vineri, martie 29, 2024

”Da, trăim într-o lume din ce în ce mai nervoasă”. Un scurt interviu cu Lucian Boia despre istoria dezastrelor

De curând a apărut la editura Humanitas o nouă carte a istoricului Lucian Boia, o sinteză rapidă și incitantă despre epidemii, cutremure si dereglări climatice de-a lungul istoriei. Prima parte a cărții reia câteva capitole dintr-un volum apărut în 1985, in doar 100 de exemplare, cea de-a doua conține câteva mici considerații actuale ale istoricului pe aceste teme. Tema cărții ar putea fi rezumată intr-o frază: condițiile și fenomenele naturale contează în istorie, sunt importante, nu putem înțelege ce s-a petrecut și felul cum devin societățile umane fără a înțelege rolul pe care îl joacă natura în viața oamenilor, oricât de tehnologizați am fi. Pandemia de azi este un bun exemplu.

Mai jos, găsiți un scurt interviu cu autorul cărții, luat prin telefon.

Puteti achiziona volumul cu autograful autorului de pe GiftBooks.ro

Care ar fi caracteristicile acestei pandemii de Covid-19 din punctul de vedere al unui istoric?  Ce o diferențiază de alte fenomene asemănătoare din istorie? Mă gandesc de pildă la faptul că a aparut intr-un context de prosperitate globala si s-a răspandit cu usurință pretutindeni, mai ales în țări cu sisteme de sănatate foarte bune.

În contrast cu lumea pre-industrială, planeta a devenit neînchipuit de mică. Primul ocol al Pământului – expediția lui Magellan – a durat nu mai puțin de trei ani. Astăzi, o zi-două ne este de ajuns, dar nici nu mai avem nevoie să ne transportăm ”fizic”; mijloacele electronice ne permit să comunicăm instantaneu cu orice punct de pe glob. În ce privește epidemiile sau pandemiile, dispunem pe de o parte de mijloace tot mai perfecționate pentru a ne feri de ele; pe de altă parte însă, înghesuiala în care trăim în mari conglomerate urbane, ca și ușurința și viteza cu care ne deplasăm dintr-un loc în altul, sunt factori care ușurează răspândirea acestora. În Evul Mediu, i-au trebuit ciumei vreo doi ani ca să ajungă din Asia în Europa. Astăzi distanța dintre China și Italia nici nu mai contează, pandemia s-a răspândit de la o zi la alta. A fost pentru noi, oamenii epocii noilor tehnologii și o lecție de modestie. Ne-am trezit aproape la fel de neputincioși în fața răspândirii virusului Sars-Cov II precum ar fi fost strămoșii noștri din Evul Mediu. Și pentru noi, ca și pentru ei, izolarea persoanelor și a grupurilor s-a dovedit a fi metoda cea mai eficientă de luptă împotriva virusului.

Ce a adus nou in spațiul cultural românesc cartea dvs apărută in 1985 despre ”geografia istorică”? Sau ce intenționa ea să aducă?

Mă preocupă, încă din anii 1980, raporturile om-mediu de-a lungul istoriei. Am ținut în perioada respectivă un curs la Facultatea de Istorie a Universității din București pe această temă. Era atunci ceva destul de nou. Am publicat textul în 1985, sub titlul de Probleme de geografie istorică, la tipografia Universității din București. A apărut, nici măcar în librării, ci litografiat în numai 100 de exemplare, așa că, vă dați seama, impactul a fost foarte modest. Acum am extras din această carte capitolele privitoare la dezastrele naturale. Între timp am scris și o carte privitoare la relația om-climă. Cum se vede, această problematică reprezintă pentru mine o provocare permanentă.

Citez din carte: ”Ce se întâmplă în prezent? Încotro mergem? Simplu, trecem dintr-un sistem de civilizație într-altul, cu toate frământîrile de rigoare”. Chiar așa de simplu este? Sunt atât de evidente semnele acestei treceri? 

Suntem în plină tranziție spre un nou sistem de civilizație, e un lucru evident. Gândiți-vă cât de multe au schimbat în viața socială și în viața fiecăruia dintre noi noile tehnologii precum internetul sau telefonia mobilă. E clar că lumea se schimbă, și se schimbă radical, din temelii. Cu siguranță că pandemia își va aduce partea ei de contribuție la aceste schimbări. Nu mă întrebați însă cum va arăta această lume schimbată. Am zis și am scris, în repetate rânduri, că nu avem cum să prezicem viitorul, sunt prea mulți factori care concură la întocmirea zilei de mâine. Un singur lucru mi se pare incontestabil: lumea de mâine va fi foarte diferită de lumea de azi.

De-a lungul secolelor istoricii, filozofii, gânditorii au privilegiat un termen sau altul pentru a explica devenirea societăților, a civilizațiilor. Accentul a căzut fie pe factorul politic, fie pe factorii economici, sociali, climatici, psihologici sau providența ș.a. Care credeți ca vor fi factorii esențiali care vor determina viitorul?  Avansul tehnologic, geopolitica, polarizarea ideologică? 

Părerea mea este că factorii implicați în mersul istoriei sunt de fiecare dată nenumărați. Istoricii simplifică masiv lucrurile, selectând de regulă un număr limitat de ”cauze” de ordin economic, politic, social etc. În fapt, mersul istoriei e determinat de tot ceea ce se petrece în societate la un moment dat: o cvasi-infinitate de factori care se combină în mod aleatoriu. Din cauza asta nu putem prevedea viitorul; procesul istoric fiind prea complicat. Nici actuala pandemie nu va schimba ea singură lumea; va fi însă cu siguranță unul dintre numeroșii factori ai schimbării.

Spuneți la un moment dat că trăim într-o lume din ce în ce mai nervoasă, mult mai anxioasă decăt acum cateva decenii…

Da, trăim într-o lume din ce în ce mai nervoasă. Asta se vede și din cartea mea atunci când pun față în față ziua de ieri cu ziua de azi. În 35 de ani, din 1985 și până astăzi, n-au încetat să se multiplice factorii perturbatori. Terorismul, deplasări masive de populație, dereglări spectaculoase ale climei, câte și mai câte. Iată acum și pandemia care contribuie la rândul ei la accentuarea stării de nesiguranță. Trăim într-o lume care se zgâlțâie din temelii și ne zgâlțâie pe fiecare dintre noi. Să sperăm că vom avea parte și de zile mai liniștite. Cum spuneam însă, viitorul este imprevizibil, atât în bine cât și în rău.

Puteti achiziona volumul cu autograful autorului de pe GiftBooks.ro

__________________________________________

PREZENTARE CARTE

Scurta istorie a dezastrelor naturale. – Lucian Boia, Humanitas, 2020

In ce masura poate contracara omenirea amenintarile majore care pot veni dinspre mediul natural? Dereglari climatice, radiatii solare, epidemii, explozii vulcanice, tornade, seceta, cutremure, tsunami – lista e nesfarsita.

Traim de fapt intr-o lume extrem de ostila si avem atat de infime capacitati de a o struni.În raport cu datele din anul de gratie 1985, Lucian Boia face in aceasta carte o trecere in revista a diverselor dezastre care si-au pus amprenta asupra evolutiei societatilor si a civilizatiei, precum si o comparatie cu momentul actual, cand este evident ca functionarea mecanismului om–natura sufera un dezechilibru, foarte probabil ireversibil. Intr-adevar, lumea nu se va sfarsi, spune autorul, din pricina cutremurelor, sau a petelor solare, sau a variatiei axei Pamantului. Nici chiar din pricina pandemiilor. Primejdia cea mare o reprezinta acum incalzirea climei si efectul de sera, fenomen global si potential distrugator, a carui raspundere o poarta cu precadere omul. Dar nu e deloc sigur ca omenirea mai poate opri procesul, sau macar ca isi doreste sa-si schimbe modul de viata. Abia in acest punct specia umana risca sa dispara cu adevarat.

„Daca ne vom mai incalzi cu cateva grade, sa ne asteptam ca o teribila criza de civilizatie sa loveasca omenirea. Se va petrece – cine stie? – o mare migratie spre Nord, Africa revarsandu‑se asupra Europei. Migratia actuala determinata de saracie si de conflicte armate se va amplifica din motive climatice. Lumea va fierbe, atat la propriu, cat si la figurat. Dar daca lucrurile vor merge si mai departe? Va mai exista scapare? Sa emigram in spatiul cosmic? Nici o alta planeta a Sistemului Solar nu ofera conditii de viata cat de cat asemanatoare cu cele de pe Terra. Deocamdata, odata ce am ajunge in situatia ca Pamantul sa nu ne mai suporte, nu avem nici un fel de solutie de rezerva.“ — LUCIAN BOIA


LUCIAN BOIA, nascut in Bucuresti la 1 februarie 1944, este profesor la Facultatea de Istorie a Universitatii din Bucuresti. Opera sa, intinsa si variata, cuprinde numeroase titluri aparute in Romania si in Franta, precum si traduceri in engleza, germana si in alte limbi. Preocupat indeosebi de istoria ideilor si a imaginarului, s-a remarcat atat prin lucrari teoretice privitoare la istorie (Jocul cu trecutul. Istoria intre adevar si fictiune) si la imaginar (Pentru o istorie a imaginarului), cat si prin investigarea consecventa a unei largi game de mitologii (de la viata extraterestra si sfarsitul lumii pana la comunism, nationalism si democratie). A adus, de asemenea, noi interpretari privitoare la istoria Occidentului, a Frantei si a Germaniei. In 1997, lucrarea sa Istorie si mit in constiinta romaneasca a starnit senzatie si a ramas de atunci un punct de reper in redefinirea istoriei nationale.

Distribuie acest articol

20 COMENTARII

  1. Absolut neimportant . Cum va arata lumea , umanitatea de miine nu poate fi controlat de catre OM. Nervozitatea ,atribuita umanitatii si acestui moment pandemic , este parte a – intimplarii -ce ne compune intraga viata . Pamintul ,TERRA. isi autoregleza periodele existentiale . Daca ne uitam in urma ,specii , animaliere ,au disparut ca si cind nu ar fi existat. La nivel universal, disparitia -OMULUI- ajuns in acest moment la cunosterea tehnologica ce ii permite controlul asupra efectelor naturii , pare a ne arata nemurirea . Nimic mai fals . Cataclismele – de orisicare fel , pandemii , eruptii vulcanice , cutremure ce depasesc cu mult intelegerea nostra actuala , boli ivite din partea ce tine de schimbarile climatice si la care omenirea nu are raspuns , un razboi super atomic , maladii noi si neintelese de nimeni la nivel de cunostere medicala , sau pur si simplu contactul fatal cu un alt- corp ceresc – de dimensiuni uriase , vor duce in nefiinta umanitatea . Cum putem sa supravietuim ? Curatarea planetei , masurile ,ce se presupun a fi pozitive in controlul virusului covid 19 , acceptul intregului , ce doreste o noua forma de guvernare globala , atasata notiunii de bunastare generalizata , sau ne vom intoarce fiecare de unde am plecat si ne vom izola unii de ceilalti ? Migratii au mai fost , mari imperii au clacat mereu de-a lungul vremurilor , omenirea este intr-o continua schimbare . Pamantul a devenit prea mic si singura solutie ce este la indemina umanitatii este mondializarea , guvernul unic ce poate controla sanatatea , invatamintul , forta militara inutila in acest moment ,intr-un cuvint totul ,dar absolut totul , pus in slujba umanitatii . Vor dori generatiile imediat viitoare asta ? O intrebare ce capata un contur si un raspuns imediat -DA – .

    • Pana acum frica in fata unui virus care ar putea infecta calculatorul a fost mai mare decat cea in fata unuia real, actuala pandemie ne arata cat de neimportanti am devenit ca specie in fata naturii, un virus „invizibil” blocand aproape intrega activitate omeneasca.
      Nu stiu cati sunt in masura sa intelega pe deplin acest fapt si care ar trebui sa fie prioritatile de acum inainte, in nici un caz incercand sa stopam incalzirea globala prin crestere economica bazata pe digitalizare necontrolata si fortarea a tot felul de technologii de care nu avem nevoie.

    • „singura solutie ce este la indemina umanitatii este mondializarea , guvernul unic ce poate controla sanatatea , invatamintul , forta militara inutila in acest moment ,intr-un cuvint totul ,dar absolut totul , pus in slujba umanitatii .”

      Pentru inspirare din ideile altora ce au pornit la drum de pe pozitii similare va recomand cu caldura: Marx, Ilici, Trotski, Cuvantarile Toarasului, Mao, Khmerii Rosii, Melenchon and so on!
      Dupa ce ati aprofundat toate subtilitatile va sugerez un stagiu in anturajul toarasului Xi, pentru a va aduce cunostiintele proaspat dabandite la nivelul tehnologic posibil de azi si de maine (great wall, mix economic, cum se numara voturile in sec XXI-XXII, etc.)

      Un hint: Imperiile cad in general atunci când o masa critica de oameni se trezeste de sub vraja „elitelor novatoare( sinonim progresiste)! Cu cat e imperiul mai mare, cu atât mai mareata prabusirea.

  2. Primejdia cea mare o reprezinta acum incalzirea climei si efectul de sera, fenomen global si potential distrugator, a carui raspundere o poarta cu precadere omul.

    Pt cineva care spune ca lumea e influentata de „o cvasi-infinitate de factori care se combină în mod aleatoriu” mi se pare ciudata siguranta cu care se exprima privind un aspect din infinitatea de factori.
    Poate ca un istoric care nu simplifica lucrurile ar trebui sa vada in istorie marile primejdii.

    Sigur ca azi nu se poate vinde o carte care nu e pe linie, oricum pe mine sa nu contati!

    • Da este utopica idee sa devenim stat mondial, fara frontiere, guvern unic, pentru ca dorinta de putere politica si militara, de castig teritorial nu va dispare. Ca exemplu, China care doreste sa se extinds in Marea Chinei de Sud, de fapt in apele teritoriale ale altor tari. Va trebui sa nu mai existe solutii de supravietuire pe Terra pentru a determina marii decidenti politici sa ajunga la concluzia unui stat global. Dar atunci se poate sa fie prea tarziu. Unele solutii ar trebui aplicate gradual cu fiecare generatie, pentru a ne pastra calitatea de azi a naturii pe planeta.

      • Probleme globale nu pot fi rezolvate cu solutii nationale pe primul loc nefiind incalzirea globala. Avem probleme mult mai acute precum acesta nenorocita pandemie, emigratia necontrolata, poluarea excesiva cu desuri si gunoaie, crestere economica in deprimentul naturii si a resurselor, ne doare capul prea mult de incalzirea globala si incercam sa rezolvam ce nu poate fi rezolvat iar problemele acute pt care ar exista solutie insa nu exista vointa sunt lasate de o parte. Pana incalzirea globala isi va face eventualele efecte prevazute, cele actuale ne vor sufoca daca nu incercam sa gasim solutii.

  3. Nu a-si spune nervoasa, incepe sa fie condusa si influentata de indivizi cu patologii de la usor la sever, incepand cu narcism si terminand cu paranoia toate la un loc amplificate de mass media si noile technologii de comunicare in masa care produc delir in masa de toate felurile.
    Am tercut de la drogurile clasice precum canabis, marihuana si cocaina la droguri mai sofisticate, telefonul mobil.
    Acest „device” , denumirea moderna are acelasi efect ca si cocaina, demonstrat stiintific in tomograf, efectul asupra creierului fiind similar drogurilor clasice cu efecte insa mult mai periculoase datorat dependentei create la miliarde de oameni.
    Probabil nu va mai dura mult timp si organizatiile de sanatate vor declara consumul excesiv de telefon mobil boala precum alcoolismul si altele.
    Daca alcoolismul este un fenomen mai mult observat in lumea crestina, in alte religii unde el este interzis nu este problema, telefonul mobil insa creaza insa dependenta indiferent de religie.
    Cum va arata lumea in viitor ? depinde dupa cine privim, daca suntem idolii lui Musk, Zuckerberg ,Bezos sau altii de teapa lor vom ajunge si mai rau, dependenta patologica de noile technologii producand efecte neimaginabile.
    Daca ne luam dupa „mintea sanatoasa” si incepem se gandim iar cu propriul creier poate mai avem o sansa.

  4. Ca istoric desigur stiti ca de-a lungul timpului au existat schimbari climatice.
    Si vor exista atita timp cit exista Soarele si Pamintul. Cu om sau fara om.
    Iar lumea devine din ce in ce mai nervoasa pentru ca e speriata de apostolii apocalipsei schimbarilor climatice.

  5. In discutiile mele cu colegii pensionari, lipsiti de Cismigiu, i-am luat de multe ori apararea istoricului Boia. Unii il acuzau de lipsa de patriotism, chiar de … nu spun, e prea tare… de dorinta de a soca pt a-si vinde cartile, ma rog, de f multe rele.
    Pina la un punct mi s-a parut ca analizele lui au cap si coada, dar acum vad ca imbatat de succesul relativ avut, incepe sa supraliciteze. Dintr-un analist, cit de cit, rece si echidistant, se transforma intr-un propagandist de cea mai joasa speta.
    Batrinetea nu ne face obligatoriu mai intelepti, pe multi ii prosteste… nu stiu, dar poate ca are o nevasta tinara.

  6. Si ce legatura are astea cu Geografia?
    Daca demane in interiorul mantalei nu se mai pot produce explozii nucleare – de fapt nici măcar nu stim ce e pe acolo, doar teoretizam – ne-am putea trezi fara gravidatzie! invers ne-am trezi cu zeci de vulcani si cel puțin un supervulcan care ne explodează in fata încălzind subito planeta de zeci/ sute de ori mai repede decât o facem noi in ultimii ani!
    Secretul comsta im cum sa putem supraviețuim tuturor dezastrelor si … previzibile si imprevizibile, si nu se se prevede in barbologii degeaba carevinea a momento.

  7. „Sa emigram in spatiul cosmic? Nici o alta planeta a Sistemului Solar nu ofera conditii de viata cat de cat asemanatoare cu cele de pe Terra ”

    Pentru 10 miliarde de pseudo lacuste in nici un caz . Chiar daca s-ar putea dupa 100 ani ar avea nevoie de resurse pentru inca 50. Pentru cateva milioane /zeci de milioane de indivizi avand cu totul alte valori nu e nici o problema doar ca deocamdata conditiile de pe Pamant sunt prea bune pentru a-ti dori sa traiesti viata intr-un musuroi pe Marte . Deocamdata , pentru ca un tehno-musuroi plin de pace si ordine va deveni dezirabil comparat cu un Niger (versiunea cu violente) extins la scara globala .

  8. Doamne ce subiect interesant, devine nu atat chestiunea in sine, pe cat se supune/expune unei analize fierbinti sufletesi…autorul unei idei diferite de a „majoritatii”. Indata ce apare un tip asa mai inteligent, cum este de fapt dl. Boia, apar criticii. De ce oare?. Avem probabil o problema a noastra, asa mai particulara. Functioneaza la noi la romani, o anume adversitate funciara, reflex necontrolabil, fata de cei care au curajul sa spuna lucrurilor pe nume, mai ales cand acestea ne irita la orgoliul nostru national, mai ales cand devine evidenta si actuala intrebarea lui Eminescu: ” Voi (noi…) sunteti urmasii Romei”?. Si ma abtin sa continui.
    Imi place foarte mult dl. Boia…Asta e!. Imi place foarte mult si dl. Liiceanu si Patapievici si dl. Plesu si inca multi altii asemenea lor care se afla chiar aici, la noi in Romania asta, care nu-si gaseste nicicum, nici directia potrivita, nici cadenta necesara si mai ales nici disciplina respectului fata de cel mai bun decat tine sica atare nu-si respecta/sustine, mijlocitorii inteligenti prezenti, dar mereu ignorati. Astia suntem, chiar asa, nu altfel si nu suntem altii. Si nu ma intreb, de ce?, atata timp cat o majoritate zdrobitoare (inca) „alege si hotaraste” pentru toti ceilalti, inca aflati in minoritate.
    P.S.
    V-ati intrebat vreodata care este (de fapt) IQ-ul real al natiei ?. Ala adevarat, nu acela statistic decelat. Acela fara influenta factorilor legislativi si a altora insinuati discret si mereu aflati sub „acoperire strategica”. Cititi si… „Catavencii”. Tara asta mereu a fost pregatita spre a fi parasita…Ce pacat.

    • Imi place foarte mult dl. Boia…Asta e!. Imi place foarte mult si dl. Liiceanu si Patapievici si dl. Plesu si
      Si mie-mi plac acestia uneori, dar asta nu-nseamna ca intotdeauna au dreptate. Mai au si ei zile slabe, si ei fac greseli, si ei s-au bagat, nu odata, in cocina politica ca propagandisti de frunte, parasindu-si statutul de intelectual cit de cit neutru.

  9. Nervozitatea la nivelul politicii externe globale are 5 cauze daca tot veni vorba, enumerate de un diplomat de cariera , ele ar fi :
    Schimbarile dintr-o lume unipolara de la hegemonia SUA la una multipolara in care China isi revendica statutul de superputere iar Rusia incearca sa redevina ce a fost in trecut.
    Pierderea a ce numim adevar si incredere
    Pierderea predicitibilitatii in politica externa
    Pierderera monopului statului national in rezolvarea problemelor care au devenit globale
    Schimbarea fundamentala a conflictelor de la cele intre state la cele intre grupari sustinute de state plus dezvoltarea technologica si noile technici de lupta incepand de la atacuri cibernetice si pana la atacuri cu drone pilotate de nu se stie cine.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro