamint alocat productiei de gaz.
            3/ La finalul celor 20 de ani (sa zic), te trezesti cu un pirjol in spate, fara apa freatica, cu apele de suprafata poluate. Nu mai poti face nimic acolo, satele, si asa amenintate de migratia masiva, sint fantoma

            Eu sincer, spun sa ne concentram pe zacamintele din marea neagra (conventionale) si sa dezvoltam agricultura. In 40 de ani, sa ai pamint si apa curata va valora mai mult decit gazul asta.

  4. Nu stiam ca se foreaza la mai mult de 3km. Daca e asa, permiteti-mi sa nu-mi fac prea mari griji pentru 2%.

    Adaugati la lista lucrurilor pe care le stim ca intregul foraj se izoleaza de alte formatiuni geologice si in special de panza freatica (stiu, pot exista accidente/cutremure, dar e o diferenta uriasa fara de pomparea apei+substantelor chimice direct in pamant). Ma rog, e un „best practice”…
    http://www.iea.org/publications/freepublications/publication/WEO2011_WEB.pdf – pagina 164

    • Multumesc pentru interventie. Discutia obiectiva asupra pericolelor va putea face obiectul altui articol.

      Totusi, daca ati adus vorba, in editia din 2012 a documentului pe care-l citati, pe langa precizari ca cele pe care le faceti gasiti diferite riscuri care sunt mentionate.
      Puteti gasi documentul la adresa:
      http://www.worldenergyoutlook.org/media/weowebsite/2012/goldenrules/weo2012_goldenrulesreport.pdf

      Cateva dintre riscurile la care ma refeream sunt urmatoarel:
      – emisii mai mari decat gazele conventionale (p. 19)
      – rata de recuperare mai mica decat la gazele conventionale (p.21)
      – zgomot, poluare si trafic greu constant: extragerea gazelor de sist necesita operatiuni care se desfasoara 24 de ore din 24 (p. 23)
      – pot amplifica activitatea seismica (p.26)
      – necesita o cantitate mai mare de apa decat resursele conventionale (p.31);

      • Si adaugati:

        Output mare in primul an dupa care productia de gaz se reduce la 20% => se va face o sonda putin mai incolo, orientata pe aceeasi directie a faliilor, si tot asa ….

        @ Sile

        Dragule, culmea, pericolul de contaminare vine exact de la put (greu de facut un put corect!) si de la apa contaminata care vine inapoi. Ce faci cu ele ? le deversezi. Deci, fa-ti griji pentru apele de suprafata si pentru cele freatice….

          • Mmmm, ideea e de lacomie, nu de densitate: odata inceput procesul de pus sonde, da-i inainte ca pionierii. Nu exista nimeni sa-i opreasca, ca deh, e „interesul national”

            • Nu e vorba neaparat despre lacomie.
              Marirea numarului de sonde e legata mai degraba de diminuarea prea mare a productiei dupa primul an de exploatare. Economic vorbind, acesta e un dezavantaj important pentru firmele care trebuie sa continue sa investeasca (implicit sa se indatoreze).

        • Dvs. alegeti daca va retrageti sau nu.

          Pentru cine ramane insa in discutie, vreau sa spun ca pentru exploatarea gazelor se foloseste de 2000-10000 de ori mai multă apă decât pentru obtinerea aceleiasi cantitati din zacaminte convenționale. Fiecare sondă consumă intre 4 si 25000 de metri cubi de apa/put fracturat. Cum o sonda poate fi fracturata de aproximativ 18 ori, de fiecare data avem nevoie de aceeasi cantitate de apa.

          Potrivit Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă,”resursa de apă utilizabilă este în România de 2.660 metri cubi pe locuitor pe an” „în comparaţie cu media Europeană de peste 4.000 metri cubi/an/locuitor, ceea ce plasează România printre statele cu resurse utilizabile de apă relativ scăzute: http://strategia.ncsd.ro/docs/sndd-final-ro.pdf

          Ce facem, ne programam sa consumam si mai putina apa in conditiile in care avem deja putina ? In plus, regiunile dependente de agrigultura de subzistenta, cum e cazul județului Vaslui, sunt si mai vunerabile daca lipseste apa.

          • In legatura cu fracturarea aia „de 18 ori” …asta inseamna ca se instaleaza 18 packere si se fractureaza treptat, pe segmente. O mare parte din apa aia este reutilizata, adica nu ramane in subteran, e ca si cum ai baga apa intro butelie…este „scuipata” afara cand deschizi robinetul.
            Nu e nevoie de atata apa cat e specificat in articol.
            E bine de luat in seama si Canada, unde se fractureaza si in alte tipuri de zacaminte, „tight” reservoirs, chiar si pt petrol, pe la 7-8000 de orizontale anual.
            Daca e sa cauti specialisti in Romania nu gasesti, doar daca e careva sa lucreze in North America…dar aia is mutati deja aici.
            In privinta pretului gazelor…cand ai extrem de mult gaz, nu ai cum sa nu cobori pretul. Daca la New York e cotal la 3.7$/mbtu, in Alberta de exemplu e 2$/mbtu. In Europa cat e? 10$/mbtu.
            Pt clarificare, cu 20000 milion british thermal units faci o cina grozava.
            Sa nu-mi spuneti ca nu e populata Canada, fermele is imprastiate peste tot in preerie si bazinele hidrografice se supun acelorasi legi ca in Romania si oriunde altundeva pe glob.
            Riscurile exista dar daca totul se face by the book e OK.
            Greu cu sindromul Drobului de Sare in Romania…sau cu propaganda si brainwashing-ul.
            Lumea inca nu realizeaza cat de dramatic ar fi pt Rusia sa se exploateze masiv Shale Gas in Europa.

            • Pentru unii drobul de sare e „nu ne vindem la americani”, iar pentru ceilalti e „nu ne vindem la rusi”. Sunt doua definitii diferite care trimit la acelasi drob de sare.

              De ce dati cifre doar atunci cand va convin ?
              Nu o mare parte din apa e reutilizata, ci in medie 30%. Este vorba despre o reutilizare in circuit inchis (pentru aceeasi sonda sau pentru alte sonde) nu in circuit natural. In momentul in care ajunge la suprafata, apa respectiva antreneaza diferite metale grele, substante radioactive, etc. din pamant. De aceea, nu poate fi reutilizata pentru agricultura, de exemplu. Cand nu mai poate fi reutilizata, pentru ca sondele nu mai produc, apa aceasta poluata se depoziteaza undeva (cum ar fi in puturi parasite), cu toate riscurile de accident care decurg (pe termen mediu si lung).

  5. Ce stim despre mutatiile la nivel molecular si genetic produse de vaporii compusilor din apa de sonda asupra aparatului reproductiv al populatiilor de dihori din arealul Pungesti – Cocirlatele – Birlad?

    • Daca pe presedintele Romaniei nu l-au interesat riscurile exploatarii gazelor de sist, ce pretentie sa mai avem de la oamenii fara responsabilitati ?

    • Sugestia mea ar fi ca reprezentanții oricărei companii occidentale care dorește să desfășoare vreo activitate economică în România să citească articolul de față și comentariile aferente, pentru a fi la curent cu mentalitatea românească și cerințele societății, astfel încât să poată obține din partea localnicilor și a națiunii ”licența socială de operare” despre care vorbește un articol alăturat.

      Asfaltări de drumuri și construirea de rețele de canalizare în comunele în care au intenția să sape vreo groapă, conturi escrow de sute de mii de euro pentru fiecare groapă pe care au de gând să o sape și rente viagere de vreo 10 ori cât valoarea terenului pe care au de gând să sape respectiva groapă reprezintă doar niște cerințe minime, care vor trebui satisfăcute înainte de orice autorizație pentru săparea vreunei gropi.

  6. Am gasit pe site-ul companiei Chevron indicatii despre cum protejeaza ei acviferul potabil din Pennsylvania: 8 (opt) straturi concentrice de otel si ciment care se extind de la suprafata pina la circa 1.000 m adincime. Apa potabila, in Pennsylvania ca si la Bârlad, se gaseste in primii 150 metri de la suprafata.

    Acuma, daca contaminarea de la suprafata sau din flowback (apa care se intoarce de la 3.000 m pe verticala in sus) poate strabate cele 8 straturi concentrice de protectie (otel si ciment) cu o lungime de 1 km, asta da poluare!

    http://www.chevron.com/documents/pdf/NextIssue5.pdf p. 18-21

    • Eu am convingerea ca Chevron face tot ce-i sta in putinta sa reduca riscurile. E in interesul sau in primul rand. Putem totusi sa ne punem unele intrebari ?

      In ceea ce priveste riscurile pentru mediu insa, mi se pare relevant studiul realizat de Center for Energy, Economics and Policy si care porneste de la opiniile a 215 specialiști din mediul academic, guvern, ONG-uri și industrie. Există 12 riscuri pe care le-au precizat toate grupurile de specialisti – de la fragmentarea habitatului uman până la contaminarea apelor pe tot felul de căi. Ar trebui sa vorbim despre aceste riscuri, cu seriozitate si responsabilitate. Gasiti studiul la adresa urmatoare: http://www.rff.org/Documents/RFF-Rpt-PathwaystoDialogue_FullReport.pdf
      Sufera oare acesti experti de sindromul drobului de sare ?

      Tot pentru a nu inventa povesti cu monstri, ar trebui sa discutam serios si despre ce se intampla in timpul exploatarii gazelor de sist, in ciuda faptului ca toate companiile dau asigurari ca intentia lor e sa respecte regulile. In acest sens, Radioul Public Național din America a făcut un studiu cu informații de la agenția de mediu, ca să vadă câte încălcări ale legislației se fac la sondele de gaze de șist din Pennsylvania. Gasiti studiul amintit la adresa: http://stateimpact.npr.org/pennsylvania/drilling/

      • Raportul de la http://stateimpact.npr.org/pennsylvania/drilling/ are un defect: nu indica motivele pentru amenzi. Un studiu publicat in luna martie a.c. (Considine et al., Environmental regulation and compliance of Marcellus Shale gas drilling, Environmental Geosciences, v. 20, no. 1 (March 2013), pp. 1–16, prezinta urmatoarea statistica:

        Of the 2988 violations, 1844, or 62%, were for administrative or preventative reasons. The remaining 38%, or 1144 notices of violations, were for environmental violations, which were associated with 845 unique environmental events. These events were classified into major and nonmajor categories based on the level and severity of the pollution. Blowouts, uncontrolled venting, and gas migration are considered as severe and, hence, are classified as major. The top quartile of water contamination and land spills is 400 gal and provides the threshold in this study for major events in these two categories. Of these major events, less than 1% or 25 involved these major impacts. In all but six of these cases, the resulting environmental impacts have been completely mitigated. Parca se schimba situatia amu’…

        Si, pentru ca de 5 ani locuiesc in Pennsylvania, și, ca orice bârladean care se respecta, mă preocupă gazele de șist și-mi dau cu părerea pe internet (!), iată ce scria ziarul local, Pocono Records, pe 19 iulie a.c.: (http://www.poconorecord.com/apps/pbcs.dll/article?AID=/20130719/NEWS90/130719759&cid=sitesearch)

        A landmark federal study on hydraulic fracturing, or fracking, shows no evidence that chemicals from the natural gas drilling process moved up to contaminate drinking water
        aquifers at a western Pennsylvania drilling site, the Department of Energy told The Associated Press.
        Deci, guvernul federal, prin Ministerul Energiei, imi spune ca nu s-a contaminat apa potabila datorita operatiilor de fracking. Sa cred, sa nu cred?…Mai bine scriu pe internet!!

        • „A landmark federal study on hydraulic fracturing, or fracking, shows no evidence that chemicals from the natural gas drilling process moved up to contaminate drinking water aquifers at a western Pennsylvania drilling site, the Department of Energy told The Associated Press.”

          Credeti ce doriti, eu ma intreb insa ce altceva va putea spune guvernul federal atata timp cat substantele chimice folosite in fracturare sunt secret comercial. Nu se poate pur si simplu face legatura dintre fracturarea hidraulica si poluarea apei. Nu pot exista dovezi.

          • dna Gorga, de unde rezulta ca EPA din USA nu stie despre ce chimicale e vorba? Credeti ca ei dau ORBESTE avize de mediu? Sau ca la primul incident de mediu nu se afla la nivel EPA ce este pe acolo?
            Naivitate sfanta! unde esti localizata?!?

            • Nu cred c-am spus ca nu stie, dar EPA functioneaza intr-un cadru legislativ foarte riguros si, chiar daca stie, poate s-o spuna doar in anumite conditii. Ca stie bine ce se intampla daca ar viola un secret comercial.

        • Nu există nici o siguranță vizavi de poluare. O spun exemplele clare. Aveți aici un site care adună cazurile de poluare cauzată de fracturarea hidraulică în Pennsylvania (printre alte zone, dar am selectat „The List-Pennsylvania” din meniul de sus).
          Fiecare caz e notat cu nume, adresă, tipul de poluare (apă, sol, etc.) și cu link către detalii. Concluzia e că nu există responsabilitate reală în privința efectelor, iar acolo unde sînt probleme, situația e mînărită, iar cetățeanul e fentat cît de mult e posibil.
          http://pennsylvaniaallianceforcleanwaterandair.wordpress.com/the-listpennsylvania/

          L-am găsit printre link-urile din textul unui reportaj făcut chiar de un român la fața locului, în Pennsylvania (e un site dedicat fracturării hidraulice de la noi; mai sînt și alte informații utile pe-acolo):
          http://fracking.casajurnalistului.ro/americanii-fara-apa/

        • @Un_Bârladean:

          Nu există nici o siguranță cu privire la poluare. O spun exemplele clare. Aveți aici un site care adună cazurile de poluare cauzată de fracturarea hidraulică în Pennsylvania (printre alte zone, dar am selectat „The List-Pennsylvania” din meniul de sus).
          Fiecare caz e notat cu nume, adresă, tipul de poluare (apă, sol, etc.) și cu link către detalii. Concluzia e că nu există responsabilitate reală în privința efectelor, iar acolo unde sînt probleme, situația e mînărită, iar cetățeanul fentat cît de mult e posibil.
          http://pennsylvaniaallianceforcleanwaterandair.wordpress.com/the-listpennsylvania/

          L-am găsit printre link-urile din textul unui reportaj făcut chiar de un român la fața locului, în Pennsylvania (e un site dedicat fracturării hidraulice de la noi; mai sînt și alte informații utile pe-acolo):
          http://fracking.casajurnalistului.ro/americanii-fara-apa/

    • Sunt mai multe cai prin care poate aparea poluarea (apei).
      Unii sunt mult mai ingrijorati de poluarea „de sus in jos”. La suprafata si in acele iazuri se intorc mii de metri cubi de apa la fiecare operatiune de fracturare (si, pe langa cea initiala, se mai fac 1-2-3 an de an, pe toata durata vietii sondei), mai toxica decat a intrat, pentru ca mai dizolva te miri ce si din subteran.
      Dupa parerea dvs. de barladean, care evident stiti mai bine decat oricine detaliile despre performantele autoritatilor de mediu locale si judetene – ce credeti ca o sa se intample cu acea apa, in conditiile in care putem ajunge sa vorbim de multe MII de iazuri?
      Mai da si-o ploaie torentiala, ca la Baia Mare in 2000…
      In ceea ce priveste poluarea de „jos in sus”, este si ea posibila in mai multe moduri. Unul este infiltrarea apei din sist PE LANGA sonda, prin exteriorul tubajului, DUPA inchiderea sondei (ceea ce e chestia cea mai parsiva, pentru ca nici nu mai ai pe cine trage la raspundere). Altul este prin infiltrarea direct din sist, prin fisuri verticale pre-existente sau aparute/amplificate datorita fracturarii. Nu uitati ca, spre deosebire de fracturarea „clasica”, care se face in straturi oricum permeabile, aici se fractureaza argilitele impermeabile, adica taman straturile care protejeaza acviferele fosile (si, de fapt, le fac posibila existenta).

      Insa, cum spuneam, eu vreau sa fiu constructiv. Daca riscurile de poluare a apei sunt atat de mici si de bine controlate cum spuneti dvs. si cum spun si companiile, inseamna ca si riscul de-a plati niste penalizari „adevarate” (nu niste amenzi simbolice si carora oricum li s-ar pierde urma in bugetul vesnic flamand al statului) sunt ca si inexistente.
      Niste sute de mii de euro depusi intr-un escrow pt. fiecare sonda, eliberabili daca incepand din ziua deschiderii si pana la 5-10 de ani dupa inchiderea ei nu se intampla nimic? Sau, ca sa nu atentam la cashul oamenilor, macar o asigurare in aceleasi conditii IN FAVOAREA LOCALNICILOR si nu a statului roman degraba coruptibil?
      Companiile responsabile, care, nu-i asa, au totul sub control, nu polueaza, etc., n-ar avea de ce sa se opuna unei astfel de cerinte.

      • In ceea ce priveste poluarea de “jos in sus”, este si ea posibila in mai multe moduri. Unul este infiltrarea apei din sist PE LANGA sonda, prin exteriorul tubajului, DUPA inchiderea sondei

        Sugerați că apa de la 3.000 m urcă „de jos în sus” până la 150 m? Contra gravității?!? După închiderea sondei, ce forță mai poate împinge apa vertical în sus pe aproape 3 km? Sper că nu vă gândiți la forța capilară, pentru că atunci vă voi întreba de permeabilitate absolută, permeabilitate relativă, permeabilitate efectivă, viscozitate, transmisivitate, gradient hidraulic, gradient de temperatură, porozitate, diametrul porilor, tipul și concentrația de poluanți, linii de curgere, viteze de curgere, suprafețe potențiale de curgere, adîcimea formațiunii, dimensiunile bazinului sedimentar și…(mai bine mă opresc, să nu plictisim lumea).

        Dacă deschidem un manual de hidrogeologie, putem modela (relativ) ușor mișcarea apei subterane cu poluanți în ea. Cunoscând caracteristicile petrofizice și hidrogeologice amintite mai sus, am făcut calcule care indică perioade de mișcare către suprafață a substanțelor poluante de la cîteva mii la cîteva zeci de mii ani!! Modelul hidrogeologic, cu datele și ecuațiile aferente, este disponibil la cerere.

        • Nu cred ca discutia trebuie purtata la acest nivel aici si oricum nu sunt eu in masura sa o port. Cateva observatii totusi.
          Intr-o sonda inchisa, presiunea continua sa creasca; lent, dar creste. Nu e nevoie sa punem totul pe seama capilaritatii.
          Un model fizico-matematic, oricare ar fi el, este o aproximare a realitatii, oricand susceptibil de imbunatatiri majore. Unii par sa creada ca pana si modelele hidrogeologice, mai ales cele simple, ar intra in aceasta categorie, http://www.propublica.org/documents/item/371028-aquitards-and-viruses-wofr2008-08
          Cel mai important, desi ma repet – daca firmele sunt la fel de sigure ca dvs. ca nu se va intampla nimic vreme de mii sau zeci de mii de ani, inseamna ca n-au de ce sa se opuna constituirii unor despagubiri/asigurari semnificative INAINTE de inceperea exploatarii.

      • Dați vă rog un exemplu concret din ăsta cu sute de mii de euro depuși în conturi escrow pentru fiecare sondă. Există vreun domeniu în care se procedează astfel, așa funcționează undeva pe planeta asta activitatea de exploatare a resurselor minerale? Sau trebuie neapărat să demonstrăm în orice ocazie că România e altfel?

        • Sute de mii de euro? De curiozitate, astia chiar risca sa polueze iremediabil un judet intreg, de trebuie sa-si faca provizioane de aceasta valoare?

          Dar de curiozitate, daca se intampla o catastrofa ecologica cum si de catre cine propuneti sa fie despagubiti cei afectati? Nu de alta dar prin SUA, de exemplu, dai compania in judecata si te alegi cu despagubiri care acopera pagubele, plus un purcoi de bani ca „daune morale”. Ati auzit sa se intample asa ceva prin Romanistan (stiti ce despagubiri au primit cei afectati de catastrofa ecologica de la Baia Mare)?

      • dragule, mie mi=a zis careva cate chimicale se varsa in natura numai de la spalatul rufelor si vaselor la Mizil. Te vor speria cifrele… iar masuri de protectie KANCI, manif eco KANCI si articole de presa KANCI…

      • Parerea mea e ca ati inceput sa va incurcati la aritmetica, de dragul drobului de sare. Cum se ajunge la MII de iazuri, daca pornim de la 6 sonde / kmp, adica maximum 6 sonde la 100 de hectare? Cele 900.000 de hectare inseamna 9.000 kmp, adica o arie de 100 x 90 km. Chiar daca se gaseste gaz rentabil de exploatat pe fiecare din acesti 9.000 kmp, ceea ce e oricum absurd de presupus, tot nu e clar unde incap MII de iazuri.

        • 6 x 9000 < 1000 (?)

          La mine-n sat si-un copil de clasa a treia poate sa faca socoteala asta.
          Sau poate nu stiati ca fiecare sonda se pricopseste cu iazul ei. Poate nu stiati, da' asta nu va impedica sa dati lectii.

  7. „Metoda neconventionala se aplica pentru zacamintele de hidrocarburi situate la adancimi mari (peste 3000 de metri) „.
    Pana la adâncimea respectiva sunt de obicei cei puțin doua straturi impermeabile, aquiclude in engleză, așa ca poluarea pânzei freatice se poate face doar printr-un accident la suprafața exploatării.
    Volumul de lichid pare mare, dar concentrația de substante chimice e de 2.5%, iar acel lichid de imprastiata oricum la o suprafața uriașă. Ar fi bine daca opozanții fracturatii ar aduce exemple unde a avut loc poluarea solului la suprafața sau a pânzei freatice care sa afecteze locuitorii zonei la o exploatare de acest gen. Sunt sigur ca intersele sunt mari ca aceasta tehnologie sa nu fie folosită. Detalii aici(in engleză):
    http://en.wikipedia.org/wiki/Hydraulic_fracturing
    Daca e vorba de redevențe si/sau taxe se mai poate discuta. Dar sa refuzam din start tehnologia asta e o prostie si cădem in plasa rusilor.

    • Nimeni nu refuza nimic din start. Insa e o prostie sa ne aruncam intr-o problema destul de grava fara a o intelege cat mai bine. Exista cazuri care sunt in curs de judecata astazi in Statele Unite si unde problema apei e importanta (Baker v. Anschutz Exploration Corp, Fiorentino, et al. v. Cabot Oil & Gas Corp, Berish v. Southwestern Energy Prod. Co, Kamuck v. Shell Energy Holdings)

      Nu credeti ca ar trebui sa ne explice un specialist in drept american cum trebuie sa intelegem asemenea cazuri ?

      • Pai accidente se intampla si la celelalte surse de energie, cele mai grave fiind Cernobil si Fukushima. Un altul a fost Exxon Valdez si explozia platformei BP din golful Mexicului de acum cativa ani. Important e un studiu de risc comparativ intre exploatarea gazelor de sist si a a celorlalte metode de a obtine energie. Eu unul as prefera o explatare a gazelor de sist in locul unei centrale atomice.

          • Ma refeream la un studiu universal. Stim ce s-a intamplat la Cernobil si Fukushima, stim ce s-a intamplat ci Exxon Valdez, dar n-am auzit de o catastrofa comparabila de la o explatare a gazelor de sist. Si cica 60% din cantitatea de gaze extrase in liume se extrage prin fracturare. Bineinteles ca un studiu de risc local se poate face doar dupa explorare, in cazul Pungesti. Problema ca nu li s-a dat voie celor de la Chevron sa faca asta.

            • Sincer, nu pot sa va cer dvs. sa intelegeti lucruri pe care nici presedintele tarii si nici premierul nu dau semne ca le pricep. Cum sa incepem lucrul fara ne sa asiguram de riscurile pe care le presupune ? Dvs. de ce platiti asigurare la masina la inceputul anului si nu la sfarsit ?

              Intr-o societatea deschisa catre orice fel de cunoastere, e o utopie sa mai cautam „studii universale”. Asa ceva nu exista decat in societatile totalitare unde „un studiu universal” ar putea fi impus in conditiile insa ale unei limitari ale cunoasterii.

              In lumea in care traim exista interese, iar studiile sustin unul sau altul din aceste interese.

            • @Adriana Gorga: „In lumea in care traim exista interese, iar studiile sustin unul sau altul din aceste interese.”
              Argumentul asta mi se pare paranoic. O asemnea atitudine face orice dialog inutil. Un studiu correct sustinut de date concrete nu sustine nici un interes anume. Poate doar interesul societatii in general.

            • Sa ne gandim, ce ar insemna un studiu corect, cum vreti. Ar fi vorba ca toti specialistii sa accepte rezultatele acestuia si sa spuna tuturor ca e un studiu serios. Asta nu se poate intampla cand in discutie e o problema atat de complexa ca aceea a gazelor de sist. De aceea insist ca trebuie sa fim vigilenti si sa cunoastem cat mai multe in special despre cei care finanteaza studiul cu pricina. Cand vine vorba de bani se joaca interesele cele mai mari. Singurul mod prin care societatea in sens larg, cum ii spuneti, isi poate apara interesul este prin alegerea judicioasa a surselor de informare.

            • Trei lucruri:
              1) e o estimare, nu o constatare, deci pot exista mai multe cifre care sa fie vehiculate;
              2) in textul la care se face referire in Wikipedia sta scris:”Some believe that approximately 60% of all wells drilled today are fractured” – si anume, unii cred ca 60% dintre puturile din lume sunt exploatate prin metoda fracturarii; in Wikipedia in engleza intalnim afirmatia pe care o reproduceti dvs. si unde ni se spune ca ar fi vorba despre 60% din noile puturi de gaz; cum interpretam diferentele de formulare?
              3) cautati informatia in Wikipedia din celelalte limbi si veti vedea ca ea nu este reprodusa in Wikipedia in franceza, germana, italiana, de exemplu; daca aveti timp, cautati si in celelalte limbi; dupa aceea incercati sa va raspundeti la intrebarea de ce nu a fost preluata de toti (cum s-ar cuveni daca ar fi vorba de un adevar incontestabil) ?

      • dna Gorga, inteleg ca in USA sunt deja 200.000 puturi. Daca nu cumva vorbim de class action in cazurile citate de Dvs, atunci numarul e INFIM… Vorba americanului „shit may happen”.
        NB. O doamna in varsta -acum vreo 20 de ani- s-a fript cu cafea la McDonalds: trebuiau inchise restaurantele sau sa se interzica servirea cafelei? Cam seamana cu drobul de sare……

        • Am mai spus in comentarii ca implicatiile asupra mediului nu fac obiectul acestui articol. Am raspuns punctual la aceste probleme indicand surse care pe mine ma fac sa-mi pun intrebari.
          Nu putem face economie de gandire si spune „in USA sunt deja 200.000 puturi”. Trebuie sa vedem, cu aproximatie (nu trebuie sa numaram acum toate sondele din SUA) unde anume se afla aceste puturi in SUA, despre ce tip de fracturare hidraulica e vorba (de volum mare, de volum mic ?) si mai ales in ce conditii legislative si economice se produce exploatarea gazelor de sist in aceasta tara.
          Puneti diagnosticul („drob de sare”) inainte de a face analizele si nu cred ca e modul cel mai bun in care trebuie sa procedam.

          • dna Gorga eu citesc niste cifre care va apartin. Numarati cateva procese dupa care va ofuscati cand va intreb de RELEVANTA a sase procese fata de 200 000 puturi (daca nu e vorba de class action).
            Nu reactionati la afirmatia ca un put polueaza 1000 de ha, desi cifrele din USA care FACE nu doar DISCUTA nu justifica nici pe departe asa ceva.

            Va prevalati (desi spuneti ca evitati considerente ecologice) de secretul comercial, desi sunt MILIARDE de oameni (poate si dintre apropiatii dvs.) care zilnic ingereaza un component secret protejat comercial (e vorba de Coca-Cola)

            Putina rigoare in argumente e posibila?

            Iar exacerbarea riscului (dincolo de verosimilitatea „normala” a argumentelor) nu este exact drobul de sare???

            • Acum eu sunt pe banca acuzatilor ? Daca aveti ceva important de spus, chiar daca e contrar celor afirmate de mine, spuneti-o cu responsabilitate si fara supozitii in ceea ce priveste o atitudine a mea sau alta.

  8. Doamna Gorga, nimic din ce-ati scris nu e adevarat. Minciuni, minciuni, minciuni, peste tot numai minciuni.
    Eu sunt inginer de foraj specializat in fracturari, lucrez de 20 de ani in SUA si Canada, unde s-au fracturat ca la doua milioane de sonde, nu a fost si nici n-o sa fie absolut nicio problema, niciodata, nicaieri. Dvs. n-aveti voie sa vorbiti, ca nu va pricepeti, lasati specialistii sa vorbeasca.
    Mai constat ca sunteti vanduta rusilor – de-aia v-au si trimis probabil in Elvetia, sa aveti grija de conturile secrete ale oligarhilor rusi… Multi dintre ei imbogatiti de pe urma afacerilor cu gaze. Nu-i asa ca nu le convine ca-n Romania sa fie abundenta de gaze ieftine???
    De altfel si numele dvs. are o rezonanta, asa, cam slava…
    Preoti ortodocsi n-aveti cumva in familie?
    Iar daca mai adaugam si ca ati recunoscut ca sunteti din Birlad, totul devine foarte, foarte clar, vanzatoare de neam romanesc ce sunteti…

    Asa. Acum, daca am terminat cu glumele (asta daca mai avea cineva nevoie de aceasta precizare), pe care le-am facut doar ca sa stiti la ce sa va asteptati daca nu va revizuiti atitudinea, sa trecem si la cateva lucruri serioase.

    Scrieti la #6, „Firmele care exploateaza gaze de sist in Romania platesc statului redevente intre 3,5 și 13% din ceea ce extrag.”
    Nu. Deocamdata nimeni nu plateste redevente pentru gaze de sist, pentru ca nu le extrage nimeni.
    Dar cred ca 3,5% este mult prea optimist. Pe langa interviul din 2011 al d-lui Patruti (care pentru mine cel putin a fost momentul in care mi-am dat seama ca se mai pregateste o mega-tzeapa), mai trebuie luate in calcul alte lucruri asemanatoare, spuse in doi peri de:
    – actualul presedinte ANRM, dl. Gh. Dutu (intr-un interviu din Bursa, mi se pare)
    – dl. Ponta, citez aproximativ „pentru gazele din Marea Negra si gazele de sist n-o sa fie redevente ca-n Gorj”
    – tot dl. Ponta, zicand saptamana trecuta, dupa intalnirea cu Exxon, cuvantul magic – redevente „ZERO” (material difuzat de TVR1)
    Pe scurt, un „plan de afaceri” intelept ar trebui sa mearga pe ipoteza lipsei redeventelor pentru gazele de sist. C-asa-i in tenis.
    Tot la acelasi punct, impozitele acelea (16%, 35% etc.) sunt pe profit, nu pe venit.

    Gazele ieftine. S-a spus si argumentat de enshpe mii de ori ca asa ceva nu este economic credibil, dar teza este preluata si mestecata la infinit nu doar de politicieni, ci si de distinsi specialisti precum dl. Dudau, mentionat intr-unul din articolele dvs. (altfel un om cat se poate de onorabil, la fel ca si altii care-si ofera pe-aici serviciile, batand saua ca sa priceapa iapa Chevron).
    Fiind un neadevar deopotriva flagrant si usor de inteles, ma gandesc ca aceasta sintagma e un bun test turnesol pentru depistat sustinatorii fanatici/irationali/sau-doar-interesati ai acestor exploatari.

    Am insa si o idee constructiva, care mi-a venit dupa ce-am citit „interviul” citat de dvs., cel de pe ziare.com (si care nu e un interviu, este un advertorial – marcat de altfel ca atare – prost, scris probabil de vreunul din „piaristii” Chevron, unul certat cu limba romana). In interviu se spune, asa, en passant, ca-n SUA gazele au ajuns la un pret de $125/1000m3. Asta, se pare, ar urma sa se intample si-n Romania.
    Foarte bine. Asadar ideea (pe care o „vand” pe gratis), propunerea mea este sa-i scutim pe gazistii de sist (indiferent care-s ei) si de redevente, si de impozit pe profit, cu conditia sa-si vanda gazele in Romania la $150/1000m3 (ca producator, AU acest drept, de-a vinde cui vor ei si la ce pret vor!!!), adica mai scump chiar decat in State.
    Ce ziceti, dragi comentatori absolut „siguri” ca o sa ne inunde gazele ieftine de sist? Nu-i asa ca, dintr-odata, parca nu mai e chiar atat de sigur ca vor fi ieftine, ca sa vezi, ca sunt alte conditii, ca o fi si-o pati, ca geologia, ca drumurile, ca primaria, ca prefectura etc.
    Asa ma gandeam si eu.

    Mai am inca o idee, la fel de geniala ca si mine, cu dedicatie speciala pentru prietenii nostri de-aici, @sile (cu simpatie) si @st (fara), dar MAI ALES pentru politicieni ca d-nii Basescu si Ponta.
    Eu, chiar daca renumitul domn Andrei George (n-a aparut inca, dar n-o sa fie mult de-asteptat) nu ma crede, am niste pamant pe-acolo, prin Vaslui. Nu spui unde, ca e secret comercial. Pe una din bucati exista un izvor destul de puternic, cu o apa foarte, foarte buna, cea mai buna din zona. Vine din adancuri, pentru ca, vara-iarna, este la fel de rece, adica foarte rece.
    Daca tot alte mici afaceri pe care le planuiam n-o sa mai functioneze acolo, printre viitoarele sonde, ma gandesc sa pun de-o mica fabricuta de imbuteliat apa acelui izvor. M-am gandit chiar si la un brand name, „Apadesist”.
    Ma gandesc ca sustinatorii acestor exploatari, atat de siguri ca riscul de poluare e minuscul, va fi controlat etc., etc., etc., vor considera de datoria lor sa consume numai Apadesist. Visez chiar cu ochii deschisi ca, asa cum dl Isarescu isi vinde vinul Bancii Nationale (nici vorba de conflict de interese aici), sa-mi vad si eu Apadesist pe mesele tuturor guvernantilor si parlamentarilor, sau visez cum dl. Basescu ia din supermarket un bax de Apadesist ca s-o duca Elenei, sa-i pregateasca nepoticii masa. O masa la fel de lipsita de pericole si riscuri precum aceea pe care zeci sau sute de mii de mame din zonele vizate ar urma s-o serveasca, pentru multi ani, copiilor lor.

    • Multumesc pentru precizarea legata de venit. Intr-adevar impozitul platit de o companie e pe profit, nu pe venit. Am corectat.

      Cum am mai spus-o, nu vorbesc in calitate de specialist in domeniul forajului, ci de specialist in stiintele educatiei, interesat sa inteleaga ce anume s-ar putea introduce in programa scolara pentru ca tinerii si copii de astazi sa dezvolte in viitor comportamente sociale adecvate nu nationalisme invechite. Primul pas e sa inteleg despre ce este vorba cat mai exact posibil in cazul Pungesti. Sa inteleg daca si cat de intemeiate sunt temerile oamenilor.

      Privitor la glume, o simpla cautare intr-un dictionar etimologic a numelui meu va poate arata ca are o radacina latina. De altfel, exista localitati cu numele Gorga si in Italia, si in Spania. Ai naibii si rusii astia, nu-i asa ?

      Ca tot ne-ati vorbit de milioanele de sonde din Canada si Statele Unite, fiti va rog mai precis si, ca specialist, indicati-ne despre ce fracturare e vorba, de volum mare, de volum mic sau de amandoua. In ultima situatie, spuneti-ne, macar estimativ, pentru cat la suta din milioanele de sonde a fost vorba despre fracturare de volum mare si pentru cat la suta de fracturare de volum mic ?

      Daca nu s-a intamplat nimic si totul merge struna prin tarile pe care le cunoasteti, de ce unele regiuni din Canada au inceput sa introduca moratorii pentru interzicerea exploatarii gazelor de sist ? De ce unele state in USA (ex. statul New York) fac acelasi lucru ?

      • Aha, deci recunoasteti ca v-ati schimbat chiar si numele intr-unul cu rezonanta latina???

        In ceea ce-i priveste pe aia care protesteaza prin Canada si New York, am un amic pe-aici, unul cu pseudonimul bec, care va va explica in curand aceste false proteste. As putea s-o fac si eu, dar stilul sau e mult mai savuros, inconfundabil, plin de inovatii lingvistice.

          • Sunt doar un preaumil epigon al acestui mare om. Nici macar un doctorat n-am fost in stare sa pl… sa duc la capat.
            Gata cu glumele, ca am impresia ca v-ati suparat.

      • In regiunile alea unde se introduc moratorii nici macar nu s-a exploatat vreodata altceva, oamenii is complet ignoranti si ei depind de fapt de gazul american de sist. Da, da, Western canada nu are conducte de oil and gas pt Atlantic Canada.
        Nu mai amintesc ca o provincie care e impotriva e una speciala, populata majoritar cu frantuji.
        Se folosesc toate tipurile de fracturari aici, mici, mari, medii, de adancime, mai aproape de suprafata, pe la 1500m.
        Unde forez eu acum adancimea e de 2800m si partea orizontala e de obicei de 1200-1400m pe care se amplaseaza un sistem de 16 packere, la 20km de un orasel. In zona sunt cred cateva zeci de mii de sonde care au fost fracturate, au produs, unele mai produc, dupa care se inchid si terenul este ecoperit de padure in cativa ani.

        • Ma bucur ca subliniati faptul ca mai exista ignoranti si pe alte meleaguri. E un pas inainte spre relativizarea problemei.

          Oamenii din orasesul canadian de la 20 de km traiesc din agricultura ?

          Este planificat ca terenul sa fie acoperit cu padure sau deja s-au plantat copacii ?

    • Corect.
      La Pungesti taranii au fost reprezentati de calugari ,care solicitau corturi si imbracaminte groasa ..sa reziste si noaptea..
      „Moarte” unui taran a fost o parodie…nu a murit nimeni…
      Aparitia unor tineri moldoveni apartinind unor asociatii(ong-uri ) rusofile pentru sustinerea protestelor mi s-a parut total nepotrivita..dar pe deplin in concordanta cu implicarea Rusiei..
      Biserica orodoxa….s-a implicat nepermis de mult,a instigat si a mintit…
      Interese manate de politici antieuropene si antiamericane…
      O imensa manareala..o cacealma ..in care sunt antrenate mintile rudimentare,aceleasi care se inghesuie si se calca pe picioare la moaste…

      • Am mai spus-o, oamenii actioneaza cum se pricep ei. Cu ce-ar fi discutia diferita daca taranul de la Pungesti ar fi murit intr-adevar ? Daca facea atac de cord in timpul manifestatiei, de exemplu? Am fi putut sa acuzam americanii de la Chevron ca l-au omorat ? E absurd.

        Mintile rudimentare sunt manipulate, am spus-o de nenumarate ori pe acest forum. Eu ma intreb insa de ce mintile care se cred mai putin rudimentare nu gasesc resurse sa judece problema in toata complexitatea ei si o reduc tot la o formula nationalista. Manipularea mintilor rudimentare se face sub stindardul „nu ne vindem tara americanilor”. Manipularea mintilor care se cred mai putin rudimentare se face sub stindardul „nu ne vindem tara rusilor”. Nu ajungem nicaieri in felul acesta. E nevoie de un discurs public responsabil pe care, dupa cum se vede, politicienii nostri nu sunt capabili sa-l intieze. Si stim cu totii de ce: au prea multe interese financiare proprii de aparat.

    • @prostu’. Contrar nick-ului e bine argumentat.
      Dar notiune de ieftin/scump e subiectiva spre deosebire de MAI SCUMP care presupune un termen de comparatie.
      Reiau cele spuse mai sus cum ca pretul transportului deseori egaleaza pretul gazului, iar dependenta casnicului este fata de „teava” nu fata de AMESTECUL de gaze ce ajunge prin teava.
      Iar micsoarea numai cu 1% a gazului ce intra in furnal/brutarie/termocentrala SE VEDE. Iar contrariul se vede MULTIPLICAT.
      PS. consumul casnic NU ajunge la 5%.

  9. Cam multe inexactitati….suprafata scoasa din circuitul agricol nu poate sa fie 900 000 hectare. 900000 hectare inseamna cam doua judete. De unde aveti aceasta cifra?

    Cum a mai remarcat cineva mai sus, punctul 5. din articol e subred rau de tot.

    Problema independentei energetice se pune la nivel european. Acum Gazprom are o cota de piata de vreo 25% in Europa, cota care nu poate fi inlocuita de alti producatori sau alte surse de energie. Sunt multe tari unde are 80% -100% din piata. Daca ar avea 5% altfel s-ar pune problema….in caz de santaj si-ar mari altii productia….unele termocentrale ar comuta pe pacura sau carbune….ar fi stocuri….La 5% cota de piata Gazprom probabil nu ar putea impune nici preturi, nici cumpara bunavointa politica fata de Moscova.

    Interconectarea e utila, dar nu rezolva problema cotei de piata a Gazprom.

    Independenta energetica nu inseamna sa nu cumperi de la Gazprom. Nu e o chestie ceausista de tipul sa nu consumam din import ci din productie interna. E irelevant daca Chevron vinde sau nu in Romania. Important e ca ar putea sa o faca, slabind astfel pozitia de negociere a Moscovei. In plus sunt si alte firme care vor sa exploateze gaz de sist. Statistic, unii dintre ei vor vinde si in Romania. De ce nu ar face-o?

    In Europa subventia se va face la consumatorii sociali, nu la producatori. Piata se liberalizeaza treptat.

    • Priviti harta din articol si estimati singur zona maro din partea Barladului (se refera la parti din doua judete) si din Dobrogea (se refera la un judet). Cifrele le puteti verifica singur pe Internet.

      Nu am spus nimic altceva decat ca intr-o societate mondializata nu poate fi vorba de independenta energetica.

    • Chevron mentioneaza peste tot cifra de 800-si-ceva de mii de hectare asupra carora au drepturi in Romania. Daca-i adaugam insa pe toti ceilalti – pentru ca, repet, licentele existente, deja acordate, dau dreptul ORICUI le detine sa caute si exploateze gaze de sist; Chevron au avut doar „ghinionul” sa fie cei mai avansati si prin urmare in capul lor se sparg toate oalele – ajungem la un sfert din teritoriul tarii sau mai mult.
      Altfel, site-ul care concentreaza stiinta de carte cea mai avansata a autoritatilor in materie de gazele de sist – ma refer la infogazedesist.eu – este clar in aceasta privinta. Anume, blocul Barlad include terenuri din TREI judete:
      – Iasi
      – Bacau
      – Vaslui
      – Vrancea
      – Galati
      Cat se poate de concludent.
      Mai departe, daca luati afirmatia cu 900k hectare ad litteram, in sens legal, aveti dreptate. Fireste ca nu tot terenul va fi scos de jure din circuitul agricol; e si interesul companiilor sa scoata cat mai putin, pentru ca sunt niste taxe de platit (asta daca nu cumva exploatarile vor fi de interes national deosebit si guvernul va putea decide exceptarea de la acele taxe, sau orice altceva), plus pretul/chiria terenului etc.
      In cazul unor exploatari intensive, „doar” vreo 10-15-20% ar trebui scoase din circuitul agricol, vreo suta-doua de mii de hectare.
      Insa de facto, terenurile respective vor deveni improprii agriculturii in mult mai mare proportie, aproape in totalitate pe masura ce sondele se indesesc. Ganditi-va doar ca sunteti eventualul cumparator al produselor agricole provenite dintr-o astfel de zona.

      Cat despre consideratiile despre independenta energetica, am neplacuta impresie ca, din toata Uniunea, cei care trebuie sa suporte cele mai mari costuri pentrru ca niste tari dependente de rusi 80-100% sa-si reduca aceasta dependenta, sunt taman aia care 1) nu consuma gaze aproape deloc si 2) sunt cei mai saraci din toata Uniunea.

      • Din zona Ploiesti cumparati produse agricole?
        Din zona Medias cumparati?

        Faptul ca OMV exploateaza hidrocarburi in Prahova inseamna ca in judet nu se mai face agricultura?

          • @it. Confuzie monumentala intre PROSPECTIUNE si explotare. Eu personal as vrea ca Chevron sa gaseasca gaze pe fiecare mp din cele 900 k hectare.
            In masura in care perimetrul din jurul Cocarlatiului se dovedeste „neinteresant” el va fi abandonat, indiferent de opinia primarului, a lui Cernea sau a celor de pe acest forum.

            • Eu cred ca tu esti confuz. Chevron are autorizatie de EXPLORARE SI EXPLOATARE.
              Sesizati conjunctia ?

      • Cred ca ar trebui sa avem proprietatea unor notiuni, inainte de a le folosi. Cine a vazut vreodata cat de imensa e o tarla de 800 de hectare sau una de 2000 de hectare, nu ar discuta cu atata larghete despre 900.000 de hectare contaminate sau macar exploatate. A umple 1.000 de hectare cu sonde dureaza si costa, iar a umple 100.000 de hectare cu sonde dureaza si costa de 100 de ori mai mult. Am vazut campanii anti-McDonalds in Germania, in care copiii de clasa a VI-a invatau ca fiecare hamburger necesita 5 copaci taiati in padurea amazoniana :)

        La fel stau lucrurile si cu articolul de fata. Fiecare sonda instalata de Chevron va contamina 1000 de hectare si va distruge orice urma de viata pentru sute de ani. Cernobal sau Hiroshima vor parea o joaca de copii pe langa ce va face Chevron la Vaslui si Barlad.

          • @it. Deci EPA al USA si cetatenii/autoritatile locale sunt doar o banda de imbecili care nu vad riscurile enuntate si argumentate de tine?
            Nu seamana a Soldatul Svejk, cu profesorul din Pilsen care a publicat in Narodny Politika despre o pata solara; iar Narodny Politika nesosind la timp in Martinica s-a intamplat eruptia vulcanica?
            Nu seamana a Noel Roubini care a prezis criza mondiala dar si-a bagat in faliment propria firma de consultanta?
            Te superi daca eu mizez mai mult pe credibilitatea EPA decat pe a ta?

        • Ca tot veni vorba de articolul acesta. Unde dai si unde crapa !

          Nu se scoate din circuitul agricol numai terenul pe care se instaleaza sondele.

          Cifrele pe care le-am furnizat reprezinta ordine de marime (sunt estimate de diferite studii care circula pe Internet). Sunt insa credibile pentru ca harta din articol le sustine.

          • dna Gorga nu cumva confundati un perimetru de explorare (adica prospectiune) cu ce se intampla ulterior? Spre elucidare vedeti harta de prospectiune petroliera (si gaze) din Marea Neagra.
            Numai o minima fractiune din ce se prospecteaza se dovedeste productiva, restul se inchide.
            Evident ca romanii ar trebui sa iasa cu urale in strada daca ar fi productive zeci de mii de puturi acoperind integral suprafata, caci cantitatile de gaze ne-ar face primul producator de gaze din EUropa.

        • Haideti sa va dau eu o sursa de informare despre o suprafata de exploatare de 13.000 kmp ~115km/115km (1 kmp = 100 ha) deci 1.300.000 ha pe care sunt forate 15.ooo puturi din cele peste 1.000.000 existente in SUA „impactul extractiei gazelor de sist si a petrolului de sist asupra mediului si a sanatatii umane „- Parlamentul European 2011- pdf poza la pag 21 din raport. Cititi si comentariul din acea pagina . Apreciati pe urma cat din terenul din interiorul exploatatiei mai poate fi folosit si pentru ce! (sa mai fim optimisti?)

        • deci HARALD, cf. cu spusele tale, cele 200 000 sonde IN EXPLOATARE deja existente in USA strica ireparabil 200 mil. hectare de campie? Intre a presupune ca EPA din USA sunt imbecili si a presupune ca tu faci maskirovka alegerea mea e simpla.

          • Nu, impresia mea e că tu nu sesizezi o ironie :)
            Useful hint: citește toate postările mele la articolul ăsta, poate te prinzi tu până la urmă ce susțin eu și ce nu susțin. Am toată încrederea :P

    • „…..slabind astfel pozitia de negociere a Moscovei…..”. Asta era domnule, o să vă citească şi amărâţii ăia din sătucul ăla şi o să-şi dea seama că au greşit, geopolitically speaking.

  10. Sper ca nu va imaginati ca exploatarea gazelor in Rusia, Turkmenistan, Azerbaijan etc se face fara efect asupra mediului. Ca acolo nu se fac exproprieri. Ca toti cei expropriati sunt despagubiti echitabil.

    • Nu, nu-mi imaginez asa ceva.
      Ba am auzit ca-n Coreea de Nord ar fi chiar si mai rau. Daca se poate la coreeni, trebuie sa se poata si la noi.

  11. @Gorga
    Nu se poate pur si simplu face legatura dintre fracturarea hidraulica si poluarea apei. Nu pot exista dovezi.

    Se pare că nu ați citit articolul în întregime. Vă redau paragrafele care vă contrazic afirmația de mai sus:

    Drilling fluids tagged with unique markers were injected more than 8,000 feet below the surface, but were not detected in a monitoring zone 3,000 feet higher. That means the potentially dangerous substances stayed about a mile away from drinking water supplies.

    The study done by the National Energy Technology Laboratory in Pittsburgh marked the first time that a drilling company let government scientists inject special tracers into the fracking fluid and then continue regular monitoring to see whether it spread toward drinking water sources. The research is being done at a drilling site in Greene County, which is southwest of Pittsburgh and adjacent to West Virginia.

    Eight new Marcellus Shale horizontal wells were monitored seismically and one was injected with four different man-made tracers at different stages of the fracking process, which involves setting off small explosions to break the rock apart. The scientists also monitored a separate series of older gas wells that are about 3,000 feet above the Marcellus to see if the fracking fluid reached up to them.

    • Draga domnule,

      Poluarea vine de la suprafata, din manipularea „apelor reziduale” si a celor care sint introduse sub presiune in roca. Faptul ca un studiu (cum a fost facut? metode? aia stiau ca sint monitorizati, deci au avut mai mare grija. pe cite sonde? ce tehnologii aveau sondele?) arata ca nu se poate intimpla un anumit tip de poluare, nu inseamna mare lucru.

      Am impresia ca d-voastra credeti ca Chevron va folosi in Ro aceleasi std tehnice ca in US. Eu ma foarte indoiesc: in lipsa unor standarde tehnice si in lipsa legislatiei, compania se va duce spre profit – sa lasam bla-bla-ul cu corporate responsibility deoparte.

      • @it. Lasand deoparte tonul profesoral cu care ii iluminati pe ne-educatii de pe forum….
        Care e poluarea apelor de suprafata la Mizil/Filiasi/Teius numai din apa de la spalatul rufelor in orasul in cauza? Poate va informati………
        Evident aveti si o copie a contractului semnat de Chevron prin care se angajeaza sa verse apele pe pamantul din jurul Pungesti si avizul de mediu care chiar le recomanda sa faca asta.

        • Ce relevanta are? Daca undeva e poluat, sa facem si mai multa, nu ?

          Evident NU am o copie a contractului semnat de Chevron – aia ma si deranjeaza.

          • Puteti gasi o copie a contractului Chevron de la Vama Veche la adresa urmatoare. Sa nu-mi cereti insa mie, nici dvs. si nici alti cititori, sa va explic acest contract deoarece nu am pregatire juridica. Ar fi nevoie de specialisti in drept economic international (cunoscatori atat ai dreptului românesc cat si ai dreptului american) care sa citeasca si sa interpreteze pentru noi toti aceste contracte.
            http://s3.documentcloud.org/documents/748276/acord-ex-18-vama-veche-chevron.pdf

            • Pe linga greselile gramaticale (of!):

              1/ Suna a mita legala: „participarea personalului agentiei la evenimentele organizate de firme specializate …” ceea ce numesc ei TT & T este spaga camuflata:
              pentru explorare este de 140.000 USD (deci cam 100.000 coco scazind unele cheltuieli). Mi se pare ieftin.

              2/ Aveti dreptate, trebuie coroborate multe legi pentru a face un sens – desi la o prima vedere pare destul de ok -, oricum ei se raporteaza la legea Ro care lipseste cu desavirsire …

  12. „Gandirea premierului in materie de gaze de sist s-a dezvoltat….” ????!!!!!!!!!

    Scuzati-ma, asta nu-i deloc „dezvoltare”, e de-a dreptul IPOCRIZIE!!!
    Minciuni si sfidare efectiva a milioane de romani care l-au crezut inainte de alegeri pe PSDul Ponta, la fel cum i-au crezut profesorii pe PDListii care promiteau marirea salariilor profesorilor inainte de alegerile din 2008 ..
    Daca asta nu este IPOCRIZIE, atunci ce este ?!!!!
    L-ati auzit pe Ponta sa zica vreo vorbulita despre ceea ce sustinea sus si tare inainte de alegeri despre gazele de sist ?!
    Nici usturoi n-a mancat nici gura nu-i miroase….
    Daca ar fi adus macar o vorba despre modul in care vorbea despre gazele de sist inainte de alegeri si modul in care vorbeste acum, poate ar fi fost vorba despre „dezvoltarea” de care vorbiti…
    Cum insa tace chitic, asta eu numesc IPOCRIZIE.

    • adica costica… cei ce-l urmeaza pe Vanghelie au votat PSD pt. ca stiau perfect care e deosebirea intre gazul de sist si gazul de sonda si facusera o comparatie intre fracturarea hidraulica si cea ortopedica? si sunt „milioane” ?
      nu cumva au votat pentru ulei, zahar, faina etc? si atunci cine e DE ASEMENEA ipocritul?

  13. Multumesc doamna Gorga pentru acest articol. Apreciez munca de cercetare logica si etapizata, felicitari! Nu este doar un articol – vorbe despre.
    Sentimentul meu primar dupa citirea articolului a fost ca trebuie sa inteleg odata pentru totdeauna ca Romania nu ne mai apartine. Conflictele care apar in gandirea mea (poate si a mai multora) provin inca de la idee ca tara, resursele, pamantul, ne mai apartin noua, romanilor. De aici si dilemele gen: „noi nu ne vindem tara”, „nu ne dorim enclava secuiasca in interior”, ” Chevron afara” etc.
    Am inteles pana la urma ca strainii au dreptul prin lege sa cumpere pamant in Ro, ca orice firma de oriunde isi poate deschide sediu in Ro si are dreptul sa fie aici, sa exploreze, sa faca agricultura, sa faca medicamente sau orice altceva.
    Singura intrebare care mi-a ramas in minte a fost: si pe noi, romanii, cine ne protejeaza? Aceste discutii m-au facut sa inteleg si mai bine rolul politicienilor din aceasta tara. Dincolo de circul zilnic de la TV pe care ni-l ofera, ei au painea si cutitul in mana si ei sunt singurii care au puterea de a ne proteja sau nu. Ei decid daca este 3% sau 50% redeventa, daca au 16% impozit pe profit sau 10% impozit pe cifra de afacere, cat de stricte sau laxe sunt masurile de protectie a mediului si cat de mari sau mici sunt amenzile in cazul nerespectarii acestor masuri de protectie.
    Problema in sine nu este Chevron – ei au si facut un pas inapoi, lasand politicienii sa se „lupte” cu poporul care i-a ales. Problema stricta sunt politicienii si modul in care ei protejeaza sau nu populatia si interesele poporului pe il conduc. Avem „miticii” pe care ii meritam, alesi cu 70% de cei care acum s-au legat cu lanturi.
    Multumesc pentru comparatiile cu alte state care ne arata foarte clar discrepantele. Nu am inteles prea bine comparatiile privind modurile de protectie a mediului. Felicitari!

    • Romania nu a apartinut niciodata „noua, romanilor” in maniera pe care o promovati dvs. La 1870, cand se construiau primele cai ferate, trebuiau adusi mecanici si fochisti din Germania si Austria, exact in maniera in care astazi e nevoie de companii americane ca sa puteti avea un procesor, un sistem de operare sau o exploatare de gaze de sist. Romania nu poate ramane incremenita la 1848, in sloganuri nationaliste si in activitati agricole manuale.

      Tot ce exista astazi in Romania in materie de tehnologie provine, la origine, din Europa de Vest sau din Statele Unite. Iar procesul trebuie sa continue, oamenii nu sunt dispusi sa traiasca precum comunitatile Amish. Discursul dvs.e bun sa obtina niste voturi, USL l-a folosit in 2012 la Barlad, dar cand esti la guvernare nu mai poti tine predici lipsite complet de realism, ca atunci cand esti in opozitie.

      • Domnule Harald, comparatia cu investitiile in cai ferate este chiar nefericita. Caile ferate au insemnat o plus valoare pentru Romania. Din cata istorie stiu, caile ferate au fost o investitie a Statului Roman, pentru Romania (din cate stiu Regele Ferdinand a fost intiatorul in dorinta de modernizare a Romaniei si ridicarea ei minima – dar desigur, nu sunt expert in istorie). Faptul ca au venit specialisti si firme germane imi confirma inca odata grija fata de investitie. Investitie care se mentine si astazi, investitie pentru Romania si modernizarea ei.
        Investitia Chevron este o investitie strict particulara. Statul roman pune la dispozitie pamant unei firme straine si se alege cu aproape 4% din propria resursa. In ce consta exact plus valoarea pentru Romania? Cat exact inseamna estimativ cei 4%?
        Cand Franta si Germania sunt dependente energetic de centralele nuclerare, noi de ce nu investim in nuclearelectrica? De ce nu auzim de contructia unui nou baraj si a unei noi hidrocentrale? De ce nu se acceseaza programele europene care aduc bani pentru panouri fotovoltaice pe fiecare casa? De ce nu li se permit satelor de munte sa isi faca micile lor hidrocentrale? ACESTE tipuri de investitii ar aduce plusvaloare Romaniei pentru ca ar fi investitii in energie pentru si in Romania. Nu se mai aude nimic de parcurile fotovoltaice si cele eoliene – energie curata pentru mediu,
        4% nu inseamna investitie in energie sau mediu, nu inseamna plusvaloare. Inseamna vindere, inseamna prostitutie. Numai femeile usoare se vand pentru iluzii ipotetice, fara angajamente ferme, fara a-si creste valoarea.

    • Si eu va multumesc pentru aprecieri.

      Eu cred ca România a apartinut si va apartine intotdeauna românilor. Sentimentul de apartenenta insa se construieste cu ingrediente diferite in functie de epoca, Nationalismul etnic dinainte ar trebui inlocuit cu un nationalism civic acum.
      Ar fi nevoie de dezvoltarea unui discurs rational cu privire la probleme atat de importante cum este aceasta.

      In spatele lui „noi nu ne vindem tara” sta o angoasa colectiva care este instrumentalizata de politicieni lipsiti de viziune.

      Puneti o intrebare importanta: cine ne mai protejeaza ? Intr-adevar, protectia cetatenilor e una din functiile principale ale statului. Dezinteresul fata de problemele oamenilor, incapacitatea de comunicare transparenta cu acestia si preocuparile meschine ale liderilor ne-au adus intr-un moment foarte dificil.

      Nu am dezvoltat in acest articol modurile de abordare a protectiei mediului care difera de la tara la tara. Discut in comentarii punctual doar anumite aspecte, pornind de la ceea ce am citit. Ar fi nevoie insa de un articol doar pe aceasta problema.

    • definiti „ne apartine”… Eu am o bucata de gradina pe langa casa: imi iinterziceti sa vand casa si gradina unui pensionar francez? in numele a ce?
      Vice-versa (si reciprocitate) imi interziceti sa-mi cumpar o bojeuca in Spania? in numele a ce?
      Ca sa va satisfacem XENOFOBIA dam foc la Carrefour -care poseda pamantul pe care are magazine-? Evacuam si Renault de la Pitesti?
      Punem sarma ghimpata la granita ca nu cumva vreun strain sa mai intre in RO? iesim si din UE si din NATO (afara cu cei de la Deveselu?)?

      • Stati linistit. O casa la Ocean pe coasta vestica a Frantei imi doresc si eu la pensie. Calm!
        Doar ca regulile in Franta sunt in favoarea cetateanului. Ei au sentimentul ca tara le apartine, ca sunt respectati si protejati in propria tara. Ca si imigrant/strain/turist/antreprenor/investitor, trebuie sa te supui legilor tarii in primul rand. Exista sindicate foarte puternice care protejeaza cetatenii de „capitalistii americani”. Exista legi foarte clare in favoarea statului si a cetatenilor (desigur, ei sunt cei care au legi contra valului islamic dar si pro casatoriile gay, ei sunt cei de unde vor sa plece investitiile americane pentru ca nu muncesc ca niste robi chinezi, ei sunt cei cu problemele din Africa, ei au steagul Bretaniei alaturi de steagul Frantei, ei au unele autostrazi ale regiunilor neplatite samd.) Diversitate dar unitate. Si mai ales protectie!

  14. Textul (si comentariile ulterioare) e scris din perspectiva cuiva care este total impotriva gazelor de sist, exagereaza voit pericolele de mediu, nu citeaza surse atunci cand face afirmatii despre acestea. Propaganda.

  15. Resursele de gaze de sist reprezinta o oportunitate economica.
    USA vor deveni in 2017 primul producator(AIE). In 2030 vor avea independenta energetica.
    Iulie 2008 pretul gazului 12 $ pe MMBTU pe piata NYMEX.
    Astazi 3.5 $.O scadere de pret de 6$ e datorata crizei, iar restul productiei (ofertei de gaze de sist).
    Europa gazul se tranzactioneaza la 8 $. Japonia 16.75. Canada 3.5$.
    Un istoric destul de influent actuali pe piata ideilor, Niall Fergurson , care s-a aplecat asupra studiului prosperitatii in democratiile actuale, vede in exploatarea gazelor de sist http://www.youtube.com/watch?v=PyBg_TEidG4 o revolutie.

    De ce e necesara exploatarea unor resurse.Dincolo de conceptul de independenta.

    1. Scaderea pretul*factura* la populatie- in cazul unei administratii responsabile, desigur. Costurile de productie de asemeni, posibilitate de a instala industrii care utilizeaza gazul ca materie prima- uitati succesul fabricilor de ingrasaminte chimice. Combinata cu o strategie pentru agricultura s-ar putea sa rezulte o productie agricola care sa asigure pe langa securitatea alimentara tradusa in preturi mici la mancare si posibilitatea de export.Desigur, administratie responsabila din nou.

    2.Securitatea si confortul populatiilor din orase, dependente pe incalzirea pe gaz. Episodul robinetului de gaz taiat la – 40 grade celsius poate fi un scenariu extrem dar realist, supravietuirea fizica a sute de mii de oameni , dependenti de gaz poate fi pusa in pericol. S-a produs in Ucraina, se poate reproduce in alte tari. Daca in cazul celor de la sate, riscurile sa spunem nu sunt la fel de mari, datorita incalzitului traditional sau posibilitatea unei conversii rapide pe lemn, la orase o parte s-ar putea reorienta spre electricitate..dar si aici pot apara suprasolicitari de retea de exemplu etc…insa evident ar fi repercursiuni pana la paralizie economica. Diversificarea optiunilor e o alternativa buna , sunt riscuri mai mari in balanta la scara nationala, decat riscurile locale la Pungesti sa spunem.

    3. Pana la urma e o chestiune de viziune si organizare. E simplu sa spui, nu, nu nu. Nu OMG, nu gazelor de sist, nu exploatarii. Ce se ofera in alternativa. Status-quo? Tehnologii alternative?. Sunt consecinte pentru fiecare cale adoptata.

    Solutii inteligente, ar oferi localnicilor posibiltiatea de a profita direct de resursele lor locale- ameliorarea conditiilor de trai a comunitatilor(de la infrastructura- locuit la protejarea sa spunem a consumului de apa . E posibila, cu conducte din alte zone decat unde se exploateaza, daca se vrea, ceea ce nu se intelege dezvoltarea nu se face doar cu resursele locale intr-o energie globala, le preiei pe cele care le ai nevoie din alta parte).

    Replica referitoare la Canada si moratoriul privind gazele are si o perspectiva economica nu trebuie luata ca si exemplu automat de toti ecologistii. Pentru ca e legata si de o abordare inteligenta a preturilor pe piata energiei, in Quebec de exemplu o mare parte din revenituri vin din exploatarea hidrocentralelor. O supraproductie de gaze imediata ar scadea pretul si reveniturile pe ansamblu. De aceea, in opinia mea o sincronizare temporala a exploatarii*pe de o parte, scop politic linistirea populatiei, pe de alta parte intarzierea exploatarii pana la momentul unei cereri pe piete cand pretul va fi superior celui actual*.
    Dar nu toate tarile au aceiasi structura si aceleasi resurse.

    • 1. Scaderea pretului gazului in factura populatiei – argument de facatura. Pai dragule, daca esti interconectat cu piata externa, consumatorul casnic concureaza cu ala din GE, FR sau mai stiu eu cu cine.

      2. Securitatea si confortul pot fi asigurate si cu energie electrica hidro / nucleara. Cind n-ai argumente, bagi ceva de sperietoare, tehnica clara de manipulare: acceptati asta ca altfel viitorul va fi sumbru, bla, bla. Numai cind spui „securitate” se ingroasa venele. Sintagma „securitate si confort” alatura 2 termeni inegali, btw

      3. ….

      • imi displace modul cum abordati discutia, din start. tonul e nepoliticos. dar pentru ca suntem aici, daca e sa revenim la argument.
        Raspunsul meu. Pe fapte.
        1. Tendinta de scadere a pretului la gaz natural rezidential in USA. America de Nord e singura regiune unde exploatarea gazelor de sist se face pe scara larga. http://www.eia.gov/dnav/ng/hist/n3010us3m.htm Punctele de inflexiune anuale din iulie 2008 incoace sunt datorate iernii, dar la nivel de pret pentru consumator tendinta e spre scadere.
        2.Lhttp://www.reuters.com/article/2009/01/07/uk-russia-ukraine-gas-factbox-idUKTRE5062Q520090107?sp=true

        Termenul de securitate fizica poate fi legata de confortul termal. Va recomand un mic experiment. 3 zile fara incalzire intr-un apartament pentru o familie cu copii sub un an. Sau corelati frecventa imbolnavirilor de pneumonie cu temperatura medie din apartamente. Corelat cu structura consumului pe categorii de utilizatori. Numai bine.

        • Sint nepoliticos fiindca se pare ca nu intelegi natura tunurilor ce se vor a fi date p-aci.

          R:
          1. Fiindca ei sint piata inchisa, pe cind tu esti deschis. In plus, nu cred ca ai citit contractele cu producatorii de gaz (sint secrete). Poate costurile de ecologizare tr sa le suporte statul roman, caz in care totul e o gluma, desigur.

          2. De ce toata lumea vrea gaz brusc si dintr-o data? De ce asa de repede? Exista si alte surse de energie … Gazul nu dispare de acolo …

          Sint nenumarate cazurile de tari sarace in care exploatarea resurselor naturale a devenit mai degraba un blestem decit un beneficiu.

          • …. o sa ne scada factura la gaz exact cum a scazut factura la curent in vara asta! Au oprit hodrocentrarele (produc cea mai ieftina energie) si cica producem pe carbuni. Oare de ce nu s-a ieftinit, mai ales ca aveam energie in exces? Oare de ce producem pe carbuni? Intrebati politicienii….”dezinteresati”.

          • Generalizați în mod cu totul nejustificat. Aici nu discutăm de diamantele pe care le exploatează Namibia în folosul câtorva sute de privilegiați, aici discutăm de gazul metan pe care îl folosește fiecare cetățean în propria locuință. Dacă guvernul român e corupt și îi dă gaz ieftin lui Ioan Niculae, atunci cu guvernul avem o problemă, nu cu gazul pe care să-l lăsăm în pământ.

            Cât despre ”alte surse de energie”, abia aștept să vă văd pe dvs. militând pentru o centrală nucleară, sunt absolut convins că sprijinul dvs. ar fi total, într-o astfel de dezbatere :D

          • Cu tot respectul, afirmatia cum ca nu as intelege natura lucrurilor si care va plaseaza automat in postura de cunoscator o iau asa cum e, chestionabila. La rece , incerc sa inteleg un pic mai mult, ma informez si documentez in masura accesului la informatie de care dispun. Pe subiect am citit articole pe Oil&Gas plus m-am informat un pic despre dezbatere pe dosarul media pus la dispozitie de radiocanada http://www.radio-canada.ca/sujet/debat-gaz-de-schiste. Discutie paralela cu realitatea romaneasca, preocuparile sunt aceleasi evident. Insa, ceea ce remarc in cazul romanesc, in opinie personala este ca exista o respecializare a protestatarilor de meserie gen Alexandru Alexe sau Claudiu Craciun*lideri si in manifestatiile de starada 2012* ceea ce interesant merge in convergenta cu ultimele studii de social-media, privind fragilitatea cauzelor in cazul protestelor online si reorientarea lor. Chiar dl Chomsky atat de iubit de anarhisti(datorita faptului ca sustine un punct de vedere in care anarhistii au rol de control-regulator asupra tendintelor autoritare prin chestionarea perpetua a legimitatii puterii) afirma astazi la un interviu (in care mentiona in treacat si protestele legate de minerit fara a numi direct compani) ca social-media permite o comunicare mai buna, dar mai superficiala. Interesanta a fost si viziunea asupra educatiei- referitor la abordarea britanica in care primul ministru britanic Cameron vedea invatamantul ca pe o piata normala, in care investesti banii proprii ca sa ai parte de calitate, mai putin statul…o educatie platita vs una subventionata de stat. Ca si paranteza, evident. Eu personal am decis sa abandonez interventiile pe subiect, personal gasesc ca e o pierdere de timp la nivel individual iar miza nu ma afecteaza intr-un mod pozitiv sau negativ si realizez ca a investi in dialoguri sterile si fara finalitate nu e o solutie in conditiile in care gestiunea propriului timp devine o problema. Gata cu gratuitatile. :)

            • Degeaba ești ecologist, oamenii au în apartamente centrale termice pe gaz și mașini de gătit tot pe gaz. Energia electrică produsă în centrale nucleare o pot folosi numai după ce-și instalează noi mașini de gătit și noi sisteme de încălzire. A căror fabricare costă și poluează, în timp ce sistemele existente nu devin deșeuri, cât timp vor continua să fie folosite.

              Personal, nu consider gazul soluția ideală pentru locuințe, mereu sar blocuri în aer în toate țările unde se folosește și ar fi de preferat energia electrică, atât timp cât rețelele trifazate ajung oricum în fiecare scară de bloc. Dar pentru clădirile deja existente, unde rețeaua de gaz metan a fost deja înlocuită după primii 30 de ani de funcționare, gazul reprezintă soluția logică și rezonabilă pentru următorii 30 de ani.

              Militează ecologist pentru ca toate clădirile nou construite să nu mai includă rețele de gaz metan, dar militează la fel de ecologist pentru ca toate clădirile vechi să-și folosească rețeaua de gaz metan până la expirarea duratei de funcționare proiectate. Și nu mai milita ecologist pentru utilizarea gazului cumpărat de la ruși, în locul celui din producția internă.

    • Teoretic e OK. Aveti insa aceeasi abordare ca a presedintelui Romaniei: porniti de la politica si economie si nu de la oameni. Eu merg invers. Cred ca politica si economia trebuie sa se puna in serviciul oamenilor si nu oamenii sa fie aserviti politicii si economiei. Luminam altfel ceea ce incercam sa intelegem.

      • Oamenii chiar nu sunt aserviti politicii si economiei, asta era valabil in urma cu 30 de ani, cand zaharul si uleiul erau pe cartela, dar noi construiam societatea socialista multilateral dezvoltata bazandu-ne pe x tone de ciment sau de otel pe cap de locuitor, cum ni se spunea in fiecare seara la Telejurnal.

        Astazi, modelul economic e complet diferit, economia se ocupa cu lucruri pe care oamenii chiar sunt dispusi sa dea banii, iar Romania nu mai e o autarhie. Orice model economic din vest ar putea functiona si la noi, nu trebuie sa reinventam noi roata si focul. Problema e ca noi inca traim in secolul trecut si facem in contexte economice exercitiile de opozitie pe care n-am fost in stare sa la facem pe vremea lui Ceausescu. Cam asta se intampla in realitate, in societatea romaneasca, psihologii stiu despre ce e vorba.

  16. De când au „explodat” discuțiile astea despre gazele de șist pe diverse forumuri, bloguri, la mitinguri etc., mă chinuie o întrebare: Unde ni sunt specialiștii?…. Am tot citit că România are specialiști în foraj de mare adîncime de peste 50 de ani, care ar fi făcut fracturări hidraulice de multă vreme, cu echipamente care s-ar fi exportat în toată lumea a treia ș.a.m.d. Unde sunt ei acum? Unde ni sunt geologii? Unde-i fostul președinte Emil Constantinescu? Dar academicianul Nicolae Anastasiu, zis „Pipo”? Unde sunt decanii geologi de la București, Iași sau Cluj? Unde ni sunt?…

    Ne-am pricopsit în schimb tot felul de diverși specialiști, de la profesori de română la popi, de la filosofi la economiști, de la activiști eco- la contabili etc., etc., care practică, demni de o cauză mai bun, al treilea sport național românesc – datul cu părerea (primele două fiind oina și mîncatul semințelor de floarea soarelui). Cu „studii” încropite la repezeală la celebrele facultăti Google, Wikipedia, sau YouTube, ne repezim la datul cu părerea ca să mai confirmăm încă o dată ce spuse mai demult cineva, că „de la sublim la ridicol nu-i decât un pas”.

    Domnilor/doamnelor moderatori/moderatoare, de ce nu solicitați expres articole despre gazele de șist de la experții români care realmente cunosc geologie, hidrogeologie, foraj, transport de hidrocarburi etc.? Cu atâția veleitari (chiar dacă sunt mânați de intenții bune) riscăm să producem o vocifereală cacofonică de mai mare dragul, din care nu se mai înțelege nimic: ce avem (dacă avem), ce vrem să facem cu ele (gazele de șist), e bine sau e rău dacă ele există și le-am putea exploata ș.c.l.

    • „Cu „studii” încropite la repezeală la celebrele facultăti Google, Wikipedia, sau YouTube, ne repezim la datul cu părerea ca să mai confirmăm încă o dată ce spuse mai demult cineva, că „de la sublim la ridicol nu-i decât un pas”.

      Perfect de acord cu dvs., e nevoie de discurs specializat.

    • Manipulare emotionala exista, dar se afla in cantitati egale in ambele tabere. La unii se bazeaza pe „ne vindem tara strainilor” la altii pe „sa scapam definitiv de rusi”.

    • Cu toata stima pt. tonul elevat al d-lui Dudau, domnia sa nu stie nici macar ca gazul natural nu are miros. Si pare la fel de convins (si la fel de lipsit de argumente in acest sens) ca si altii ca o sa ploua, sau curga daca preferati, cu gaze ieftine. Asa ca as sugera sa ne cautam expertii in alta parte.
      Folosind argumentul cuiva de mai sus, care e sigur ca aceia care sunt „total impotriva gazelor de sist” nu pot emite decat propaganda, ar trebui oare sa conchidem ca si aceia care sunt total in favoarea lor sunt tot niste propagandisti, dar „pe invers”? Si cum s-ar aplica acest lucru in cazul d-lui Dudau si-al acelui Centru pe care il conduce?
      Altfel, daca vb de ziare.com, e voie sa dam si-acest exemplu?
      http://www.ziare.com/stiri/proteste/abuzuri-grave-in-razboiul-gazelor-de-sist-cum-sunt-amenintati-oamenii-din-pungesti-pentru-a-si-tine-gura-1265335

      Sau ziare.com sunt buni si credibili doar atunci cand ii intervieveaza pe d-nii Holst sau Dudau, eventual pe d-na Nutu etc.?

  17. Independența energetică nu înseamnă că statul român e proprietar pe resurse ci că nu depinde de o singură sursă sau de un număr limitat de surse, de aici independența. Nu e important nici dacă Chevron exportă gazul. E important că, dacă există resurse, prețul lor va scădea prin competiție între producători. Sigur că-l poate lichefia și duce, dar unde? Și de ce? Dacă are o piață chiar sub nas unde nu trebuie să facă mai nimic ca să-l vândă? Acum, dacă ne așteptăm ca prețul să coboare la mai nimic, doar așa, pentru că e „gazul nostru”, asta nu se va întâmpla și nici nu ar fi cazul să se întâmple. Dar cu cât mai mare e prețul, cu atât mai mare va fi profitul bugetului. Resursa trebuie vândută la cel mai bun preț cu putință, e în avantajul producătorului dar și al statului. Sigur, asta presupune că împărțirea profitului e echitabilă, că redevențele sunt negociate rezonabil, ceva ce în România nu poți fi niciodată sigur. Nu e despre gaz ieftin, însă, până la urmă, ci despre limitarea jocurilor politice rusești în jurul aprovizionării cu gaz.

    • Intr-o societate mondializata, independenta energetica, asa cum o definesc politicienii romani, nu exista. Trebuie sa acceptam ideea interdependentei, ca e de rusi, de americani, de polonezi, etc. sau de mai multi in acelasi timp. Sa fim onesti: drobul de sare pentru unii e Rusia in timp ce pentru altii e Chevron.

      „Resursa trebuie vândută la cel mai bun preț cu putință, e în avantajul producătorului dar și al statului. Sigur, asta presupune că împărțirea profitului e echitabilă, că redevențele sunt negociate rezonabil, ceva ce în România nu poți fi niciodată sigur.”
      Da, trebuie sa functioneze acest mecanism de piata in conditiile pe care le mentionati. Si ar fi bine pentru toti. Am trei intrebari insa:

      1) De ce sa incepem sa actionam cand nu am negociat redevente in mod avantajos pentru Romania ? Veti spune, poate, ca mai intai firmele ar trebui sa fie sigure ca gasesc ceva, deci ar trebui lasate sa prospecteze/exploreze si abia apoi s-ar putea pune problema redeventelor. De ce atunci licentele acordate pana in prezent nu prevad vreo modificare a contractului care sa ia in consideratie o asemenea situatie ?

      2) Vorbiti de interesul statului, unde e insa interesul omului, al proprietarului de teren si al celui care va fi afectat de exploatare ? Nu ar trebui ca mai intai sa se creeze structuri de sustinere juridica a acestor persoane care sa fie ajutate sa-si negocieze contracte juste atat cu diferitele companii interesate in exploatare cat si cu societatile de asigurari ?

      3) Ce incredere putem avea atunci cand persoane care au reprezentat interesul public al românilor (in momentul semnarii pactului cu SUA, de exemplu) trec in tabara privata a uneia dintre firmele interesate de exploatare ? Este sau nu legitim sa avem indoieli asupra modului in care si-au facut treaba atunci cand au reprezentat interesul României?

    • Domnule Stanciu, dumneavoastra plecati de la doua ipoteze: prima, ca in capitalismul concurential nu sunt „variabile ascunse”, ca sa utilizez o sintagma draga fizicienilor, iar a doua, ca statul, ca reprezentant al cetatenilor, apara interesele acestora. Din pacate, si cu mari regrete, va anunt ca amandoua sunt gresite. Referitor la prima, nici macar in cele mai liberale economii (americana, germana, japoneza, etc.) legile cererii si ofertei nu danseaza liber, ci au si ele dirijorii lor. Nu sunt, nici pe departe, adeptul teoriilor conspirationiste si folosesc gandirea critica in tot ceea ce fac, insa este relativ simplu, pentru cine are ceva idee de metode putin mai sofisticate, cum ar fi teoria sistemelor dinamice, sa produc punctual dovezi ale interventionalismului in economia mondiala. Iar referitor la cea de-a doua, este de notorietate coruptia negociatorilor din partea statului: nici macar nu este nevoie sa sarim la gatul companiilor care fac uz de coruptie pentru a-si atinge scopurile (desi imi doresc o justitie care sa sanctioneze dur orice astfel de act), trebuie doar sa privim in propria ograda si sa admitem ca suntem (persoanele de fata se exclud, bineninteles) o natie profund corupta. Exista o minoritate in Romania care incearca din rasputeri sa aduca lucrurile pe drumul cel bun dar, din pacate, mie viitorul nu mi se arata prea datator de sperante (sper din toata inima sa gresesc).

    • @Adrian Stanciu:

      Binevenită clarificarea referitoare la percepţia legată de trîmbiţata independenţă energetică.
      Vă citeam blogul în perioada în care v-aţi mutat în Franţa şi-mi amintesc fotografia cu casa dvs., aflată undeva în natură. Cum aţi reacţiona dacă aţi afla că Chevron a primit aprobarea să foreze la la cîteva sute de metri de locuinţa dvs.? Sincer…

    • Nu ajungem nicaieri daca punem problema in acest mod. Nu este in interesul nostru sa continuam un razboi rece care s-a incheiat cu aproape un sfert de secol in urma. Tot asa poate aparea un articol in care sa se arate pe cine mizeaza americanii in Romania.

      • Raspunsul dumneavoastra nu este axat pe demonstratia facuta punct cu punct de autor.Detaliata ca sa fie pe intelesul tuturor.Si elaborata ca sa nu se creeze confuzii.
        Dumneavoastra introduceti insa confuzia .
        Judecati GRESIT atitudinea ruseasca..Sau voit??
        Nu mai exista razboiul rece..exista aceeasi tendinta prin reconversie la suprematie energetica…
        Nici nu comentez mai mult
        Realizez dupa raspuns de care parte inclinati..
        Nu puneti in aceeasi balanta atitudinea Rusiei fata de Romania cu atitudinea SUA..Probabil nu ati cunoscut ce inseamna dominatia ruseasca in fostul bloc sovietic..Ce s-a schimbat in aceasta atitudine??Ce cauta rusii cu arsenalul nuclear in Transnistria?Si cu trupe militare??Daca tot sunt atit de schimbati…ce gluma …

        • Rusii cauta acelasi lucru ca si americanii prin Wesley Clark la Bucuresti, adica putere. Consilierea e uneori o arma mai redutabila decat mitralierele.

          • W.Clark poate fi temporar puternic,poate controla o situaie sau alta ,asa cum o face acum pentru un guvern Ponta….dar nu reprezinta OFICIAL pozitia SUA. Nu este decit o persoana si nu inseamna Autoritate statala..
            RUSIA este implicata prin o POZITIE OFICIALA antiromaneasca ,antiunionala,perversa si dominatoare.

            Sa nu confundam ..este o distanta de la pamant la cer…Cine este Clark?Cine este Putin?

            PS.Atita putere are generalul clarck,incit nu a fost in stare sa asigure pentru Ponta o vizita la cel mai inalt nivel in SUA…..
            cu aceasta comparatie chiar m-ati intarit in convingerea mea , ce fel de joc faceti.

  18. Dincolo de toate discutiile „specializate” am ramas cu o impresie foarte clara ca incercarea diverselor companii+Guvern sa ne asumam niste riscuri necunoscute si necalculate inca se bazeaza pe ideea unui Plan B. Pe principiul „eee…nu sunt riscuri, nu sunt accidente si daca sunt, pai vedem atunci…”. Tin sa reamintesc tuturor ca nu exista un Plan B coerent si aplicabil, si mai ales, vreau sa amintesc tututor specialistilor ca nu poti prevedea totul. Si nu in ultimul rand…NU EXISTA UN PLAN B PT CA NU EXISTA O PLANETA B. This is all we have folks!

    Nu poti spune ca riscurile majore leagte de chestii de baza in viata, gen aer, apa si sol sa fie luate usor si in deradere. E foarte important sa stim pe ce lume suntem cand vine vb de poluare la nivel macro, pt ca daca acum ni se pare viata complicata, nu stiu cum o sa ni se para atunci cand apa potabila va fi o problema si a planta o rosie in gradina o iluzie.
    Nu suntem atat de „departe”, nici economic, nici politic si mai ales nici tehnic sa ne luam riscuri atat de grave, pe spatele unei populatii prostite de lipsa de educatie si saracie.

    Mie mi se par probleme de bun simt, common sense, nici pe departe chestiuni care trebuie justificate cu specialisti. Nu poti sa le iei oamenilor sursele de subzistenta in baza unor riscuri necunoscute si a unor promisiuni tembele. Chiar daca oamenii aia nu stiu, ei depind de bucatile alea de pamant pe care isi au casele, de fantanile din care scot apa si in general, de tot ce ii inconjoara. A crede ca ii poti muta, de-a valma, in alt mediu daca se intampla ceva e iluzioriu, daca stai sa te gandesti la cum functioneaza lucrurile in Romania (dar nu se intampla, normal, pt ca nimeni nu calculeaza riscuri si deci nu poate fi gasit vinovat, deci totul e ok).

    Mai putin cinism si mai multa responsabilitate publica, asta imi doresc sa vad si din partea specialistilor, si a presei si mai ales, a politicienilor. Oamenii aia sarmani nu merita deradere si batjocura si intelegere, empatie si mai ales respect.

    • E o atitudine responsabila din partea dvs.

      Am vrut sa arat in acest articol ca in primul rand sunt in joc interese financiare de ordin privat, nu interese politice (gen: nu ne vindem rusilor ori americanilor).

      Iar daca e vorba de interese de ordin financiar, atunci ar trebui sa le negociem cu argumente pe masura: cadru legal si de supraveghere a implementarii legilor, acorduri petroliere juste atat pentru investitor cat si pentru proprietarii de teren si comunitatile care ar putea fi afectate de exploatare, etc.

      Nu exista in momentul de fata nimic pregatit pe plan legislativ care sa ne permita sa intram in discutie.

      Iata ce avem deocamdata:
      – avem redevente mici (vindem pe o nimica toata comparativ cu altii);
      – avem acorduri petroliere care nu ne avantajeaza – odata ce o companie incepe prospectarea, nicio prevedere contractuala nu o poate opri sa mearga pana acolo unde doreste;
      – unii din cei care au negociat din partea Romaniei (fiind nevoie sa apere interesul public) sunt acum in slujba intereselor private;
      – avem lideri politici care fie nu au avut timp sa se intereseze de riscuri, fie isi schimba opinia despre gazele de sist dupa cum isi schimba consilierii ( e revoltator ca primul ministru si-a ales consilier pe Wesley Clark o persoana cu interese economice in domeniu; am ajuns rau de tot daca nici macar primul-ministru nu-si poate permite sa plateasca niste consilieri independenti intr-o problema atat de complexa; l-a ales pe Wesley Clark pentru ca nu-l plateste !!!)

  19. Nu stiu daca ati vazut filmul.
    Gasland : http://vimeo.com/57486925

    Ca se fura in Ro stim cu totii, se intampla de zeci de ani.
    Dar acum se risca mult mai mult legat de mediu.

    Iar evenimentele de la Pungesti, sunt foarte grave din perspectiva nerespectarii proprietatii private, batai !?!, intimidari… din partea Jandarmeriei nu a unei firme private.

  20. In articolul ” Gazele de sist – o aventura la periferia stiintei, purtata cu o tehnica devastatoare pentru mediu dar cu o rafinata tehnica a manipularii”, articol recent prezentat in revista „Stiinta si Tehnica”, nr.31, din luna decembrie 2013, la pag.080, se face o descriere concisa si edificatoare a subiectului gazelor „de sist” precum si a consecintelor (ce se vor „activa” mult timp dupa ce „vinovatii” isi vor fi adunat catrafusele si vor fi plecat, demult, din acele locuri), devastatoare pentru mediu, pe termen lung, („afanarea” violenta a unor volume de sol, la mare adancime si apoi lasarea acestora la presiunea straturilor compacte, neafanate, existente deasupra).

    • Da, din pacate am gasit si eu numeroase informatii care confirma acelasi lucru. Voi incerca sa revin la acest subiect.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Adriana Gorga
Adriana Gorga
Cercetător ştiinţific în domeniul dezvoltarii invatamantului superior la Universitatea din Lausanne, Elvetia, doctor in stiintele educatiei la Universitatea din Geneva (Elvetia). În prezent, lucrează intr-un proiect de cercetare privind analiza transformarilor curriculare recente din universitatile elvetiene.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro