vineri, martie 29, 2024

Curtea de Justiție a UE a decis: UE poate să blocheze fondurile europene dacă o țară nu respectă statul de drept

Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat azi asupra celei mai așteptate și istorice hotărâri din construcția europeană.

Astăzi, pe 16 februarie, Curtea de Justiție a UE a transmis în direct pentru prima dată în istoria sa o ședință de judecată. CJUE s-a pronunțat privire la așa-numitul mecanism de condiționare a statului de drept în temeiul Regulamentului 2020/2092, după ce Polonia și Ungaria au depus acțiuni în anulare, contestând valabilitatea acestuia (cauzele C-156/21 Ungaria/Parlamentul și Consiliul și C-157/21 Polonia/Parlamentul și Consiliul).

De astăzi, nu mai există nicio îndoială că Uniunea Europeană poate să suspende alocarea banilor europeni daca țările nu respectă statul de drept, cu precădere independența justiției. Hotărârea se aplică tuturor țărilor din UE și este un mesaj puternic pentru guvernele care sfidează dreptul Uniunii Europene: UE nu este un bancomat, fondurile vin dacă valorile europene sunt resepctate.

CJUE dă astfel legitimitate celui mai nou instrument juridic adoptat de Uniunea Europeană, menit să ajute la restabilirea și consolidarea democrației și statului de drept. Este încununarea unei munci de lungă durată a Parlamentului european, care a dorit să condiționeze banii europeni de respectarea statului de drept prevăzut la articolul 2 TUE.

Scurt istoric

Pe 16 decembrie 2020, Uniunea Europeană a adoptat un regulament care condiționează folosirea bugetului Uniunii de respectarea statului de drept în statele membre. Foarte succint, acest regulament permite ca, la cererea Comisiei Europene, Consiliul să adopte, printre altele, măsuri precum suspendarea fondurilor europene date statelor membre sau suspendarea aprobării unuia sau a multor programe finanțate din acest buget. Măsura se aplică pentru orice stat membru care, prin acțiunile sale, pune presiune asupra independenței justiției și nu numai, punând astfel în pericol folosirea corectă a banilor publici. Altfel spus, banii europeni nu pot să meargă în locuri nesigure și instabile, în care, din cauza nerespectării statului de drept, nu există garanții suficiente împotriva corupției sau fraudelor financiare.

Ungaria și Polonia au formulat două acțiuni în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, solicitând anularea regulamentului. În susținerea acțiunilor lor, acestea invocă absența sau caracterul inadecvat al temeiului juridic ales pentru regulament, incompatibilitatea acestuia cu articolul 7 TUE și încălcarea principiului securității juridice.

Polonia și Ungaria sunt primele țări împotriva cărora ar putea fi aplicat pentru prima dată acest mecanism strict de condiționalitate. Însă, la o analiză a situației actuale privind statul de drept și ultimele decizii ale CJUE privind România, dacă sfidarea legilor justiției continuă, riscăm și noi să ni se blocheze fondurile europene dacă nu începe reformele privind Legile Justiției, desființarea Secției Speciale și dacă nu respectă celelalte recomandări din MCV .

De ce s-a ajuns aici?

În cadrul ultimelor negocieri privind noul Cadru Financiar Multianual, care prevede împărțirea bugetului european pe perioada 2021-2027, discuțiile au fost foarte tensionate. În contextul pandemiei și al impactului asupra crizei economice, Uniunea Europeană a făcut o mișcare ambițioasă și s-a împrumutat cu 750 de miliarde de euro pe piețele financiare pentru ca toate statele membre să aibă fondurile necesare pentru a depăși impactul pandemiei. Așadar, pe lângă bugetul clasic al Uniunii, aveau să se adauge și acești bani, ajungându-se la un ajutor de peste 1800 miliarde euro.

Însă pe cât de necesari erau acești bani, pe atât de mare era frica delapidării, fraudei și corupției cu banii europeni care riscau să ajungă în mâna oligarhilor și guvernelor cu tendințe autocrate din Ungaria și Polonia. Din acest motiv, Parlamentul european a făcut presiuni ca banii europeni să fie condiționați de respectarea statului de drept, pentru a se asigura că banii ajung la cetățeni, nu în buzunarele unor lideri autocrați. Prin presiunea și amenințarea blocării adoptării pachetului, dar și cu ajutorul unei majorități în Consiliu în timpul negocierilor CFM pentru 2021-2027, Parlamentul a obținut ceva ce părea irealizabil dată fiind poziția timidă a Uniunii pe acest subiect: un regulament european care să condiționeze acești bani de respectarea statului de drept. Deși Ungaria și Polonia nu au dorit acest regulament, nevoia banilor pentru redresarea economiei a devenit prioritară, cele două țări sperând că vor putea să conteste ulterior temeiul regulamentului.

Deși regulamentul a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021, Comisia Europeană nu a activat deocamdată acest mecanism, și nu pentru că nu ar fi avut destule motive, ci pentru că regulamentul a fost atacat la Curtea Justiție a Uniunii Europene de către Polonia și Ungaria, la o lună de la publicarea în Monitorul oficial european.

Regulamentul nr. 2092/2020 privind statul de drept este asemenea unei legi care este votată de Parlamentul României. Așa cum legea națională poate fi atacată la CCR pentru a verifica compatibilitatea cu Constituția, exact așa este prevăzută posibilitatea atacării unui act legislativ european în raport cu Tratatele. CJUE se comportă precum o Curte Constituțională și analizează dacă competențele Uniunii sunt respectate. Acesta se numește recurs în anulare, prevăzut la articolul 263 din TFUE. Polonia și Ungaria au început acest proces și în hotărârea de astăzi au pierdut. CJUE confirmă “constituționalitatea” regulamentului.

Din păcate, această amânare a aplicării regulamentului până la testul de constituționalitate nu a fost de foarte mare ajutor. Având în vedere degradarea din ultimii ani a democrației și statului de drept în unele state membre, Uniunea Europeană ajunsese, până la adoptarea acestui mecanism, fără putere în fața unor lideri autocrați în devenire, care fac presiuni asupra justiției, capturează instituții și mass media tocmai pentru a beneficia în continuare de roadele unei corupții evidente.

Uniunea Europeană avea, până astăzi, instrumente ineficiente din perspectivă juridică pentru a combate nerespectarea dreptului UE și a statului de drept. Cel mai cunoscut instrument este procedura de infringement, care conducea la amenzi pentru guvernele refractare. Până și crearea noului Parchet european condus de Laura Codruta Kovesi este o solutie limitată prin natura sa, căci doar 22 Membre state participă în ceea ce se cheamă cooperarea consolidată.

Însă, în acest ultim an, Comisia Europeană nu a stat degeaba. Aceasta a început mai multe proceduri de infringement împotriva Poloniei și Ungariei, iar măsura cea mai puternică este că PNRR-urile Ungariei și Poloniei nu au fost încă aprobate și nu vor fi până când cele 2 state membre nu introduce în planuri măsuri concrete de combatere a corupției. Vorbim despre 36 miliarde EUR pentru Polonia și 7,2 miliarde EUR pentru Ungaria, bani care nu pot ajunge la cetățenii polonezi și maghiari fiindcă guvernele lor nu fac eforturile necesare pentru a ne asigura că vor folosi banii pentru binele oamenilor.

Ce spune concret decizia?

Ungaria și Polonia au formulat două acțiuni în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, solicitând anularea regulamentului. În susținerea acțiunilor lor, acestea invocă, printre alte motive, absența sau caracterul inadecvat al temeiului juridic ales pentru regulament, incompatibilitatea acestuia cu articolul 7 TUE 2 și încălcarea principiului securității juridice.

Curtea demontează rând pe rând aceste plângeri. Curtea de Justiție a Uniunii Europene urmează silogismul Avocatului general Campos publicat pe 2 decembrie 2021, în favoarea conformității regulamentului cu tratatele fondatoare.

Curtea amintește că “respectarea de către statele membre a valorilor comune pe care se întemeiază Uniunea, care au fost identificate și sunt împărtășite de acestea și care definesc identitatea însăși a Uniunii ca ordine juridică comună acestor state , printre care statul de drept și solidaritatea, justifică încrederea reciprocă între aceste state. Întrucât această respectare constituie astfel o condiție pentru exercitarea tuturor drepturilor care decurg din aplicarea tratatelor unui stat membru, Uniunea trebuie să fie în măsură, în limitele atribuțiilor sale, să apere aceste valori.”

Curtea spune că acest regulament instituie un mecanism necesar pentru a asigura execuția corectă a bugetului Uniunii atunci când un stat membru săvârșește încălcări ale principiilor statului de drept care pun în pericol buna gestionare a fondurilor Uniunii sau interesele sale financiare. În acest context, regulamentul nu urmărește să protejeze statul de drept prin intermediul unui mecanism similar celui prevăzut la articolul 7 TUE, ci instituie un instrument de condiționalitate financiară pentru a proteja această valoare a Uniunii. În timp ce articolul 7 TUE condiționează adoptarea măsurilor de constatarea existenței unei încălcări grave și persistente a valorilor Uniunii de către un stat membru, regulamentul nu privește decât încălcarea principiilor statului de drept, de către un stat membru, care afectează sau riscă să afecteze, în mod grav și direct, buna gestiune financiară a bugetului sau protecția intereselor financiare ale Uniunii.

Regulamentul impune să existe o legătură reală între încălcarea statului de drept și execuția bugetară, astfel încât acest regulament nu este aplicabil tuturor încălcărilor statului de drept, ci numai acelor încălcări care au o legătură directă cu gestionarea bugetului Uniunii. Curtea oferă totusi anumite nuanțe si precizează că măsurile de protecție care pot fi adoptate trebuie să fie proporționale cu impactul încălcării constatate asupra bugetului Uniunii.

Articolul 3 din regulamentul nr. 2092/2020 detaliază elemente care pot constitui încălcări ale principiilor statului de drept:

“Periclitarea independenței sistemului judiciar; faptul de a nu preveni, corecta sau sancționa decizii arbitrare sau ilegale luate de autoritățile publice, inclusiv de autoritățile de asigurare a respectării legii, faptul de a nu pune la dispoziție resurse financiare și umane, afectând funcționarea corespunzătoare a acestora, sau nerespectarea obligației de a garanta absența conflictelor de interese; limitarea disponibilității și a eficacității căilor de atac, inclusiv prin intermediul unor norme procedurale restrictive și neexecutarea hotărârilor judecătorești sau limitarea investigării, a urmăririi penale sau a sancționării efective a încălcărilor legii.”

Foarte important de subliniat, acest regulament impune protecția beneficiarilor reali ai programelor finanțate din bugetul Uniunii, astfel încât corecția financiară adoptată de instituțiile Uniunii trebuie să fie suportată de statul membru autor al încălcării și nu trebuie repercutată asupra beneficiarilor fondurilor, care sunt străini de această încălcare.

Uniunea Europeană nu poate să hrănească totalitarismul și autocrația

Degradarea statului de drept, atacurile aduse independenței justiției, nerespectarea deciziilor CJUE au început să surpe încet, încet democrația europeană și să aducă în prim plan o adevărată criză a credibilității Uniunii Europene Niciun stat membru nu este perfect și nu se poate lăuda că respectă întru totul statul de drept. De aceea, UE trebuie să beneficieze de mecanisme și garanții prin care să poată sanctiona nerespectarea statului de drept.

În unele țări precum Ungaria și Polonia, mecanismele și garanțiile statului de drept au început să fie date la o parte pentru a permite o concentrare tot mai mare a puterii în mâinile câtorva lideri politici.

Hotărârea CJUE a fost îndelung așteptată și apare în urma unui șir de lung de evenimente și încercări de a asigura respectarea dreptului Uniunii. În urma acestei decizii, guvernele din  Polonia și Ungaria, inclusiv guvernele statelor care le imitau comportamentul, înțeleg că au de pierdut dacă vor continua pe acest drum. Indiferent dacă politicienii din aceste țări vor fi realeși sau nu de către cetățenii lor,  mesajul este clar: “Uniunea Europeană nu este un bancomat”. Banii europeni nu vor merge acolo unde nu exista garanția că sunt folosiți așa cum au fost meniți să fie folosiți.

Ce urmează?

Dincolo de partea juridică extraordinară a acestei hotărâri care scrie un nou capitol al construcției europene, există și contextul politic național. În luna aprilie vor avea loc noi alegeri în Ungaria. Întrebarea care stă pe buzele tuturor va fi dacă Comisia Europeană va activa acest mecanism înainte sau după alegerile din Ungaria. Urmează desigur o serie de presiuni din partea Parlamentului european asupra Comisiei pentru a începe respectarea acestui regulament, care, reamintim că a intrat în vigoare încă de pe 1 ianuarie 2021. Acum, odată cu această hotărâre, nu mai există nicio scuză pentru a tergiversa activarea mecanismului. Atenție, este și un semnal de alarmă pentru țările care nu stau bine la acest capitol, și ați ghicit, România se află, din păcate, pe acea listă.

Distribuie acest articol

29 COMENTARII

  1. De exceptie este , fara nici o urma de indoiala , maestria cu care Uniunea Europeana aduce incet ,incet , fara de graba , toate Natiunile ce au semnat Tratul de Aderare la UE ,la ceea ce noi numim astazi controlul eficient al cheltuirii banului public si ne este foarte clar cum in viitorul imediat aceasta formula ,ce impiedica furtul ,va fi avansata si in cazul fondurilor obtinute de catre statele membre in interiorul lor .Deexceptie este si pozitionarea CJUE ce ofera Judecatorilor de Instanta puterea absoluta (ei nu pot fi pedepsiti de nimeni ) in deciziile luate conform dreptului UE ce prevaleaza astfel in fata deciziilor , fie ele si ale Curtilor Constitutionale statale ,ale caror decizii se supun dreptului UE si daca ele sunt neconforme Instanta nu este obligata sa tina seama de aceste decizii .In alta ordine de idei UE nu se grabeste si aici isi impune cu blindete valoarea deciziei ce aduce in tarile de la granita Uniunii forte armate , implicind toate tarile membre .Politica pacifista a Frantei si Germaniei este de o exceptionala valoare internationala si bunastarea creata de catre UE, membrilor ei ,este dorita de foarte multa lume ce incerca acum sa construiasca astfel de Uniunii in intreaga omenire .Granitele incep sa fie bine pazite , furtul incepe si el sa nu mai poata fi atit de mare ca pina acum , deciziile juridice devin aproape in intregime forta UE si valorile democratice isi impun vointa in fata „ iliberalilor de carton ”ce doreau sa poata folosi banii in scopuri politice personale .In citiva ani putem asista la federalizarea totala a Uniunii .Drumul este bun si cei care se impotrivesc vor disparea , pe rind , din viata politica Europeana .Acum nu mai poti ascunde banii . Vestitul „cotet al ciinelui” unde erau ascunsi banii furati , nu mai este de actualitate .

    • in ce fel aceasta formula impiedica furtul ?
      si de cand independenta justitiei asigura controlul eficient al cheltuirii banului public ?

  2. Da si ?!! UE a gresit in momentul cand dupa anul 2000 a hotarat acceptarea graduala de noi membrii. De ce?! Pentru ca fost interesata de armonizare economica, largirea pietelor comerciale, libera circulatie a fortei de munca si a turistilor, a studentilor. Nu a existat o armonizare a justitiei, codurilor civile si penale, a fiscalitatii pe ansamblu. Acum se vaita de problema statului de drept, trebuia acum 15-20 de ani. Este posibil ca
    fenomenul Brexit sa continue, mai ales in noul context a inflatiei galopante, gazelor si curentului electric. A impune cu forta tuturor economia verde cand exista diferente economice si sociale intre tarile UE, inseamna sinucidere sigura.

  3. Foarte grav. Practic CJUE a consfințit abolirea statului de drept in Uniunea Europeană. Asta pentru că decizia de suspendare a fondurilor -o sancțiune cu efecte drastice asupra unor cetățeni europeni nevinovați- este una de nivel politico-administrativ; CJUE a transformat o eroare de ordin guvernamental -săvârșită cu intenție sau nu- in culpă colectivă sancționabilă nu prin hotărâre judecătorească, ci prin decret executiv (Comisie+Consiliu). Încălcarea principiilor/regulilor stabilite prin Tratate referitoare la statul de drept ar trebui să fie decisă exclusiv in sfera judiciară.

    • Cetatenii respectivi nu sunt nevinovati pentru simplul motiv ca ei au votat politicienii care i-au adus in aceasta situatie. Ei au de ales in continuare daca sa mearga alaturi de acei politicieni si sa iasa din UE sau sa-i „ingroape” la urmatoarele alegeri.
      Ai sa-mi spui ca sunt unii care nu i-au votat si ca tocmai aceia sunt nedreptatiti, dar asta este unul dintre neajunsurile democratiei: cei putini trebuie sa se supuna celor multi. Iar asta se aplica si la nivel de UE: tarile „atipice” trebuie sa se conformeze regulilor celorlalte, altfel sunt libere sa-si vada singure de drumul lor precum UK.

      • Nu este numai cum s-a votat, ci si de oferta partidelor. Pentru ca una au fost promisiunile din campania electorala si alta a fost au fost actiunile dupa. Nu uitati cand a castigat Conventia Democrata si ce a reusit sa faca concret?! Iar acum avem o mezalianta paguboasa, iar opozitie clara zero!!! Minciuna si coruptia au fost mai tari decat orice vot.

      • @ Volkov: „asta este unul dintre neajunsurile democratiei: cei putini trebuie sa se supuna celor multi.”
        In conditiile in care „reprezentantii” sunt alesi de circa 30% din votanti (bugetari, pensii speciale cu familii, etc), cine sunt „cei multi” si cine „cei putini”? Ce libertate de a alege exista cand il obligi pe cetatean sa aleaga intre Ion si Vadim?
        Este neconstitutional ca cineva care a primit mai putin din 50% din voturile posibile sa „reprezinte” poporul, insa CCR se ocupa cu alte lucruri

      • „Ai sa-mi spui”
        Ba n-am să vă spun nimic, pentru că, din principiu, nu dialoghez cu susținătorii regimurilor colectiviste (doar acolo se instituie culpe colective asupra populației sub justificarea unei alegeri politice „greșite”).

  4. @EuNuke
    ” Încălcarea principiilor/regulilor stabilite prin Tratate referitoare la statul de drept ar trebui să fie decisă exclusiv in sfera judiciară.”
    CJUE e chiar o curte de justiție. Europeană. 😀😀
    Deci ori nu pricepeți ce e aia curte de justiție , ori scrieți aiureli.
    Când se intra in UE , se semnează un tratat de adeziune. Prin care se recunoaște IMPLICIT și supremația dreptului comunitar asupra celui national.
    Oricum , se poate ieșii din UE. Voluntar că nu există articolul de excludere .
    Că urmare, doar accesarea banilor ( oricare) comunitari sunt unica arma împotriva deraierilor nationale.

    Repet.
    Cereți să ieșiți din UE și veți avea justiție national patriotică.
    Adică (in)dependenta.
    Dar vor dispare și finanțările de miliarde anual.
    La alegere.

    • După mintea unora statul de drept e un paradis pentru infractori. Orice potlogar care nu-și achita obligațiile contractuale, de exemplu nu-și plătește factura de telefonie mobilă, nu poate fi obligat să o facă și nici compania de telefonie nu-i poate tăia conexiunea până la pronunțarea definitiva a unui verdict emis și acesta de instanța suprema.

    • Eu cred că dumneavoastră nu aveți nicio idee despre justiție dacă vă imaginați că intr-un stat de drept e normal ca o instanță să își poate delega competențele -creînd astfel o nouă normă de drept- unui organ executiv, pentru viitor, asupra unor litigii necunoscute.

      Asta s-a contestat in acest proces -competența Comisiei/Consiliului de a decide asupra respectării principiilor statului de drept și de a sancționa automat statul „vinovat”. Practic CJUE a acceptat -in mod extraordinar- uzurparea competențelor sale de către Comisie care devine, implicit și concomitent, milițian, securist, procuror și judecător (ea constată suspiciunile de „infracțiune”, ea anchetează și extrage mărturii ori denunțuiri, ea întocmește rechizitoriu și tot ea dictează in final pedepsele).

  5. Excelent!
    Daca vrei sa faci parte dintr-un club, trebuie sa-i respecti regulile, nu doar sa te afisezi cu emblema.
    Poate ca romanii care voteaza vor pricepe ce inseamna asta si vor vota mai atent.

  6. UE = mafie. Va amintiti de discursul lui Tano Cariddi din „Caracatita”?

    Banii pe care banditii de la ue nu vor sa-i dea Ungariei nu sunt „bani europeni”. Si ungurii si ceilalti cetateni europeni au dat (ok, indirect) bani „la ue” iar cei de la ue nu fac decat sa-si traga salarii umflate si sa redistribuie banii, nu-s bani de la ue! UU = gofundme???!!! Banditi ordinari?!
    Repede, iesiti in strada si cereti IESIREA DIN UE! Numai banditii vor in ue.

    Referendum pentru iesirea din ue!

  7. In principiu e bine dar exista un pericol care n-ar trebui subestimat si nu cumva s-ai dam apa la moara lui Putin. scindarea Europei prin iesirea unor state din est din CE care totodata insa sunt si membre NATO.
    Nu vrau sa ma gandesc ce s-ar intampla daca o Romanie cu un guvern AUR – PSD ar fi la fel de prietenoasa cu birocratii de la Bruxelles.
    Chiar daca presupunem cateva state ar parasi UE, din NATO nu vor iesi benovol pt acestea organizatie le asigura securitatea pe cand Bruxelull ii obliga la ce nu-si doresc, parteneri economic se pot gasi si in afara UE.
    E problema care n-ar trebui pierduta din ochi, pricipii sunt bune insa la ce ajuta daca mori cu ele de gat ?
    O sa vedem ce va urma daca cumva in Franta gastiga un candidat de dreapta presedentia, accea vor sa iasa direct din NATO, complicat.

    • UE prin aceasta masura doreste ca partidele aflate la guvernare in Hu si Po sa piarda. Dar uitaca politicile lor interne au fost mai coerente si bune. Nu au migrat ca la noi 4,5 milioane de romani, practic am ajutat UE dar miliardele lor nu au redus saracia si inapoierea economica si sociala. UE are nevoie de reforme structurale pentru a deveni mai eficienta si mai aplicata la realitate.

  8. Mi se pare cel putin curios pe ce baza CJUE a devenit masura statului de drept. Oare, functionarea CJUE nu trebuie sa fie conforma cu principiile statului de drept? Pentru ca fata de deciziile acestei curti nu exista for de apel. CJUE poate fi urecheat si urgentat de PE. Pe ce baza? Daca ma gandesc ca intr-un stat membru UE parlamentul ar interveni peste justitie in sensul urgentarii in luarea unei decizii, ce ar putea spune un aparator al statului de drept? Ce ar spune comisarul de justitie Dindier Reynders vazand aceasta imixtiune a politicului in justitie? Daca ma gandesc la functionarea interna al CJUE unde presedintele poate incredinta direct tratarea unei cauze (a unui dosar) unui anume complet, oare ce ar spune, iarasi, comisarul de justitie Dindier Reynders? Pentru ca incredintarea directa a dosarelor unor anumitor complete este semnul clar al imixtiunii politicului in justitie. Si, in final, as atrage atentia asupra calitatii deciziilor CJUE. Calitatea profesionala a judecatorilor de la CJUE este indoielnica. Dr. Sven Simon, profesor de drept constitutional al Univ. Philipps din Marburg a atras, recent, atentia, la o miniconferinta la Cluj, asupra ingrijorarii existente privind calitatea profesionala a membrilor CJUE. Lucru oarecum de inteles. Nominalizarile se fac de guverne, iar acestea nu au totdeauna in vedere calitatea profesionala, in timp ce judecatorii din sistemele nationale au un parcurs profesional mult mai bine controlat, stabilit in sistemele interne.

    • Aveți multe lacune in ceea ce privește CJUE și sistemul de justiție european, care cuprinde trei organisme distincte, anume Curtea de justiție europeană, Tribunalul General (fostul Tribunal de prima instanță) și o Curte a Funcțiilor publice. CJUE este curtea suprema a UE.
      Iar procedura de celeritate este permisă la cererea expresă a unei părți, reclamant sau pârât, nicidecum a PE. Iar asta pentru că actul atacat nu este suspendat până la anunțarea verdictului.
      De asemenea, numirea judecătorilor de către guvernele statelor membre comporta anumite acțiuni complementare, menite să asigure independența și competența necesară pentru exercitarea funcției de judecător european.
      Nu prea mai rămâne nimic in picioare din contestațiile enumerate de Dvs.

      • Multumesc pentru precizari, totusi au fost cateva puncte, la care nu ati raspuns. 1. Rolul presedintelui. Poate el sa desemneze direct judecatorii care se ocupa de cauza? Dupa cum cunoastem, acest lucru nu prea este agreat in sistemele juridice nationale, unde dosarele ajung la complete de judecata, respectiv la anumiti judecatori prin diferite tehnici aleatorii si nu prin incredintare directa. In plus, o anume banuiala exista chiar si privind partizanatul politic al presedintelui Curtii care s-a antepronuntat in presa despre recenta decizie asteptata a Curtii. Un lucru cam „neobisnuit” la judecatori seriosi … 2. Ungaria poate sa acuze un anume partizanat politic al Curtii plecand de la alte hotarari cu miza politica. O decizie foarte controversata a fost cea privind valabilitatea voturilor date pentru „Raportul Sargentini” din PE care condamna Ungaria in chestiunea statului de drept. Acest raport ar fi trebuit aprobat cu o majoritate de doua treimi. Aceasta majoritate a fost atinsa insa fara numararea voturilor neexprimate, desi – conform regulamentului PE – si un vot neexprimat este un vot valabil dat. Ungaria a dus cauza in fata CJUE care in aceasta speta simpla a deliberat o perioada lunga, de aproape trei ani (din octombrie 2018 pana in iunie 2021). Hotararea a fost una curioasa care a explicat (contrar regulamentului PE) ca votul neexprimat este un vot nevalid, o interpretare care a recurs la o definitie a votului din Oxford Dictionary. In schimb, in aceasta cauza recenta, a „statului de drept”, desi chestiunea este foarte complexa, hotararea a fost luata foarte repede, sub o jumatate de an, chiar daca a chestiunea a fost tratata in regim de urgenta.
        3. Oricum, cea mai interesanta chestiune este chiar „obiectul” acestei cauze. Adica statul de drept. Se stie ca in doctrina juridica nu exista o definitie clara a statului de drept. Nici contractele fondatoare ale UE nu definesc statul de drept. Cea mai elaborata definitie a statului de drept se afla chiar in constitutiile statelor membre. E drept, nici constitutiile nationale nu definesc, in mod expres, notiunea statului de drept. Dar prin jurisprudenta constitutionala proprie au imaginea cea mai detailata despre acest „concept”. Este totodata clar ca aceste conceptii nationale asupra criteriilor statului de drept pot sa difere in detalii, dar CJUE, in sens juridic, nu poate face abstractie de aceste definitii cuprinse in jurisprudente largi si complicate. Orice hotarare a CJUE data „pe scurt”, in mod apodictic – adica nesocotind aceste „definitii” particulare -, mie-mi pare a fi cam abuziva. Cine da acel plus de cunoastere juridica si legitimitate acestei Curti sa spuna, ce este statul de drept. Acum, cu aceasta decizie recenta nu am ajuns inca in acest punct, dar am ajuns cam mult prea aproape. Cu aceasta decizie Comisia poate sa suspende virarea anumitor fonduri pe motivul ca a fost „lezat” statul de drept, dar statele membre in aceasta situatie pot actiona in fata Curtii aceste decizii de suspendare si aici devine deja iminenta probatiunea, Comisia trebuie sa demonstreze juridic, iar CJUE trebuie sa se gandeasca si ea foarte bine in hotararea pe care o va da, pentru ca orice decizie devine un precedent.

        • Mulțumesc la rândul meu pentru răspunsul detaliat. Pentru a putea răspunde sunt însă necesare cunoștințe mult mai aprofundate despre structura și procedurile de funcționare ale CJUE. Încerc totuși să vă ofer câteva posibile explicații.
          1. Încredințarea directă trebuie considerată în legătură cu structura curții, unde toate statele membre sunt în mod egal reprezentate. În măsura în care judecătorii sunt independenți și imparțiali, modalitatea de încredințare a cazurilor în soluționare este secundară. Președintele este ales de judecătorii înșiși și se evită astfel conflictele de interese. De asemenea, bănuiesc că există și posibilitatea contestării sau a refuzului de a face parte dintr-un complet pentru o anume cauză.
          2. În cazul Raportului Sargentini Ungaria a încercat să obțină la limită o decizie favorabilă contestând numărătoarea voturilor. În diverse publicații online, inclusiv din Ungaria, am găsit informația că abtinerile, conform procedurii de funcționare a PE, nu trebuie luate în calcul. Singura voce care contestă procedura aparține ministrului Judit Varga.
          3. De acord cu comentariile dumneavoastră la nivel general. În cazul discutat însă, dumneavoastră emiteți o părere personală, cum că decizia ar fi abuzivă. Există „riscul” ca alte opinii să difere și totuși să fie perfect legitime. 😀
          Revenind însă la cauza în sine, indiferent de interpretări naționale care ar putea diferi cel mult în detalii, există totuși principii ale statului de drept care nu sunt opționale sau facultative, cum ar fi separarea puterilor și lipsa discriminării de orice fel. Ori aici sunt chiar și pentru nespecialisti evidente carențele din cele două țări, Polonia și Ungaria, la care s-ar putea alătura și România dacă nu renunță la acea secție specială de intimidare a judecătorilor a lui Tudorel Toader. Pe de altă parte, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, membrii au convenit că interpretarea la nivel unional are prioritate. A cere ulterior să se țină cont de vreun specific național denotă oarece inconsecvență.
          Permiteți-mi însă să remarc că ultimele obiecții ale dumneavoastră împotriva CJUE se referă mai ales la carențe de ordin procedural și mai puțin de fond. Ori asta e cam puțin pentru a contesta existența statului de drept la nivel unional, mai ales luate împreună cu considerațiile dumneavoastră generale de la punctul 3.

  9. Sunt din ce în ce mai vizibili și prin zona mărginașă a UE membri ai cleptocrației decidente care se vaită că bănișorii comunitari vin cu condiții care în țările normale la cap sunt practici obișnuite. Cum ar fi, de exemplu, să nu furi. Adică să cheltuiești tu, decident politic, în folosul public, nu pentru tine și famiglie.

    Iar asta e jignitor, desigur, pentru patrihoții din cleptocrația națională.

    Și e amuzant să-i vezi pe „ateii ăia” din Occident cum respectă Decalogul în mare contrast cu fundamentaliștii „national-bisericoși” din estul extrem supărați foc că le neagă UE specificul național. Furtul.

  10. Am lucrat ceva ani pe proiecte europene. Unele nu au avut nici un impact vizibil, bani cheltuiti aiurea. A fost luata o masura in acest sens, din partea UE, nu am vazut nimic?!! Prin PNNR sunt propuse 12 trasee turistice, ceva semnalizare pentru acestea, dar pentru multe localitati nu avem drumuri, parcari, cazare adecvata, gastronomie locala pusa la punct. Traseele se puteau face prin asocierea localitatilor si contributii comune. Iar sistemul birocratic trebuia facut similar pentru toate tarile membre. La noi ghidurile de aplicatie sunt mai stufoase, greoaie si este una din cauzele de absorbtie redusa.

  11. ” Este un atac asupra suveranitatii statelor membre” , au afirmat reprezentantii Poloniei si Ungariei.
    Bulgarii au fost inca mai expliciti :
    https://twitter.com/Renaissance_UE/status/1494027834293108749?s=20&t=8TPNVu_C_DiYcLgY99B_Ew
    Am toata admiratia pentru libertatetea de exprimare si pentru dezinvoltura vorbitorilor din Hemiciclul de la Strasbourg.
    Cine isi aminteste coeziunea de nezdruncinat a miilor de criminali servili, strans uniti in plenul congreselor partidului comunist, unic detinator al puterii si adevarului in Romania, nu poate regreta spiritul rebel al ungurilor si polonezilor.
    https://www.lesoir.be/424706/article/2022-02-16/un-eurodepute-bulgare-fait-un-salut-nazi-dans-lhemicycle-du-parlement-europeen

  12. Văd că o mulțime de cetățeni europeni de limbă română se bucură și se reped să aplaude această decizie aberantă a CJUE. Asta se întâmplă pentru că 1)mulți români iubesc necondiționat Europa (pe care o privesc adesea ca pe o mamă protectoare in fața politrucilor borfași autohtoni) și pentru că 2)nu pricep nimic din decizia asta și mecanismul pe care-l consfințește.

    In fapt acest mecanism îi privește direct pentru că ei vor fi primii afectați de o eventuală suspendare a fondurilor europene ce va determina o undă de șoc in economie. Practic este un mecanism de șantaj rapid care ocolește procedurile legale de infringement utilizate până in prezent, conform articolului 7 din TUE:

    „(1) La propunerea motivată a unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a
    Comisiei Europene și cu aprobarea Parlamentului European, Consiliul, hotărând cu o majoritate de
    patru cincimi din membrii săi, poate să constate existența unui risc clar de încălcare gravă a valorilor
    prevăzute la articolul 2, de către un stat membru. Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul
    audiază statul membru în cauză și îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeași procedură.
    Consiliul verifică cu regularitate dacă motivele care au condus la această constatare rămân valabile.”

    Această procedură garanta respectarea drepturilor statelor membre și ale cetățenilor săi. Dar prezintă niște inconveniente pentru orice guvernant de mână forte și creier moale: durează prea mult, e prea democratică, prea multe instituții implicate, e dureros de rațională. Orice mic eurostalin nevrozat că un soviet de graniță nu respectă prea tare „the rule of law” constata neputincios cum microsovietele se tot aliau intre ele și tovarășii rămâneau cu botul pe labe, ba uneori trebuiau să milogească de baronii locali pentru o pârghie-două. Deci, nu din grija statului de drept, și nici a banilor publici europeni (irosiți și azvârliți cu miliardele pe felurite tinichele) s-au trezit Komisarii că e nevoie de un astfel de mecanism, ci din motive pur politice -mai multă putere concentrată in mâna organelor centrale ale Uniunii.

  13. Afirmatia din titlu si cele din articol sunt false.

    Curtea de Justitie a UE a decis ca se pot bloca fondurile doar daca exista dovada unei fraude majore, asta inseamna ca nu se pot bloca fonduri pe baza unor diferente de ideologie sau pe motive politice. Conform deciziei e ilegal ca opozitia sa nu primeasca bani de dezvoltare pe baza votului majoritatii, cum avem cazul Poloniei si Ungariei cu guverne de centru fata de conducerea UE – de stanga si extrema stanga.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alin Orgoan
Alin Orgoan
Alin Orgoan a obţinut licenţa în Drept și Știinţe Politice la Université de Bordeaux și deține un Master 1 în Drept internațional public la Université de Bordeaux și un Master 2 pe Drept european și dreptul Uniunii europene, specializarea lui fiind pe Guvernanța Agențiilor de reglementare ale Uniunii Europene. Din 2015 până 2019 a predat ca asistent universitar drept administrativ francez, drepturile Omului, dreptul Uniunii Europene, dreptul pieței unice și dreptul relațiilor externe ale Uniunii Europene la Université de Bordeaux. În 2014, s-a remarcat prin câștigarea locului II la Concursul de elocință și pledoarie Lysias, organizat la Bordeaux. În 2014, prin câștigarea locului III la Concursul international de drept european, organizat la Lille. Actualmente lucrează la Parlamentul european ca asistent parlamentar.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro