marți, octombrie 3, 2023

Curtea Constituţională şi statul de drept

Decizia de miercuri a Curţii Constituţionale prin care se constată existenţa unui conflict juridic între  puterea judecătorească şi Parlament, subliniindu-se obligaţia Camerelor de a a aplica sentinţele  judecătoreşti, are o semnificaţie cu atât mai importantă cu cât ea se plasează pe fundalul ultimelor declaraţii ale primului-ministru referitoare la eventuala modificare a  prerogativelor Curţii  Constituţionale.  Viziunea  premierului, aceea de a acorda Parlamentului  posibilitatea de a invalida deciziile Curţii, nu ar însemna doar regresul la nivelul anului 1991, istoric vorbind, ci şi  încununarea procesului de limitare a sferei de acţiune a instituţiilor ce protejează în România domnia legii.

Hotărârea de astăzi a Curţii reafirmă, în pofida vocilor politice şi mediatice din ce în ce mai agresive,  axioma pe care se fondează democraţia contemporană- deasupra reprezentanţilor naţiunii se află constituţia . Suveranitatea camerelor nu poate însemna, sub nici o formă, subminarea poziţiei pe care o deţin  celelalte ramuri ale guvernământului. Votul dat de Senat, ce  ignora sentinţa definitivă şi irevocabilă, poate fi privit ca expresia patologiei politice ce a dominat România în ultimele luni.

Lectura pe care  o dă gestului Senatului Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, restabileşte echilibrul grav afectat de  succesivele eforturi ale majorităţii parlamentare social- liberale.  Oricât de fragile, garanţiile ce protejează statului de drept în patria noastră există încă , iar reacţiile lor sunt de natură sa   genereze o speranţă lucidă în viitorul  nostru  european . Ostilitatea faţă de Curtea Constituţională sau de CSM nu este un accident-  eliminarea acestor obstacole poate permite, în contextul mai  larg al  subminării independenţei magistraturii, generalizarea stării de arbitrariu ce  favorizează privilegiile, impunităţile şi corupţia. Împotriva acestei tendinţe  liberticide  rezistenţa în numele constituţionalismului şi al demnităţii este unica opţiune imaginabilă.

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Probabil că politizarea,cel puțin parțială,a Curtii Constituționale este reală.Dar cine oare a conceput-o astfel pentru a se eterniza la putere dacă nu FSN=FDSN=PDSR=psd ? Sansa de depolitizare era foarte mica până acum 6-7 luni;in viitor,cu psd la putere,va fi nu nulă.ci sub zero.Din păcate,dintre votanții usl 90 % nu dau doi bani,sau nu înțeleg ce înseamnă stat de drept-ei reacționeaza doar daca li se ia un leu din…stomac-iar celelalte 10 % nu-și doresc un stat de drept.

  2. Imi place la nebunie ca ati folosit cuvantul „liberticide” in loc de liberale! Parol, de nu! Daca mai puneti si-o virgula dupa el, e ceva sublim. :)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Ioan Stanomir
Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional.

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro