vineri, decembrie 3, 2021

Cum va arăta PPE după schimbările de guvern din Austria şi Germania?

În Austria nu a avut loc doar o schimbare la vârf, cea a cancelarului Sebastian Kurz cu Alexander Schallenberg, fostul ministru de externe. Kurz a evitat la limită ca partidul său să plece de la guvernare după scandalul de corupţie în care este implicat personal, a evitat un vot de neâncredere în Parlament dar consecinţele pe termen lung pentru ÖVP şi pentru PPE sunt semnificative.

Guvernul de coaliţie între ÖVP şi Verzi se menţine la putere în Austria mai degrabă datorită disensiunilor din opoziţia dominată de partidul populist de dreapta FPÖ, social – democraţi şi partidul libreral Neos. Verzii nu doresc să se alăture unei coaliţii inexistente şi preferă să rămână în continuare la guvernare. Preşedintele van der Bellen care provine din partea Verzilor a realizat faptul că situaţia generată de scandalul de corupţie în care este implicat Kurz riscă să afecteze nu doar ÖVP dar şi pe Verzi şi a dat un mesaj prin care a cerut scuze alegătorilor pentru scandalurile politice.

Momentan, Kurz conduce grupul parlamentar ÖVP şi partidul are control total asupra guvernării, deoarece Schallenbrerg a fost promovat de Kurz şi a declarat foarte tranşant la preluarea mandatului de Cancelar că va aplica întocmai politicile decise la nivelul partidului. Deşi au existat speculaţii că retragerea strategică în Parlament a fost făcută pentru a beneficia de imunitate, Kurz a afirmat că, dacă va fi inculpat oficial, nu va invoca imunitatea pentru a scăpa de răspundere. Deocamdată, ancheta este in rem, nimeni nu este implicat oficial dar au fost făcute investigaţii şi preluate probe de la sediul Cancelariei Federale, de la sediul ÖVP şi de la cel al unui important concern de presă, Österreich. Acesta a primit 1,33 milioane de euro pentru reclame distribuite de Ministerul Finanţelor care se pare că ascund publicitate electorală mascată. O angajată a unui institut de sondare a fost arestată, acuzată că a şters date care dovedeau legătura cu ministrul finanţelor dar ulterior a fost eliberată şi este cercetată în stare de libertate. Deocamdată, nu se cunosc toate consecinţele acestei afaceri de partid. Nu este clar dacă vor fi politicieni inculpaţi oficial. Cu toate acestea, ancheta a produs deja efecte politice.

Kurz a evitat pentru a doua oară plecarea de la guvernare, după episodul din 2019 (scandalul Ibiza) care a marcat plecarea FPÖ şi ulterior cooptarea Verzilor. Ascensiunea lui Kurz a fost cu totul remarcabilă: secretar de stat la 24 de ani, ministru de externe la 27, printre cei mai tineri prim – miniştri din lume după alegerile parlamentare din 2017. Autoritatea sa în cadrul ÖVP nu este deloc contestată nici în prezent. Kurz a reuşit performanţa de a se alia iniţial cu populiştii de dreapta, iar ulterior cu ecologiştii, partidul său fiind favorabil ambelor tipuri de alianţă. Austria a devenit astfel un caz unic în Europa: sunt ţări care aplică practica izolării partidelor populiste şi ţări care consideră că de fapt cooptarea acestora la guvernare îi va afecta în primul rând pe populişti. Germania a practicat de mult timp şi va practica şi în continuare tactica izolării AfD la nivel federal. Franţa procedează la fel cu Rassemblement National. Austria a ales calea unor coaliţii conservatoare şi populiste – experiment care nu a funcţionat dar care a permis totuşi supravieţuirea politică a lui Kurz. CDU i-a reproşat lui Kurz această asociere dar treptat au apărut voci care au afirmat că în Germania este nevoie de un politician de tipul lui Kurz care ar putea permite relansarea partidului. Căderea lui Kurz a creat o undă de şoc nu neapărat la Viena, ci la Berlin, mai ales după ce se credea că CDU în opoziţie va putea urma modelul ÖVP sub conducerea lui Kurz – cu condiţia să apară un lider pe modelul acestuia.

Unda de şoc a schimbărilor politice de la Viena s-a resimţit însă cel mai puternic la Bruxelles. PPE s-a aflat la putere până nu demult în Germania, Franţa, Italia, Spania şi Polonia – statele care asigură cel mai mare număr de membri ai Parlamentului European. În acest moment, conservatorii sunt la putere în Polonia, în Germania vom asista în curând la crearea unei coaliţii între social – democraţi, ecologişti şi liberali, în Franţa liberalii lui Macron încă domină, în Spania social – democraţii sunt la guvernare. Speranţa PPE era legată până nu demult de doi lideri: Kurz în Austria şi Mitsotakis în Grecia. A mai rămas doar Mitsotakis. Acesta are calităţi certe pentru a deveni noul stindard al PPE, marcând trecerea la o altă generaţie dar grupul PPE este dominat de creştin – democraţii germani care vor avea mult timp reticenţe la adresa unui grec. PPE îşi pune mari speranţe în prezent în revenirea lui Donald Tusk la putere în Polonia dar este greu de crezut că se va accepta revenirea sa în nucleul dur de putere al PPE, după ce a renunţat la poziţia de preşedinte al PPE atunci când a decis să revină în politica naţională.

Criza de leadership la nivelul PPE este consecinţa scăderii opţiunilor pentru populari în majoritatea statelor europene. În ultimii ani, partidele care fac parte din PPE au pierdut multe voturi în detrimentul partidelor populiste. Mulţi dintre cei care abandonaseră partidele de centru – dreapta s-au regăsit în discursul radical conservator al unor partide populiste. În acelaşi timp, unii dintre alegătorii partidelor de centru – dreapta din PPE au găsit atractiv discursul partidelor liberale care fac parte din Renew Europe. Nu este încă foarte clar dacă punerea în centrul atenţiei a temei schimbărilor climatice a generat deja sau va genera o nouă migraţie a voturilor dinspre centru – dreapta înspre Verzi. Cert este că în Germania o parte importantă a voturilor pentru Verzi a venit din partea unor vechi alegători ai CDU. Kurz a anticipat într-un fel o astfel de evoluţie şi i-a cooptat pe Verzi la guvernare pentru ca aceştia să nu mai deţină monopolul unor teme politice.

Marea dilemă pentru PPE în prezent este cum să abordeze principalele teme de pe agenda europeană pentru a recâştiga voturi la alegerile naţionale. Un accent mai mare pe migraţie îi va îndepărta pe unii alegători seduşi mai degrabă de mesajul tolerant liberal promovat de partidele Renew Europe. O atenţie mai mare acordată schimbărilor climatice nu garantează neapărat migraţia în sens invers, de la Verzi la populari.

Poate că tocmai figura lipsită de carismă a noului Cancelar austriac Schallenberg este profilul pe care PPE îl caută: tehnocrat dar dispus să gestioneze cu succes situaţii politice; conservator datorită originilor nobiliare dar modern, prin opţiunea de a fi prezent mereu la locul potrivit cu răspunsul potrivit. Kurz a fost o opţiune pentru o nouă imagine a ÖVP şi implicit a PPE: modern dar conservator, tânăr şi cu experienţă politică. Este posibil însă ca acest profil care era soluţia la nivel european pentru PPE în 2017 să nu mai fie la fel de apreciat în 2021. Între timp, peisajul politic este fundamental schimbat: populiştii au oscilat de la extaz la agonie din cauza pandemiei, ecologiştii câştigă din ce în ce mai multe voturi, liberalii au redevenit o opţiune mainstream, stânga produce lideri carismatici de tip Costa sau Scholz, ceea ce nu s-a mai întâmplat de multă vreme. Opţiunile politice sunt în continuă schimbare în Europa. Partidele populare vor trebui să redescopere strategia de succes catch-all party care le-a asigurat dominaţia politică vreme îndelungată, încercănd să integreze cât mai multe curente politice.

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Scholz numai lider carismatic nu e…
    Supranumit de presa si ‘Schlaftablette’ ani de-a ranndul (pastila de somn).
    Dar in lipsa de lideri veritabili, garnitura a doua pare o solutie buna…

  2. Total de acord cu instantaneul d-lui Carp, cu doua mici exceptii: mi se pare exagerat sa numesti pe Scholz un „lider carismatic”, iar Schallenberg pare pentru mine e momentan mai degraba o solutie de tip Dancila pentru Kurz (dar nu se stie niciodata, pentru surprize e intotdeauna loc).

  3. Poate desfiintarea parlamentului european ar rezolva eternele crize cu care se zbate Europa le nefiind altceva decat jocurile politice la nivel national potentate la cel european.
    De ce sa fie afectate tari care sunt ceva mai conservatoare de cele cu guverne de stanga si care isi pot impune politica datorita marimii la nivel european, vezi Germania sau ce va urma in Franta ? polonezii si ungurii exact aceste aspecte le clameaza , nu vor sa fie conduse nici de social democratiti si nici de verzi, cu atat mai putin politicile europene sa fie impuse in tarile lor pt ca Europa occidentala s-a schimbat radical, adica din mers, dintr-o data primeaza valori care inainte nici macar n-au fost pomenite.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Radu Carp
Radu Carp este profesor la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București, Director al Departamentului Politici Publice, Relaţii internaţionale, Studii de securitate (2020 - ). Doctor în drept al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (2002). MA în studii europene și relații internaționale, Institut Européen des Hautes Etudes Internationales, Nisa (1996). Reprezentant al Universităţii din Bucureşti în proiectul CIII-PL-0702-09-2021 - Ethics and Politics in the European Context, parte a reţelei CEEPUS III, coordonat de Universitatea Catolică Ioan Paul al II-lea din Lublin care reuneşte universităţi central şi est-europene (2012 -). Coordonator al echipei Universităţii din Bucureşti în reţeaua ştiinţifică europeană Observatory on Local Autonomy, coordonată de Université de Lille (2015 -). Membru al Academic Curriculum Group, în cadrul E.MA - European Master’s Degree in Human Rights and Democratization, program al Global Campus of Human Rights, Veneţia (2020 - ). Membru al Comisiei de ştiinţe politice, studii de securitate, ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică a CNATDCU (2020 - ). Membru al Consiliului de Conducere al ICR (2017 -). A ocupat funcțiile de membru al Comitetului Executiv al E.MA - European Master’s Degree in Human Rights and Democratization, program al Global Campus of Human Rights, Veneţia (2015-2020), membru al board-ului International Centre for Black Sea Studies, Atena (2010-2012), director general al Institutului Diplomatic Român, Ministerul Afacerilor Externe (2010-2012), prodecan (2008-2010), secretar științific (2010-2012) director al Şcolii Doctorale de Ştiinţă Politică (2015-2020) la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București. Colaborări și stagii de predare: Global Campus of Human Rights, Veneţia (2019, 2020); Universitá di Genoa (2019); Universitatea Catolică Ioan Paul al II-lea din Lublin (2019); Institutul de Ştiinţe Politice, Universitatea din Viena (2017, 2019); National Tchengchi University, Taiwan (2016); EIUC - European Inter-University Centre for Human Rights and Democratization, Veneţia (2016, 2017, 2018); Universitatea Matej Bel, Banska Bystrica (2016); Universitá degli Studi Florența (2015); Institut für Sozialethik, Universitatea din Viena (2015); Institutul de Ştiinţe Politice, Universitatea Wroclaw (2014, 2017); Universitatea Trnava (2014); Universitatea Umea (2013); Universitatea Carolină, Praga (2013); Universitatea Bologna (proiectul internațional 156171-LLP-1-2009-1-IT-ERASMUS JUSTMEN. „Menu for Justice. Towards a European Curriculum on Judicial Studies”, 2009-2013); Universitatea Szeged (2012); The Munk School of Global Affairs, Universitatea din Toronto (2011); Universitatea „Mykolo Romerio”, Vilnius (2010); Universitatea din Atena (2000). A participat la proiecte de cercetare în colaborare cu mai multe instituţii: Fridtjof Nansen Institute - Fridtjof Nansen Stiftelsen på Polhøgda Oslo (2020 - ), Université Libre de Bruxelles (2020 - ); Comisia Europeană/CRPE (2019); Academia Română (2018); Wilfried Martens Centre for European Studies (2015); Institut für Rechtsphilosophie, Religions-und Kulturrecht, Universitatea din Viena (2006 2008); Institutul European din România (2007); Institutul „Ludwig Boltzmann” pentru Studiul Problematicii Religioase a Integrării Europene, program al New Europe College, București (2004); TMC Asser Instituut, Haga (2002) etc. A publicat 16 cărți în calitate de autor și coautor. Ultima carte publicată : O lumină în întuneric. Democraţie, stat de drept şi drepturile omului într-o lume în schimbare, Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2020. Capitole de cărți și articole publicate în: Austria, Belgia, Bulgaria, Germania, Lituania, Polonia, Republica Moldova, Olanda, SUA, Ucraina.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Metroul la Otopeni – marele eșec al unor politicieni mărunți

Eșecul magistralei de metrou M6: 1 Mai – Aeroportul Otopeni este eșecul politicienilor preocupați să dovedească faptul că nu se poate, în...

Despre felonie si sperjur

Domnule Klaus Iohannis, Cand Marius Manole si Radu Paraschivescu v-au returnat decoratiile, a fost vorba de o despartire lipsita de orice ambiguitate....

Cât costă viața ta? Ar trebui statul să plătească despăgubiri pentru decedații de Covid?

După ce mor 4-500 de oameni pe zi în timp de pace, iar România este astăzi pe locul 10 la număr de...

O nouă mutare pe tabla de șah a spațiului post-sovietic: Organizația Statelor Turcice. Erdogan mută, Putin evaluează.

Rusia și Turcia promovează în prezent o relație tranzacționistă.             Perspectiva geoistorică a relațiilor ruso-turce evidențiază o dimensiune...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro