joi, martie 28, 2024

Cum trebuie reactionat la decizia Curtii Constitutionale

Viitorul democratiei constitutionale din Romania depinde in mare parte de reactia pe care Presedintele Iohannis si societatea civila o vor avea la decizia de ieri a Curtii Constitionale.

Este evident ca decizia Curtii face parte dintr-un proces mai lung si destul de usor de anticipat prin care puterea politica incearca aservirea statului si implicit distrugerea sistemului constitutional. Spre deosebire de Ungaria si Polonia, unde procesul de distrugere a statului constitutional este aproape complet, situatia Romaniei are un numar de particularitati: in Romania, presedintele ramane, cel putin deocamdata, o autoritate politica si institutionala care se opune distrugerii statului de drept (nu exista nici o institutie similara in Ungaria parlamentara si Polonia semi-prezidentiala unde aceeasi forta politica controleaza parlamentul, presedintia si guvernul); in Romania exista o monitorizare UE mai atenta decat in alte tari, in special in domeniul independentei justitiei; coruptia ii face pe liderii politici romani, de la Nastase la Ponta la Tariceanu si acum Dragnea, mai vulnerabili si mai usor de anticipat decat sunt Orbán si Kaczyński; discursul nationalist, care joaca un rol important de legitimare a politicilor statului in Ungaria si Polonia, este in circulatie in Romania insa este inca departe de a deveni discursul oficial sau dominant al statului; capacitatea de reactie a societatii civile in Romania s-a dovedit, in ultimii ani, mult superioara societatii civile din Ungaria si chiar din Polonia.

Pe acest fundal vine decizia de ieri a Curtii Constitutionale. Curtea de acum nu mai este institutia din vara anului 2012, cand judecatorii constitutionali au salvat democratia constitutionala. Acum avem nesansa sa aflam, cum au aflat-o si cei din Ungaria, Polonia, Rusia, Turcia, Venezuela, printre altii, cum atacurile la adresa statului constitutional sunt mult mai perfide atunci cand vin din partea judecatorilor constitutionali.

Vor fi multe de spus dupa ce citim motivarea Curtii. Insa este extrem de important ca reactiile la decizia de ieri sa vina inainte de publicarea motivarii. Aceste reactii trebuie sa fie imediate si corect calibrate, din perspectiva nu doar a efectelor acestei decizii, dar si a luptei pe termen lung pentru salvarea statului de drept.

Concret, Presedinte Iohannis trebuie sa reactioneze dur si imediat, insa in acelasi timp sa protejeze autoritatea institutiei. El trebuie sa anunte, cat de curand, ca va pune imediat in aplicare decizia Curtii dupa publicarea in Monitorul Oficial. Orice ezitare in aceasta privinta l-ar discredita personal si ar afecta grav statul constitutional. S-ar putea probabil imagina o situatie cu totul exceptionala in care presedintele sau o alta o institutie ar fi indreptatiti sa nu aplice o decizie a Curtii. Nu suntem insa acum intr-un asemenea caz limita.

Declaratia privind aplicarea deciziei Curtii nu este decat inceptul, nu sfarsitul rolului presedintelui. Atat societatea civila cat si presedintele trebuie sa ceara explicatii, ultimul evident in limitele rolului constitutional, de la judecatorii constitutionali care au votat pentru decizia de ieri. Redactarea motivarii deciziei va reveni cel mai probabil Presedintelui Curtii, Valer Dorneanu, insa nu uitati ca toti cei sase judecatori din majoritate vor trebui sa isi puna in joc numele si reputatia prin semnarea intregii motivarii. Comunicatul Curtii semnaleaza un numar mare de elemente ale deciziei ce vor fi greu de motivat: distinctia dintre legalitate si oportunitate in cazul deciziilor institutiilor cu puteri executive; interpretarea extrem de restansa a conditiilor de legalitate; interpretarea deciziei presedintelui in cazul de fata ca fiind una de oportunitate, nu legalitate; ordinul direct ca presedintele sa emită decretul de revocare din funcţie a doamnei Kövesi. Multi din acesti factori sunt incompatibili cu logical sistemului semi-prezidential, cu deciziile precedente si practica Curtii Constitutionale. Presedintele ar trebui sa informeze opinia publica in termeni ce pot fi intelesi de publicul larg despre interpretarile Curtii de pana acum, si cum decizia de ieri pare o ruptura de neinteles – cel putin judecand pe baza comunicatului de presa – cu practica constitutionala din trecut. In plus, presedintele ar trebui sa explice, grav si raspicat, care sunt efectele deciziei Curtii pentru independenta justitiei si pentru obligatiile pe care Romania si le-a asumat in UE. Va fi cu atat mai greu pentru majoritatea de 6 judecatori sa isi distruga reputatia adaugandu-si numele la o asemenea decizie cu cat presiunea din spatiul public devine mai intensa in orele si zilele urmatoare.

Sa nu uitam nici opiniile separate, a caror publicare este extrem de importanta. Dat fiind ca, printr-o hotarare recenta extrem de controversata, Curtea Constitutionala i-a acordat presedintelui curții dreptul de a refuza publicarea opiniilor separate, este vital sa se faca presiuni pentru ca opinia sau opiniile separate ale celor trei judecatori (Morar, Minea si Stanciu) sa fie facute publice. Sa speram ca judecatorii minoritari vor redacta opinii pe care presedintele Dorneanu nu le va putea respinge. Mai probabil, insa, este ca Dorneanu va face tot posibilul sa nu publice nici o opinie separata. In acest caz, atat presedintele cat si societatea civila vor trebui sa reactioneze. In Polonia, spre exemplu, manifestantii au proiectat pe cladirile guvernamentale deciziile judecatorilor constitutionali pe care guvernul refuza sa le publice in jurnalul oficial. E posibil ca aceasta e directia spre care ne indreptam in acest moment. Nu e nici o garantie ca statul de drept va supravietui, sigur este doar ca statul de drept nu va supravietui daca nu e aparat.

Distribuie acest articol

36 COMENTARII

  1. Ei, parcă acum mai începem și noi să-i înțelegem pe polonezi și să vedem cum e să ai o CC care e trup și suflet de partea mafiei ex-comuniste ! Diferența ar fi că acolo guvernul încearcă să desfacă șandramaua, pe când la noi guvernul pune cărămizi și mortar iar cei care o vor desfăcută sunt societatea civilă. Și într-un caz, și în celălalt, desfacerea șandramalei se poate face, fatalmente, doar cu violarea unor texte așternute formal pe o hârtie. Rămâne să ne hotărâm dacă textele sunt mai sacrosancte ca Sf. Evanghelie, sau dacă textele nu sunt un scop în sine, ci scopul e binele comun al societății, caz în care poate ar trebui să ne permitem să trecem peste niște texte încropite special pentru protecția oligarhilor.

    • Pe bune acum, eu tot nu-i inteleg pe polonezi. In primul rand la ei au mers lucrurile mult mai bine dupa caderea regimurilor sovietice, s-au miscat mai cu talent, au avut o lege a lustratiei din 1997 cu conditii inasprite incepand cu 2007. Noi nu. Si cu toate astea au ajuns intr-o situatie juridica similara. Dar tot mi se pare ca la ei este mai bine si mai usor de rezolvat, eventual.

      La noi a fost pe toata perioada tranzitiei mai rau. Nu doar comunisti ci si securisti si colaboratori cu securitatea au facut milioane din afaceri cu statul. Unii dintre ei se mai si mandresc cu trecutul lor comunist. La polonezi, toti sunt declarativ macar anti-comunisti si anti-rusi. La ei a fost o surpriza pentru mine ca s-a intamplat ce s-a intamplat si au scapat situatia de sub control, la noi mi se pare ca s-a intamplat ceea ce toata lumea simtea ca este inevitabil.

    • „Ei, parcă acum mai începem și noi să-i înțelegem pe polonezi și să vedem cum e să ai o CC care e trup și suflet de partea mafiei ex-comuniste ! ”
      Nimic mai fals ! In Polonia CC apara ordinea constitutionala in fata unei puteri care incearca subordonarea justitiei la fel ca in Romania si Ungaria.

      „Diferența ar fi că acolo guvernul încearcă să desfacă șandramaua, pe când la noi guvernul pune cărămizi și mortar iar cei care o vor desfăcută sunt societatea civilă.”
      In Polonia guvernul vrea sa-si subordoneze justitia si sa controleze numirile procurorilor, la fel ca In Romania. Tot demersul este imbracat viclean intr-o presupusa lupta cu ramasitele sistemului comunist, tertip menit sa mascheze adevaratele intentii.

  2. Mai simplu (poate chiar simplist) spus, ceea ce propuneti dvs. este sa se faca asa cum vor Dragnea & Co, distrugand in schimb reputatia alora sase. Ca si cum lui Dorneanu, de-un paregzamplu, i-ar mai pasa de reputatia lui, la 74 de primaveri din care 29 petrecute slujind pesedismul cu multa abnegatie.
    Dar chiar daca le-ar pasa, mai pot face ceva, se poate reversa decizia?!?

  3. > – trebuie sa anunte, cat de curand, ca va pune imediat in aplicare decizia Curtii dupa publicarea in Monitorul Oficial.
    Ar fi o prostie.
    Parlamentul a pus in aplicare decizia CCR, data dupa referendumul privind numarul de parlamentari ?
    CCR si-a depasit atributiunile, a comis un abuz si a actionat in favoarea infractorilor.
    CCR trebuie sa se pronunte doar daca o lege este in acord cu constitutia sau nu.
    CCR a mai dat decizii aberante, in favoarea mafiei psd si alde.
    Presedintele trebuie sa gaseasca mijloacele si caile pentru revocarea judecatorilor corupti sau santajabili de la CCR si anularea tututor deciziilor date in favoarea grupului infractional organizat psd si alde.

  4. Nu inteleg. De ce nimeni nu propune o solutie simpla care sa elimine abuzurile de tip parlamentar. Cred ca presedintele ar trebui sa faca un referendum prin care sa propuna poporului o reconstructie constitutionala prin care Romania sa devina o republica prezidentila dupa modelul Frantei sau Statelor Unite.

    • Republica prezidențială ar fi o soluție de moment, pentru – să-i zicem – „omul momentului” (nu cred că are calități înnăscute pentru asta, dar face eforturi). Imaginați-vi-l însă, peste n ani (nu prea mulți, mă tem) pe unul ca Dragnea președinte (sau pe complicele lui, Tăriceanu). Ce ne-am face atunci într-o republică prezidențială? Mi-aduc aminte că varianta s-a vehiculat și după Revoluție – și m-am temut încă de atunci de o asemenea alternativă.
      Și tare am impresia că am putea vira spre așa ceva dacă din următoarele urne electorale „iese cine trebuie”…
      Forma actuală de guvernământ a menținut un echilibru precar în România, suficient cât să ne apropiem de Europa, dar nu de-ajuns pentru a deveni într-adevăr europeni în gândire. Acum balanța a ajuns în mâinile unora care vor apăsa pe talerul care le convine.

    • Aș fi bucuros dacă prin comentariul meu modest pot fi util tizului @Constantin pentru a-l ajuta cât de cât să înțeleagă absența „soluției simple” din viața noastră social-politică.

      Cea mai „simplă” soluție care să elimine „abuzurile de tip parlamentar” (despre ce anume se înțelege prin „abuzuri de tip parlamentar” se poate discuta îndelung și s-a discutat, de altfel) este revizuirea Constituției. În urmă cu mai bine de 5 (cinci) ani, parlamentul patriei noastre a constituit în vederea propunerii unei asemenea „soluții simple” Comisia Parlamentară pentru Revizuirea Constituției, în care membrii desemnați de PSD erau minoritari, iar președintele său era însuși liderul PNL, dl Crin Antonescu.

      Cu privire la eficiența funcționării respectivei comisii și la rezultatele activității ei poate oferi cu siguranță amănunte PNL, prin reprezentanții săi.

      Indiferent cine inițiază acțiunea de „reconstrucție constituțională”, pentru ca revizuirea să poată fi înfăptuită este necesar ca parlamentarii noștri să voteze favorabil cu o majoritate de 66%. Or, sunt numeroase argumente în favoarea presupunerii că nu există o astfel de majoritate în actualul parlament. Pentru schimbarea structurii parlamentare, astfel încât reprezentanții noștri să fie intr-o proporție de cel puțin 66% în favoarea unor prevederi constituționale care să le reducă puterea și atribuțiile, românii trebuie să voteze în acest sens.

      Dar, pe de o parte, nu există o mișcare politică (partide, formațiuni civice etc.) care să promoveze astfel de măsuri și care ar putea fi sprijinită să acceadă în parlament (desigur, în dezbatere ar fi și forma de guvernământ, republică, ori monarhie, republică parlamentară, ori prezidențială, sau semiprezidențială șamd.). Pe de altă parte, sondajele de opinie arată că electoratul român ar dori o configurație a parlamentului similară cu cea actuală. Adică, cei mai mulți dintre cetățenii patriei noastre cu drept de vot sunt mulțumiți de activitatea reprezentanților lor în administrația publică centrală și locală și de politicile publice pe care ei le promovează.

      Prin urmare, așa cum Referedumul consultativ (că așa sunt referedumurile astea prezidențiale) cu privire la reducerea numărului de parlamentari la 300 a rămas fără nici un efect practic (nu discut acum chițibușuri teoretice), nici un alt referendum similar NU schimbă nimic.

      Sper să vă fi fost de ajutor.

  5. Statul de drept evident ca nu va supravietui daca nu este aparat !

    Dar astea sunt armele si soldatii cu care propuneti apararea sa ?

    PS. Nu vi se par ca sunt de plastilina ?

  6. Decret de revocare (conform cererii curtii constitutionale )

    In urma analizei cererii ministrului justitiei, presedintele romaniei, exercitand rolul constitutional si statuat de decizia curtii constitutionale, constata ca NU sunt intrunite conditiile legale pentru revocarea sau demiterea procurorului general DNA

    Asta e tot ce trebuie sa faca Iohanis.

  7. Ce reputatie are de aparat Marian Enache?! Sau Valer Dorneanu?!
    Prea multa lume ignora prezenta lui Marian Enache in CCR sau nu stie cine e acest individ care in anii ’90 era un fel de Iordache al feseneului.

  8. uitati o diferenta importanta in comparatia cu Polonia si Ungaria: capacitatea intelectuala mult inferioara a gruparii de la Bucuresti. Este foarte important. Cum s-ar putea zice, prostia (lor) ne-ar putea salva :)

    • Multi in istorie, in Romania si aiurea, au muscat tarana – la propriu sau doar la figurat – pentru ca si-au subestimat adversarul.
      Dragnea nu e deloc prost. Dimpotriva, e de o abilitate rara, al treilea om politic veritabil al Romaniei postdecembriste dupa iliescu si Basescu. A adus lucrurile pana aici, la una sau doua mutari de castigarea partidei, practic de unul singur, avand o singura arma adevarata, solida (votul din decembrie 2016) si pe mai toti impotriva lui, inclusiv destui din propriul partid.
      Are multe si reale calitati, puse din pacate in slujba unei persoane malefice si lipsite de orice fel de scrupule in a atinge obiective contrare intereselor marii majoritati. E un personaj de temut, cu mare stapanire de sine si aproape ca mi-l pot imagina razand pe sub celebra mustata cand vreun adversar il face prost – cine rade la urma…

      • sunt prosti dar sunt suficient de destepti ca sa-si angajeze mercenari mai destepti decat ei. Acum s-a dat sah la presedinte. Cine joaca sah stie ca nu trebuie sa-i faci jocul adversarului. Orice graba aici e rea dar mai ales lipsa de consiliere. Dl. Presedinte Johannis stie ca este singurul din sfera puterii care reprezinta viitorul european al Romaniei si Romania re un rol important in constructia europeana. Asa ca nu se bazeze pe unul, doi din preajma. Sa nu isi subestimeze adversarii, ca nu se confrunta cu Dragnea sau Viorica nu stiu cum. In spatele lor stau fortele antieuropene. Are acces la minti stralucite. Sa se consulte cu acei oameni!

  9. Din pacate pentru noi, până acum nu au dat dovadă de prostie in domeniul acapararii puterii totale. Au facut-o pas cu pas, profitând de neimplicarea celorlalți in momente cheie. A fost singura lor preocupare reală, în care au investit timp și resurse.

  10. Până la capătul lecturii acestui text am rămas cu impresia că este scris în cheie sarcastică, de amplificare a deriziunii. Totuşi, nu. Textul este chiar tel quel, scris cum nu se poate mai senin.

    Cel mai mult mi-a plăcut:

    „…Presedinte Iohannis trebuie sa reactioneze dur si imediat … sa anunte … ca va pune imediat in aplicare decizia Curtii”

    infiorător la câtă duritate îl împinge autorul pe Preşedinte !

    Şi asta nu e tot ! – vorba vânzătorilor de mixere – seria reacţiilor dure abia începe:

    „…presedintele trebuie sa ceara explicatii…” propune nemilos autorul, neuitând să-l prevină subreptice ameninţător pe Preşedinte „ultimul evident in limitele rolului constitutional”

    Preşedintele este îndemnat şi la alte durităţi:

    „Presedintele ar trebui sa informeze opinia publica in termeni ce pot fi intelesi de publicul larg…”

    şi, finis coronat opus:

    „…presedintele ar trebui sa explice, grav si raspicat…”

    Ăsta da Preşedinte, aşa cum şi-l doreşte intelighenţia consituţionalistă degrabă dătătoare de sfaturi.

    Desigur, pe aceeaşi binevoitoare şi utilă linie de consiliere de specialitate din partea unui constituţionalist, Preşedintele va trebui să comită şi alte durităţi:

    – să-şi exprime neliniştea, ba chiar îngijorarea (oare are voie „profunda îngrijorare” ? să nu fie totuşi prea mult)

    – să-şi arate preocuparea şi să explice ritos poporului că urmăreşte cu atenţie desfăşurarea evenimentelor

    – să ceară – în limitele Costituţiunii, se-nţelege – explicaţii de la magistraţii asistenţi ai CCR care au lucrat la dosarul cu pricina

    – să facă câteva ture de bicicletă în semn de protest şi dezacord, desigur, atât cât permite sfânta Constituţie

    De fapt, adevăratul mesaj al textului aici se ascunde:

    „S-ar putea probabil imagina o situatie cu totul exceptionala in care presedintele sau o alta o institutie ar fi indreptatiti sa nu aplice o decizie a Curtii. Nu suntem insa acum intr-un asemenea caz limita.”

    Cu asemenea amici dezinteresaţi ca acest autor expert, România Europeană în general şi Preşedintele Johannis în special se pot dispensa lejer de inamici.

  11. Stiti ce scrie pe poarta universitatii Salamanca, în latină, ca să înțeleagă tot bachiller-ul… Salamanca nu-ți dă ceea ce nu ai deja. Tot cam asa si cu Harvardul. Nu vă e jenă să susțineți, ca specialist, că o curte constitutionala care demonstreaza ca e perfect inconstituionala trebuie urmata orbeste? Pai si Maduro are in Venezuela un Tribunal Constitucional tot asa de plin de jigodii ca asta de la Bucuresti si il asculta cuminte. E deci Venezuela un stat de drept? Diferenta dintre curtea de la Caracas si cea de la Bucuresti e doar aceea ca la Caracas sint toti ticalosi, la Bucuresti doar majoritatea, Dragnea mai are de invatat. Repet, in caz ca cititi comentariile: ar trebui sa va fie rusine!

  12. Elementul pe care s-au bazat atat MJ cat si CCR-ul este un asa zis drept constitutional special pe carel-ar avea MJ.Folosindu-se de aceste drept l-au citat pe MJ si nu Gubernul RO – absolut incredibil…

    Ori nimeni nu este deasupra legii – basca check and balance!

    A doua noutate, extrem de interesanta, este tipul actiunii pe care o stabileste CCR-ul pentru Presedinte – este fara precedent.

    Motivarea poate aduce cu sine multe alte elemente de noutate pentru dreptul constitutional.
    Evident ca motivarile celor care au respins cererea guvernului vor fi extrem de interesante.

    Global, este o politica condusa fatis de P$D pentru a minimiza rolul Presedintelui in viata tarii.
    Autorul moral al acestui vodevil nu este nimeni altul decat Dragnea – un infractor.

    Domnule, cred ca ar trebui sa fie pus la punct de catre cetatenii de rand infractorul Dragnea!
    SI mai ma astept, pe plan international, sa nu mai fie invitat sau strans de mana pe nicaieri!
    Dar nu este dupa cum vreau eu – asta este!

  13. stau si ma intreb – oricine poate ajunge la CCR?
    cand ii vad pe actualii zic ca totul este posibil in RO, inclusiv imposibilul

  14. Avem prin Constituție un președinte care poate refuza o propunere de prim-ministru (jurisprudență tot prin CC) dar nu poate refuza demiterea unui demnitar pe care l-a numit, deși forul consultativ a dat un aviz negativ pe motiv de lipsă de legalitate. Nu cred că trebuie să fii constitutionalist că să îți dai sema de absurdul deciziei. Parca ii și văd pe cei 6 intalnindu-se în taină că să clocească această mare măgărie. Nu îmi vine să cred că au putut să fie atât de josnici!

  15. Nu sunt de acord cu ce spuneti dvs, ci cu solutia vehiculata de alti autori si comentatori:
    presedintele poate si trebuie sa raspunda cu aceeasi moneda, sa intrepreteze acele pasaje din hotararea CCR -referitoare la ilegalitate si nu la oportunitate,care-i permit sa nu o revoce pe Kovesi…ceva de genul
    „Am luat la cunostinta decizia CCR si o respect , in spiritul ei bla, bla…CCR confirma faptul ca eu, ca presedinte ales, pot si chiar trebuie sa refuz o decizie ilegala a guvernului.
    Decizia de demitere este ilegala ptr ca, aia, aia, aia, asa ca, obligat fiind sa respect ce zice CCR , privitor la bla, bla, na , consider ca e vorba de o ilegalitate, oportuna ptr PSD si gasca de hoti, da eu nu ma bag, ca n-am voie sa ciripesc nimic despre oportunitate, doar despre legalitate.
    Or, cum hoatararea dvs. se contrazice, sau respect legalitatea si nu o demit, ca e ilegala argumentatia boului de Toader, sau o demit si aprob o ilegalitate ,tot a bouleanului injugat la caruta pesdista, da nu este oportun sa zic asta, iaca, nu zic, ca si sa imi zic astia Mutu, ma vad nevoit sa aplez la Comisa de la Venetia, ptr a deslusi daravela cu ilegalitatea vs oportunitatea
    Pa si pusi!”

    • Iohannis ar trebui să reclame neconstituționalitatea procedurii de demitere a procurorilor. Chiar la CCR!!!
      Deci activează sub autoritatea mj, Procurorii reprezintă interesele generale ale societății, iar garantul independenței justiției este csm. Dacă rolul președintelui este doar de a controla secvența etapelor procedurale, atunci rezultă ca avizul csm ar trebui să devină obligatoriu, nu doar consultativ. Csm este specilistul justiției, nu mj care ar putea, la o adică, sa fie măcelar sau miner.

  16. Si inca ceva , acum pe bune.
    Trebuie folosita cat mai mult Comisia de la Venetia, Toader e membru si Comisia este bine vazuta, o analiza a ei ar conta muuult de tot.
    In plus, am citit mai demult statutul Comisie de la Venetia -care se numeste de fapt „European Commission for Democracy through Law”…evident ca te izbeste acel „through Law” prea putin folosit ca argument (sa nu faca), in articolul dvs.
    Ce zice la statut?
    „Article 2
    1. The Commission shall be composed of independent experts who have achieved eminence through their experience in democratic institutions or by their contribution to the enhancement of law and political science. The members of the Commission shall serve in their individual capacity and shall not receive or accept any instructions.
    2. There shall be one member and one substitute in respect of each member state of the Enlarged Agreement. The member and substitute shall be appointed by the member state concerned and shall have the qualifications required by the first paragraph of this article as well as the capacity and availability to serve on the Commission.
    3. Members shall hold office for a four-year term and may be reappointed. During their term of office members may only be replaced if they have tendered their resignation or if the Commission notes that the member concerned is no longer able or qualified to exercise his or her functions”
    Ma intreb daca nu se pota cere revocarea lui Toader, poate chiar de Presedinte…chiar cine l-a „trimis” acolo? Daca e f`on act semnat chiar de Presedinte? Argumentul ar fi cum ca” The members of the Commission shall serve in their individual capacity and shall not receive or accept any instructions. ”
    Se poate spune ca Toader a primit instructiuni, incepind cu aia cu ” Tudorele, fa ceva!”, cu faptul ca „is no longer able or qualified to exercise his or her functions”, batem saua pe calificare, pe ilegalitati etc
    Se pot face o groaza de lucruri, sa-i enervam legal, sa imbirligam treaba in stilul lor porcesc, nu sa punem capu-n pamant ca „fraierii”.

  17. „Se pot face o groaza de lucruri, sa-i enervam legal, sa imbirligam treaba in stilul lor porcesc, nu sa punem capu-n pamant ca “fraierii”.”–> Mda, asa ar trebui facut, insa vorba unui banc: si la ce mi-a folosit in final? Se poate anula decizia CCR? Pleaca Toader pe motive de „no longer able or qualified to exercise his functions”? Pai chiar daca ar pleca Toader, raul a fost deja facut. Desigur, putem organiza o revolutie, cocktailuri molotov, putem aduce niste baterii de rachete de la Deveselu ca sa-l speriem pe Dragnea, putem sa facem apel la regulamentele Comisiei de Venetia, insa in final iese cu scandal, lucru care ar echivala cu un haos politic si economic in Romania. Basca, suspendarea presedintelui si revenirea lui in forta. In perioada de suspendare ar fi iarasi haos; PSD-ul ar bate ultimul cui in sicriu in tot acel timp. Comisia de la Venetia are rol doar consultativ, din cate stiu.

  18. Cum s-a permis sa ajunga la Curtea Costitutionala tot felul de neica nimeni, de agramati, de persoane inhaitate cu persoane dubioase (care au devalizat institutiile statului roman ca sa joace la cazinou), persoane care au scris, chipurile, carti, dar care folosesc expresii de genul „panarama”, mici si ticalositi consilieri juridici ajunsi mari prin jocurile fostilor tovarasi securisti si acum imbatati de putere, tot felul de vanzatori de capre??? Unde au fost marii oameni de drept din Romania cand accesul la CCR a fost facut posibil prin numiri doar „politice” = mafiotice si nu mai ales profesional??? Pentru un post de parlit de lector ti se cer publicatii cotate ISI iar ca sa decizi soarta unei tari intregi nu ti se cere decat sa fii numit??? In Romania se practica un drept primitiv, toti avocatii sunt ahtiati de bani, nu exista dezbateri intelectuale in drept. Nu se citeste doar se numara banii. D-nii Predoiu, Stoica (fosti ministri) unde au fost cand s-au scris regulile de acces la CCR? Nu si-au dat seama unde vor fi resorturile puterii??? O tara grav bolnava in care toti oamenii corecti care-au mai ramas aici (spre ghinionul lor) platesc un pret greu. Pretul vietii.

    • Exact asta e problema: au fost lăsați să ajungă mediocrii (ca să nu spun altfel) în chiar inima sistemului. De-aici conflictul: politicul „bun” nu poate face nimic pentru că ar atinge principiul separației puterilor, fără de care nu mai există stat de drept. Dar mai e ăsta stat de drept? Evident că nu și evident că toată opoziția poartă stigmatul complicității și pasivității. Cine poate instaura domnia dreptului? Puterile (în țările mici), liderii mari (nu prea avem) sau poporul. Rămâne o combinație între UE și o mișcare populară. Mai e și varianta trădărilor din PSD, însă în nici un caz nu vor duce la stat de drept.

  19. Articolul este foarte bine fundamentat , dar una din ipoteze este incorecta. Autorul asuma ca cei 6 judecatori au o reputatie de aparat. Daca te uiti la CV-urile celor 6 sunt toti ori politicieni ori legati ombilical de politic. Vedete locale cu carti pe la edituri de cartier sau cel mult arondate politic in cazul in care exista.
    Deci reputatia lor profesionala este ZERO , probabil nefiind sustinuti politic , ar ajunge nicaieri.
    Reputatia lor este un post caldut pe mai departe si o pensie cit mai speciala.
    Deci intr-un cuvint sunt capabili de orice cum de fapt au si demonstrat.

  20. Soarta democratiei romanesti, pe termen scurt, depinde de verdictul procesului lui Dragnea. Daca este achitat, nimic nu se mai poate opune mersului catre o viitoare dictatura si nu e vorba aici de persoana lui Dragnea, ci de validarea unor politici.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vlad Perju
Vlad Perju
Vlad Perju este doctor in drept la Harvard, profesor invitat de drept european la Harvard Law School (2011-2012) si profesor de drept constitutional american si comparat, drept european si filozofia dreptului la Boston College. Incepand din vara anului 2012, Perju este directorul Centrului pentru Studiul Democratiei Constitutionale la Boston College. Inainte de studiile doctorale in SUA, a obtinut doua licente in drept, la Universitatea din Bucuresti si la Sorbonna. Perju este profesor invitat de teorie a statului la Academia Europeana de Teorie a Dreptului din Bruxelles si este asociat al Centrului de Studii Europene de la Universitatea Harvard. A conferentiat si predat la universitati precum Princeton, Yale, Harvard, NYU, EUI- Florence. A fost membru al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Regimului Politic si Constitutional din Romania. Mai multe detalii gasiti pe site-ul http://www.bc.edu/schools/law/fac-staff/deans-faculty/perjuv.html

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro