Motto:
”Un sot trouve toujours un plus sot qui l′admire”[1]
Boileau
Pentru că articolul nu se vrea neapărat un pamflet care țintește politicile coaliției de guvernare, trebuie să explic din capul locului de ce va fi vorba despre ”cuplul” de politicieni Liviu Dragnea – Viorica Vasilica Dăncilă și în ce condiții este acesta reprezentativ pentru modul în care face politică o ”familie” conservatoare (tradițională) de oameni politici post-decembriști, care se revendică evident – prin valori, atitudine și comportament – de la maniera arbitrar-maniacală în care conducea țara regimul instaurat de familia dictatorului Ceaușescu și acoliții lor.
În primul rând, trebuie să remarcăm faptul că totul a început cu refuzul regimului politic instituit de Ion Iliescu, care a preluat prin forță puterea de la cuplul Elena și Nicolae Ceaușescu, de care s-a descotorosit brutal printr-o execuție după un simulacru de proces penal care a avut loc într-o unitate militară, pe care l-au organizat oamenii de încredere ai noii puteri, unii încă prezenți în viața publică: Virgil Măgureanu, Gelu Voican Voiculescu și Victor Atanasie Stănculescu.
Mai apoi, prin refuzul sistematic și susținut al regimului Ion Iliescu de a răspunde dorinței de democratizare formulată inclusiv în largi proteste publice de societatea românească imediat după răsturnarea dictaturii familiei Ceaușescu – refuz susținut de uzul unui mix de propagandă, intervenție represivă a aparatului de forță al statului nou creat și a formațiunilor paramilitare ”muncitorești, de înaltă conștiință civică” – politicienii, care au continuat linia comunistă, au reușit să evite lustrația și, mai mult, să-și creeze cadrul adecvat prin care să dobândească în timp scurt averi incredibile.
Fără să insist prea mult asupra tranziției politice din România post-decembristă – am abordat pe larg subiectul în seria de articole ”Armata celor treisprezece maimuțe”, publicat de ”Contributors” – trebuie totuși să remarc faptul că întregul proces generat de acțiunile lui Ion Iliescu și acoliții săi a permis unui ferment pervertit, dar viguros și contagios, să infesteze clasa politică post-decembristă cu un set de non-valori care nu putea coexista decât cu o categorie de indivizi pe măsură: amorali, dacă nu de-a dreptul imorali, fără niciun scrupul etic.
Mai este totuși ceva de spus aici. Chiar dacă în anumite momente clasa politică pervertită care a crescut în ”democrația” originală românească cultivată după master-planul conceput de Ion Iliescu, Silviu Brucan sau Virgil Măgureanu a dat roadele pe care le vedem și acum, succesul întregului proces nu ar fi fost posibil fără pasivitatea – de nu chiar și complicitatea – unor segmente importante ale societății românești, ce-i drept alienată și abrutizată de lipsuri și sacrificii, suferind în masă de ”Sindromul Stockholm” și care au simpatizat mereu și mereu cu aceeași politicieni care au mințit, au furat și apoi au mimat cinstea, ori, după caz, persecuția politică și au pretins cu nerușinare impunitatea.
Așa a devenit posibil ca un politician obscur de genul lui Liviu Dragnea, puțin frustrat de orizontul limitat ce i-a fost oferit de PD-ul lui Traian Băsescu și având planuri mult mai mari (construcția unei averi personale fabuloase, nu doar în Teleormanul natal, ci și în… Brazilia, parvenirea politică până la cel mai înalt nivel etc.) să cerșească, încălțat în sandale și ciorapi flaușați[2], o sinecură politică de viitor în PSD, din care a crescut până, iată, la poziția actuală de președinte al celui mai important partid al coaliției de guvernare.
Dar gestul său, acceptat de liderii de atunci ai partidului, care de altfel l-au și racolat – Adrian Năstase, Miron Mitrea și Marian Oprișan -, după cum mărturisește fostul secretar general al partidului, Cosmin Gușă, se înscria perfect în modelul de politică al familiei tradiționale a PSD: să parvii fără scrupule, să faci ce-ți cere partidul, să fii vulnerabil în fața legii furând și mințind și vei avea un viitor în marea politică. Iar Liviu Dragnea nu a ezitat să adopte aceste non-valori, să le transforme în percepte personale și apoi să construiască instrumente adecvate prin care să contribuie la propria sa propășire – astăzi, iată, o realitate de necontestat.
Cei care au vizitat Muzeul Național de Istorie și Arheologie din Constanța, poate că au reținut imaginea artefactului ”Șarpele Glykon”, adorat în vremea lui Antoninus Pius (138-161) ca un nou Asclepios[3], totodată simbol al unei false religii pe care au inventat-o falsul profet Alexandros din Abonoteicos și asociatul său Cocconas – cult denunțat în vremea sa de filozoful de origine siriană Lucian de Samosata[4].
Ei bine, pentru teza articolului nostru, importantă este figura lui Alexandros din Abonoteicos, inițiatorul cultului lui Glykon, și mecanismul prin care acesta devine faimos și influent în lumea romană, după ce în tinerețe fusese ucenicul și amantul unui mag din Tyana, deci un personaj de condiție îndoielnică, dar carismatic și inventiv, capabil să manipuleze mase mari de persoane credule, cărora le-a oferit un mesaj, un scop, o țintă – o religie până la urmă.
Și ce este acum Liviu Dragnea pentru PSD și coaliția de guvernare din care face parte acest partid, dacă nu un ”Alexandros din Abonoteicos” care a oferit acoliților săi din CEx ori din organizații iluzia unei mari salvări, de la mic la mare, după modelul politic al lui Ion Iliescu, cel care l-a și făcut, de altfel, posibil? Și ce a promis el, de fapt, pe parcursul unei elaborate operațiuni de ”vrăjire” a partidului său și a votanților PSD-ului:
(i) votanților majorări salariale, pensii mai mari și ajutoare sociale mai mari;
(ii) membrilor PSD accesul la funcții publice, scutiri de taxe și o așa-zisă protecție a afacerilor în fața ”agresiunii” corporațiilor;
(iii) acoliților săi din PSD, ALDE și UDMR, impunitate și protecția averilor.
În mod evident, asemeni șarpelui cu păr Glykon, toate aceste promisiuni sunt doar iluzii, cu anumite excepții, desigur: impunitatea și protecția marilor averi împotriva acțiunii legii. Pentru că însuși Liviu Dragnea, ca emanație perfectă a fermentului Iliescian, este absolut vulnerabil în fața legii, în condițiile în care, pentru a-și crea averea fabuloasă a parveni politic, a furat și a mințit, așa cum au demonstrat și încă sunt pe cale să mai demonstreze procurorii în dosarele penale care-l vizează.
În vremea apogeului său, Alexandros din Abonoteicos, un escroc oarecare din Macedonia ajuns guru religios, a reușit să se asocieze cu politicieni romani influenți, cum a fost cazul senatorului Mummius Sisenna Rutilianus, guvernator al proviciei Moesia Superior, dar și să-i ofere împăratului Marcus Aurelius un oracol (favorabil) în cursul războaielor marcomanice. Dar ”concurența” nu-i dădea pace; și cine erau competitorii pe care i-a denunțat ca inamici ai săi și ai religiei sale? Ei bine, creștinii, firește și epicureii, adică acele mișcări religioase sau filozofice care trasau adepților norme de comportament virtuos și prețuiau sacrificul personal și moderația.
Desigur, și Liviu Dragnea, împreună cu acoliții săi, au inamici. După ce în toamna anului 2016, pe fondul unui absenteism masiv, PSD a fost votat[5] de circa 17% din alegătorii cu drept de vot[6], liderul coaliției de guvernare a declarat ritos că a primit ”votul de încredere a majorității electoratului” și, prin urmare, se va trece la implementarea programului de guvernare al PSD[7], acceptat pratic fără modificări și de ALDE și liderul său, Călin Popescu Tăriceanu.
Ori, toți cei care au înțeles, în scurt timp, că programul de guvernare nu este decât o amplă strategie de dislocare a societății pentru a se reveni la practicile conservatoare proprii regimului Iliescu, considerate revolute odată cu integrarea europeană, au devenit pe loc inamicii guvernării și au fost catalogați ca atare: agenți de influență soroșiști, membri ai ”statului paralel”, corporatiști lipsiți de patriotism, ”autiști” care denigrează cu rea credință realizările guvernului PSD-ALDE.
Din motive de legalitate atât de detestate de Liviu Dragnea și acoliții săi din CEx, liderul PSD nu a avut acces la poziția de premier și, asemeni lui Alexandros din Abonoteicos, a fost nevoit să caute un asociat docil, un Cocconas dispus să-i cânte în strună și să-i împărtășească viziunea și strategiile. Primii doi candidați la statutul de ”Cocconas” – adică Sorin Grindeanu și Mihai Tudose – deși au eșuat în cele din urmă în relația cu Liviu Dragnea, au propria lor responsabilitate în vulnerabilizarea societății românești prin implementarea măsurilor fanteziste dar totodată nocive care sunt astăzi ”reforma în justiție”, ”pachetul salarizării unitare” și ”revoluția fiscală”.
Dar cu adevărat Liviu Dragnea a reușit să formeze un cuplu doar cu V. V. Dăncilă, iar eficiența acestei construcții de familie (politică) tradițională aproape că ne duce cu gândul la cuplul Elena și Nicolae Ceaușescu, acea familie politică tradițională de tip comunist-dictatorial, în care unul – Nicolae, ținea în mână partidul și țara, iar cealaltă – Elena, se asigura de loialitatea guvernului și acțiunea sinergică a acestuia cu umorile cuplului dictatorial.
Când scriu ”cuplu”, țin seama firește de realitatea că cei doi, adică Dragnea și Dăncilă, nu sunt parteneri de viață, dar acest aspect este cu totul secundar pentru teza de față. Că să demonstrez ipoteza, nu trebuie decât să o reduc puțin la absurd: îl vedeți pe Cristinel Dăncilă, soțul doamnei premier, manager al OMV Petrom Argeș, având succes în combaterea unor idei (politice) cu privire la actul de guvernare, care-i sunt inculcate soției sale de liderul PSD Liviu Dragnea? Ei bine, eu nu.
Cuplul politic Dragnea – Dăncilă s-a conturat în timp, așa cum a observat și presa[8], pe măsură ce liderul de la Teleorman, devenit în timp influent la nivelul central, a contribuit la propășirea politică a celei care avea să devină lider al organizației de femei a PSD și europarlamentar. Pentru început Petre Pitiș, cunoscut opiniei publice de când DNA a deschis dosarul penal ”TelDrum”, îi face loc lui Cristinel Dăncilă, în 2007, în poziția de consilier județean la Teleorman.
Apoi, pentru că naveta Videle – Pitești, unde-și are sediul Asset-ul III Muntenia Vest al OMV Petrom, îi ocupa lui Cristinel Dăncilă cam tot timpul, V. V. Dăncilă îi ia locul soțului său la Consiliul Județean, până în anul 2009, când PSD are grijă ca doamna în cauză să devină candidat pe loc eligibil la europarlamentare.
Arc peste timp, în ianuarie 2018 Liviu Dragnea o propune pe V. V. Dăncilă pentru mandatul de premier și, cu acceptul (total neinspirat al) lui Klaus Werner Iohannis – care avea să regrete trei luni mai târziu decizia luată atunci[9] – se creează familia politică conservator postcomunistă care acum conduce țara și încearcă să modifice din mers Constituția și o serie de legi capitale: de la justiție la administrația publică, de la fiscalitate la securitatea națională, de la familia ”tradițională” la parteneriatul civil (și între persoanele de același sex). Firește, totul fără dezbatere publică, fără studii de impact, cu legiferare de urgență în Parlament, pe baza votului a 17% din cetățenii înscriși pe listele electorale, dat în toamana anului 2016.
Dar chiar există și se manifestă acest cuplu Liviu Dragnea – Viorica Vasilica Dăncilă cu adevărat, ca o familie politică? Păi, să luăm la întâmplare câteva evenimente ale ultimelor trei luni:
(i) 15 februarie 2018: Liviu Dragnea și Viorica Vasilica Dăncilă sunt primiți la Cotroceni de președintele Klaus Werner Iohannis[10]. Se discută despre președinția română a Consiliului UE, Centenar și legile justiției. Nu este clar dacă președintele a vrut să discute doar cu premierul, dar a trebui să primească în audiență, la pachet, cuplul întreg, sau a dorit să discute din capul locului cu întreg cuplul, pentru a obține și punctul de vedere al legislativului, pe care și-a asumat să-l reprezinte Liviu Dragnea, inclusiv în numele lui Călin Popescu Tăriceanu.
(ii) 25-26 aprilie 2018, cuplul Liviu Dragnea și Viorica Vasilica Dăncilă se deplasează în vizită la Ierusalim; o vizită controversată[11], pentru că premierul nu a avut mandat de la Președinte să angajeze la Ierusalim cu Benjamin Netanyahu procedura diplomatică de mutare a ambasadei țării noastre de la Tel Aviv la Ierusalim, iar șeful Camerei Deputaților – care a impus tema mutării ambasadei pe agenda publică – nu a reprezentat la întâlnire Camera Deputaților, angajând în schimb un program de întâlniri cu partea israeliană propriu poziției de premier. Probabil un serviciu personal pe care l-a făcut partenerei de cuplu politic V. V. Dăncilă.
(iii) Miercuri, 2 mai 2018. După ce nu s-a putut abține să trateze cu frondă invitația la mediere a lui Klaus Werner Iohannis (aspect care a determinat și anunțul Președinției că retrage încrederea premierului) în relația Guvern – BNR, iată că V. V. Dăncilă anunță pentru joi o întâlnire la Palatul Victoria cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu[12]. Dar, ce să vezi, V. V. Dăncilă își aduce aminte subit de partenerul său de familie tradițională politică și, odată sosită ziua de joi, ”mută” întâlnirea la Camera Deputaților, în biroul lui Liviu Dragnea. Dragnea, ca un adevărat gentleman, preia povara funcției de premier pentru câteva ore de pe umerii obosiți ai doamnei V. V. Dăncilă și, cu sprijinul consilierului de stat Darius Vâlcov și a ministrului de finanțe Eugen Teodorovici, negociază cu delegația BNR – Mugur Isărescu și Florin Georgescu. Apoi ia asupra sa și momentul delicat al declarațiilor publice.[13] Și iată cum medierea lui Liviu Dragnea a luat ad-hoc locul procedurii instituționale propusă de Klaus Werner Iohannis.
De când a intrat în scenă V. V. Dăncilă, fostul partener de cuplu politic, poziție firească într-o coaliție – acest lucru trebuie subliniat -, adică Călin Popescu Tăriceanu, a fost ușor, ușor evacuat spre o postură de outsider. Pe care nu pare că o digeră foarte bine, dar nici nu are la acest moment soluții de a o combate, fără a risca derizoriul pe care i l-ar da ruperea alianței și acceptarea, cu o întârziere de doi ani, a propunerii lui Iohannis de a participa la formarea unei alte formule de guvernare, care să excludă PSD.
Dar ce va putea să ofere cuplul tradițional Dragnea – Dăncilă în viitor României? Deocamdată, din ce vedem, această adevărată familie politică tradițională postcomunistă nu poate oferi cu adevărat nicio garanție niciunei categorii sociale din România. Au promis sistemului sanitar salarii mai mari și au creat inegalități incredibile în sistem, pentru că salariile medicilor și ale unor categorii de asistente au sporit prin redistribuiri care i-au lăsat pe alți medici, asistente și infirmiere etc. cu salariile mai mici decât cele din decembrie 2017.
Ce a avut de spus Liviu Dragnea despre acest lucru? Simplu: ”Noi vorbim de ceea ce am spus în campania electorală şi de ceea ce acest Guvern şi această Coaliţie de guvernare a făcut până la data de astăzi. Plecăm din decembrie 2016, vedem ce nivel de salarizare a fost, ce nivel de salariu a fost şi eu nu cred că există vreun salariu la vreun bugetar care să fi scăzut faţă de decembrie 2016.”[14] Adică, poate v-au scăzut salariile față de 2017, dar noi la PSD considerăm că ne-am respectat angajamentele din programul de guvernare, deci nu aveți motive să vă plângeți.
Au fost promise ajutoare sociale mai mari? Ei bine, nu, acest lucru nu se va întâmpla, pentru că: ”…o idee generoasă care a fost lansată cu mulţi ani în urmă – legea ajutoarelor sociale – a avut şi efecte nedorite, în sensul că sunt mulţi cetăţeni români activi care pot munci şi care preferă să se mulţumească doar cu ajutoarele sociale, în condiţiile în care foarte multe companii din România spun că nu au forţă de muncă suficientă.”[15] Deci se vor căuta soluții pentru ca ”oamenii care pot munci să nu mai primească ajutoare sociale”.
”Coaliția pentru familie” a primit promisiunea PSD că va organiza un referendum pentru modificarea Constituției, pentru a întări ”familia tradițională”? Ei bine, da, PSD își asumă organizarea referendumului și chiar organizarea unei mari adunări publice a celor care vor ca familia să fie, prin Constituție, formată dintr-un bărbat și o femeie. Dar ar mai fi ceva, ne spune Liviu Dragnea: ”Nu putem să nu analizăm şi situaţia unei minorităţi, să discutăm serios despre oportunitatea legiferării unui tip de parteneriat civil şi aici l-am rugat pe Victor Negrescu să discute cu ONG-urile din domeniu pentru a merge către o formă legislativă pentru această situaţie.”[16] Și iată cum ”Coaliția pentru familie” a obținut chiar mai mult decât și-a dorit…, sau poate că nu?
A fost promisă o creștere a nivelului de trai al românilor și li s-a livrat inflație și o creștere a dobânzilor, ba poate chiar și o viitoare criză financiară. Iată ce spune BNR, ba chiar (îi) scrie (lui Dragnea) cu privire la o atare perspectivă sumbră: ”Indiferent de nivelul excedentului de cerere, simpla existenţă a acestuia reclamă un management macroeconomic prudent, care să se bazeze pe politici anti-ciclice. În caz contrar, având in vedere comportamentul în mod natural ciclic al sectorului privat, adăugarea la acesta a unor politici pro-ciclice din partea autorităţilor publice nu face altceva decât să adâncească dezechilibrele şi să crească probabilitatea unei ajustări forţate şi dureroase a economiei, aşa cum s-a întâmplat în perioada 2009-2011.”[17] Cu alte cuvinte, economia României nu mai poate susține aventurile guvernului V. V. Dăncilă, iar o criză a finațelor țării este iminentă.
Dar după negocierile cu ușile închise de joi, 3 mai, aflăm de la Liviu Dragnea că situația ar sta exact invers: ”Nu există motiv de panică. S-a şi urmărit, cu toată această campanie şi cu tot acest zgomot permanent, să se inducă ideea <domne’, în România e o problemă. Români, aveţi grijă, s-ar putea să vină o criză. Lucrurile nu sunt stabile. Aveţi salarii mari acum, dar să ştiţi că nu o să le mai aveţi>. Nimic adevărat. Minciuna cu pilonul II de pensie, minciuna cu lipsa unui miliard de la fondul de pensii. Asta e o prostie. E o minciună. Poate Guvernul se gândeşte. Poate nişte oameni ar trebui chemaţi să dea socoteală pentru aceste informaţii pe care le dau şi care pot produce deservicii serioase.”[18]
O să vă mire puțin că, deși am vorbit despre un cuplu, am oferit citate doar din declarațiile șefului Camerei Deputaților, Liviu Dragnea. Ei bine, să nu vă fie cu mirare, pur și simplu celălat membru al cuplului, adică premierul V. V. Dăncilă este mult mai puțin volubil și mai puțin dispus la declarații; cel puțin după celebrele: ”Euro douăzeci, douăzeci”[19] și ”stadioanele Rapid și Giulești”[20].
Probabil acesta și este secretul familiei politice tradiționale: unul gândește și celălalt nu-l contrazice. Dar și limita sa, pentru că o astfel de ”familie tradițională” în politică este o construcție anacronică și, după cum știm din istoria recentă a familiei Ceaușescu, are tendința de a nu abandona pârghiile de putere, chiar dacă aventura în care s-a lansat poate aduce țara într-o situație fără ieșire.
NOTE_________________
[1] Citat extras din ”L′Art Poetique” aparținându-i poetului și criticului francez de secol XVII- XVIII Boileau (Nicolas Boileau-Despreaux): ”Un prost găsește întotdeauna un prost și mai mare care-l admiră”
[2] http://www.aktual24.ro/un-fost-lider-psd-povesteste-cum-a-ajuns-traseistul-dragnea-in-partid-avea-in-picioare-ciorapi-si-sandale/
[3] https://www.historia.ro/sectiune/timp-liber/articol/sarpele-glykon-un-artefact-unic-in-lume
[4] http://diam.uab.ro/istorie.uab.ro/publicatii/colectia_bcss/bcss_1/11_chis.pdf
[5] https://stirileprotv.ro/stiri/alegeri-parlamentare/rezultate-finale-alegeri-parlamentare-2016-psd-castigat-alegerile-insa-nu-are-majoritate-in-parlament.html
[6] http://www.roaep.ro/prezentare/stire/numarul-total-de-alegatori-inscrisi-in-registrul-electoral-la-data-de-6-octombrie-2016/
[7] http://stiri.tvr.ro/video-liviu-dragnea–alianta-de-guvernare-este-psd-alde–propunerea-de-premier–facuta-doar-la-consultarile-cu-presedintele-klaus-iohannis_812538_video.html#view
[8] http://www.gherilaurbana.ro/index.php/investigatii-politice/1350-2017-06-29-074529.html
[9] http://www.gandul.info/politica/iohannis-ii-cere-demisia-lui-dancila-retrag-increderea-doamnei-dancila-nu-face-fata-pozitiei-de-prim-ministru-al-romaniei-update-17149001
[10] https://www.dcnews.ro/iohannis-dragnea-dancila-intalnire-de-ce-a-lipsit-tariceanu_580080.html
[11] https://www.cotidianul.ro/iohannis-dezlantuit-dancila-nu-a-vorbit-in-numele-romaniei/
[12] http://www.mediafax.ro/politic/premierul-viorica-dancila-se-intalneste-astazi-la-guvern-cu-guvernatorul-bnr-mugur-isarescu-nivelul-inflatiei-si-indicele-robor-printre-temele-de-discutie-17176502
[13] http://www.mediafax.ro/politic/breaking-guvernatorul-bnr-mugur-isarescu-la-biroul-lui-liviu-dragnea-din-camera-deputatilor-la-intalnire-asista-si-premierul-viorica-dancila-17178710
[14] http://www.mediafax.ro/politic/dragnea-nu-cred-ca-exista-vreun-salariu-la-vreun-bugetar-care-sa-fi-scazut-fata-de-decembrie-2016-17132336
[15] https://www.dcnews.ro/ajutoare-sociale-dragnea-cei-care-pot-munci-sa-nu-mai-benefieze_564396.html
[16] http://www.mediafax.ro/politic/dragnea-anunta-urgentarea-referendumului-pentru-familie-si-dezbatere-pentru-parteneriatul-civil-asociatia-accept-ii-raspunde-liderului-psd-17087596
[17] https://www.moise.ro/2018/05/04/de-ce-s-a-umilit-isarescu-de-geaba/
[18] https://www.money.ro/liviu-dragnea-nu-exista-motiv-de-panica/
[19] https://www.romaniatv.net/dancila-despre-20-20-ganditi-va-ca-eu-sunt-de-9-ani-la-bruxelles-acolo-exista-orizont-20-20-euro-20-20_417304.html
[20] https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/viorica-dancila-se-vor-face-stadioanele-giulesti-dinamo-rapid-si-giulesti-921549
„PSD a fost votat de circa 17% din alegătorii cu drept de vot…”
Sunt de acord pe de-a-ntregul cu ceea ce transmite articolul, dar îndrăznesc două modeste observații. Prima, este legată de votanții PSD. OK, au fost 17%, dar sondaje ale instituțiilor diverse, mai apropiate, mai depărtate de PSD, mai obiective, ori mai puțin, TOATE arătau o susținere pentru PSD de peste 40% în rândul concetățenilor. Contracandidații s-au aflat la distanță maaare…
Înțeleg, nu suntem de acord cu acțiunile coaliției de guvernare (pentru că PSD nu ar reuși să facă minunile astea singur), dar ele au fost legitimate de susținerea populară. Ei, cum a obținut susținerea? Prin manipulare. Când este bine făcută, manipularea (prin facebook, ori cu mici ca la Căcâna șamd.) este efectivă. Dacă ne amăgim că susținătorii PSD sunt nesemnificativi suntem perdanți din start, ar fi mai bine să ne întrebăm cum poate fi contracarată manipularea.
A doua observație este legată de abordarea de ansamblu a PSD și a d-lui L. Dragnea, fiind priviți ca politicieni actori ai jocului partinic în cadrul unei democrații funcționale. Or, lucrurile stau fundamental diferit. România este o cleptocrație. Oligarhii care formează adevăratul Stat paralel, proveniți din rândul al doilea al PCR și al Securității, împreună cu apropiații lor, reprezentă „Sistemul” care a capturat statul (cel care l-a învins pe dl E. Constantinescu), aflat la putere din 1989 până astăzi în patria noastră. Politicienii sunt doar marionetele lor, iar dl Dragnea reprezintă o excepție de marionetă care a trecut (procesul este încă în desfășurare, dopă opinia mea) în rândul păpușarilor.
1) USR si RO+ trebuie sa-si faca propriul post de televiziune in care sa spuna adevarul despre ce face PSD in Parlament si Guvern. Eu le spun asta de mult timp.
2) Cine nu voteaza e prost ca noaptea. Vorbiti cu membrii familiei sa voteze, votul nu e optional. Ori votezi, ori traiesti in dictatura. Trebuie facuti oamenii sa voteze, acei putini cu discernamant.
Nu am gasit niciaieri argumentele afirmatiei prezente in spatiul public de la alegeri incoace conform careia daca prezenta la vot ar fi fost mai mare, rezultatele ar fi fost diferite.
Ce va face sa credeti ca oartidele pe care le numiti vor avea un comportament diferit de partidele aflat acum la guvernare daca for ajunge la guvernare?
Ați inventariat în trei fraze subiectele principale ale tezei pe care o prezintă articolul meu. Mulțumesc!
Cariera politică a lui Liviu Dragnea nu e creația lui Ion Iliescu, e creația lui Adrian Năstase. La vremea aceea PSD recruta corupți din alte partide, folosindu-se de puterea personală a lui Adrian Năstase. Fostul primar de Iași, Gheorghe Nichita, a umat același traseu. Era investigat de Corpul de Control al Primului Ministru Adrian Năstase, instituție condiusă la vremea aceea de Victor Ponta. După trecerea lui Nichita la PSD, investigația a fost îngropată discret. Însă la fel ca în cazul lui Liviu Dragnea asta a fost ”afacerea” lui Adrian Năstase, nu a lui Ion Iliescu.
În ce privește evenimentele din 1989, Ion Iliescu nu poate fi judecat după criteriile de azi. Dacă Ceaușescu ar fi revenit la putere, pe Ion Iliescu l-ar fi așteptat execuția, așa își rezolvau comuniștii problemele între ei. Ion Iliescu poate fi judecat pentru mineriade, poate fi judecat pentru multe altele, dar în 1989 a adoptat soluția corectă împotriva stalinismului în care era îngropată România.
În țările central-europene (Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, RDG) liderii comuniști au predat puterea în mod civilizat. În cazul lui Ceaușescu, România avea toate șansele să ajungă ca Siria de azi, iar Ion Iliescu a folosit soluția pragmatică a comuniștilor, în luptele pentru putere dintre ei. Pentru asta chiar nu trebuie să-l judecăm, a fost primul președinte al României care a pierdut alegerile și a cedat puterea de bunăvoie.
Sunt doar parțial de acord. Nimic în PSD/PDSR nu a mișcat fără Ion Iliescu. Inclusiv în țara nu mișca nimic fără el. Până și generalii din servicii și poliție raportau la Controceni datele esențiale, chiar și cele care priveau anturajul lui Adrian Năstase.
În ce privește modul în care a acționat Iliescu în privința cuplului Ceaușescu, ideea pe care am încercat să o subliniez nu are legătură cu modul în care a acționat, ci cu faptul că modul în care a făcut-o îl așează pe „omul bun” Ion Iliescu, dezbrăcat de mit, în galeria pragmaticilor care au recurs la realpolitik; adică o categorie în care astăzi fac o figură emblematică Putin și ungurul Orban (ceva mai lipsit de anvergură, pentru că nu conduce o țară atât de mare ca Rusia, dar în rest perfect coerent cu tipologia).
Poate ne dai si cateva argumente sau macar unul pentru teza pe care o sustii în privinta situatiei speciale a Romaniei!
Domnul doctor, cine l-a lasat pe Dragnea sa ciordeasca vreme de 15 ani cu impunitate in padurea aia nebuna? Familia traditionala a SRI, unde bajetii cu ochi albastri sunt si aparatori ai statului de drept, dar si mana in mana cu ciorditorii? Idem cu Hexi Pharma, unde SRI trimitea sanchi rapoarte catre CSAT, in timp ce Spitalul SRI avea contracte pt. dezinfectanti falsificati. Da’ de jmecheria cu reteaua de pedofili sino-romani, unde diversi descoperiti au participat la violul a numeroase fete, dupa care au musamalizat cazul?
Porcii nu ar fi putut prelua și menține puterea fără sprijinul javrelor. (G. Orwell) „Baletul” coaliției Dragnea-Tăriceanu cu „binomul” SRI-DNA este pentru aburit fraierii. Desigur, ca în orice instituție, există în „servicii” și angajați onești, dar cu cât instituțiile sunt mai „de forță”, cu atât gradul de obediență față de putere este mai mare. Asta pentru că altfel nu li s-ar permite mizerii precum cele (o mică parte) despre care pomeniți, iar interesul personal și de grup este ÎNTOTDEAUNA prioritar față de interesul public.
Această aparentă anomalie socială este posibilă pentru că România este un stat captiv, iar cetățenii, prin votul și susținerea lor, mențin starea actuală a lucrurilor. Adică, este pur și simplu opțiunea noastră să nu existe un control real din partea societății, prin intermediul parlamentului, asupra „serviciilor”, să ne scadă nivelul de bunăstare, să fim tratați drept sclavi care primesc din când în când câte 5 mici, un pahar de bere și o șapcă roșie șamd. Asta dacă așteptăm cuminți măcar două ore și jumătate la coadă,,,
Nu știu să vă răspund la aceste întrebări atât de consistent cum probabil că vă doriți. Dacă aș putea separa mitul de realitate, nu aș ezita, însă, nicio clipă să tratez subiectele pe care le-ați lansat într-o suită de articole.
Să nu credeți cumva că acest gen de subiecte nu mă frământă și pe mine. dar sunt multe întrebări și, deocamdată, puține răspunsuri.
Eu, pe de altă parte, am învățat să am răbdare…
Situatia este groaznica odata ce Dragnea ii explica lui Isarescu ca el si nu altul iol va tine sef la BNR si ii explica si lui Iohanis ca atenteaza la siguranta nationala probabil gandindu-se la mai mult decat la o suspendare adica procentul de 2/3 din voturi ale parlamentului pentru sezizarea Curtii supreme pentru acuza de Tradare nationala .
C regret trebuie sa spun ca inteleg foarte bine zicerea unui important personaj istoric al Romaniei cu ocazia unui moment istoric foarte greu si anume:
,„Romanii nostri n-au cea mai mica doza de orgoliu national in aceste clipe intr-adevar grele”
Dar asta daca suntem de acord cu spusele respective ce ne arata: ca suntem sau ca nu suntem un popor? Raspundeti dvs la asta ca eu mi-am raspuns de mult mai intai in 89 ca totusi suntem si apoi incet incet ca de fapt nu suntem . Microbisti de fotbal si de echipa nationala da . Popor nu.
Erata necesara :Iohannis
Carol al II-lea a spus acele cuvinte incredibil de lucide, după ce a avut propria contribuție, deloc de neglijat, la starea generală de confuzie care cuprindea România după nici 20 de ani de la reîntregire. Și atunci, ca și acum, românii poate că erau un popor, ușor identificabil după limbă și teritoriu, dar nu erau o națiune.
Le lipseau și încă lipsesc valorile comune și încredințarea că merită să lupte/luptăm pentru ele. Au profitat imediat inamicii din proximitate – rușii, ungurii, bulgarii – fiecare încredințat că este momentul să ia înapoi ceea ce românii au obținut, nemeritat, când și-au rotunjit teritoriul, după primul război mondial.
Dar au profitat și extremiștii de dreapta, adică legionarii care se considerau și adevărații creștini ortodocși, ca să arate ei poporului ce înseamnă adevărata dreptate legionară, dar și cum e cu măreția sfântului popor român. Iar românilor le-a plăcut asta, până când – unii, nu toți – au înțeles ce va să zică dreptatea legionară.
PSD-ul cuplului Dragnea-Dăncilă împrumută mult de la hoarda legionară: Iohannis e aservit străinătății, americanii au patronat Binomul, există un stat paralel, să-l lichidăm, să facem o dreptate sfântă familiei tradiționale, să dăm bani pentru Catedrala Neamului, dar să preacurvim în iatace etc., etc.
Da, în aceste clipe grele, nu se vede nici orgoliul membrilor și simpatizanților PSD, pe umerii cărora s-a cățărat camarila lui Dragnea, dar nici a românilor, în general.
Există, însă, și o doză de oportunitate aici: avem ocazia să dăm un examen greu, dar dacă îl trecem, putem deveni o națiune, ghidându-ne după valori. Dacă nu, ne pregătim să pierdem încă un veac în postura de simplu popor, la cheremul vremilor și hoților.
acel rinjet obscen care a pus stapinire pe romania dupa 89, acel criminal nenorocit, acea curva politica minata doar de setea de putere, se bucura de o viata tihnita n primaverii. la fel tilharul cu conac la cornu si imobile in tot bucurestiul, si multi altii ca el. cum sa se schimbe ceva cu aceste dejectii sfidatoare care dau lectii romanilor ? cu ce „justitie” sa se primeneasca o natie atit de oropsita, care ar fi trebuit sa renasca ?