joi, aprilie 18, 2024

Daca functioneaza si e anticoruptie, trebuie reformat. Azi: OPCOM

De vreo cinci ani (cam de cand a aparut pentru prima oara obligatia companiilor de stat in energie sa vanda competitiv si transparent cantitatile disponibile, adica alea care nu erau deja prinse in contractele cu baietii destepti) se duce o lupta surda pentru platforma de tranzactionare.  Sa fie una?  Sa fie doua?  Oare cum o fi mai bine?  Cert este ca acum problema numarul 1 in dezbaterea pe legea energiei e ca trebuie sa fim din nou originali si sa avem mai multe burse de energie. In rest, toate problemele sunt rezolvate – piata functioneaza brici, e liberalizata, consumatorii vulnerabili sunt protejati, baietii destepti nu exista, iar in sectorul energiei in Romania se investeste intr-o frenezie.

Lucrurile cu bursa de energie stau asa.  Avem o bursa de energie – se cheama OPCOM, pe ea se fac tranzactii pe termen scurt si pe termen lung, platforma de tranzactionare e facuta in parteneriat cu Nordpool (bursa de energie a Finlandei, Danemarcei, Suediei, Norvegiei si mai nou a intrat cu un picior si in UK).   Putina lume stie ca OPCOM a fost sprijinit prin 2005 de Banca Mondiala si de Comisia Europeana in primul rand ca instrument anticoruptie: cum toate companiile din energie care conteaza sunt de stat, iar piata urma sa se liberalizeze, ideea era cum sa facem sa nu incheiem din nou contracte cu baieti destepti, cum s-a intamplat in 2000-2004.  Asadar, OPCOM a fost dezvoltat initial ca un „loc” in care companiile de stat sa vanda competitiv, sa nu existe pretextul pentru Hidroelectrica, Nuclearelectrica si ceilalti de stat ca nu stiu cum, prin ce instrumente si unde sa vanda curentul pe care il fac.  In ceea ce priveste eficacitatea OPCOM ca mecanism de transparentizare si instrument anticoruptie, daca stim azi cat pierde Hidroelectrica pe an din contractele cu baietii destepti (intre 200 si 300 de milioane de euro) e din cauza ca avem ca referinta piata OPCOM, de unde ne putem da seama care e pretul la care ar putea vinde realmente Hidroelectrica energie, adica 200 RON/MWh fata de 120-130 RON/MWh cat e pretul in contractele cu baietii destepti.  Daca stim ca Mittal incearca sa ia curent sub piata e tot din cauza ca ofertele pe care le face obligatoriu pe OPCOM contin „formulele” de pret.

Bursa asta, de bine de rau, a devenit a opta bursa din Europa ca lichiditate, preturile din piata spot (pe termen scurt) merg exact in linie cu preturile burselor europene, pe piata se tranzactioneaza vreo 20-25% spot din energia produsa in Romania si inca vreo 10% pe piata la termen.  Cum 50% din energia produsa in Romania nu e in piata (consumatorii reglementati) mai raman vreo 20% baietilor destepti, adica contracte pe termen lung incheiate in afara bursei.  Pe scurt, ce nu e in OPCOM din piata concurentiala e la baietii destepti. Contractele din bursa sunt reglementate de legea energiei, de ANRE prin codul comercial, dar si prin restrictii interne ale platformei de tranzactionare, care nu exista in codul comercial si ca urmare nu ar functiona daca tranzactiile s-ar face pe o alta piata (de pilda, fiecarui participant la piata spot i se aloca raspunsul cel mai favorabil ca pret la cererea sau oferta lui, fara sa stie dinainte de la cine cumpara, adica eu companie de stat nu pot sa ma inteleg in piata spot cu o companie privata sa-i vand mai prost decat as putea vinde altcuiva – restrictia asta nu exista pe platforme obisnuite de tranzactionare, de aici si miza discutiei).

Acum vreo 5 ani, cum ziceam, pe masura ce piata se liberaliza si cand ministrul Seres a dat un ordin tuturor companiilor sa vanda exclusiv competitiv si transparent prin OPCOM, au inceput ideile de „concurenta pentru OPCOM”.  Pentru prietenii mei juristi, care au mai vazut de-astea cu parfum de reformare a unei institutii care functioneaza periculos de bine, seamana cu ideile de restructurare intru eficientizare a DNA-ului.  De ce sa vanda companiile de stat prin OPCOM?  De ce nu pe o alta bursa?  Si tot asa.

Miza insa s-a marit substantial acum, cand se va relua liberalizarea pietei de energie electrica.  Din cei 50% reglementati, o parte din ce in ce mai mare va intra in piata concurentiala.  Miza cea mare e ca aceasta cantitate sa nu intre pe OPCOM, unde tranzactiile sunt obligatorii acum pentru companiile de stat si transparente, ci pe o alta piata, oricare ar fi aceea.

Ideea e impachetata foarte frumos, de altminteri.  Argumentele sunt:  nu trebuie sa existe un monopol de stat pentru bursa; bursele, acolo unde au aparut, au fost private, si intr-adevar acolo unde a ramas una e din cauza ca piata le-a inchis pe celelalte ineficiente; trebuie sa existe concurenta intre burse, ca numai asa participantii la piata vor alege bursa care le va oferi instrumentele cele mai bune; sa punem in lege o cerinta explicita ca OPCOM sa fie singura bursa de energie din Romania ar insemna sa nu lasam o bursa ca EPEX din Franta sa se extinda in Romania cand se vor cupla pietele etc etc etc.

Argumentele astea pica rand pe rand la o analiza de detaliu (de altminteri, pana si Consiliul Concurentei a zis ca e ok sa fie o singura bursa de energie, numai noi ne facem ca n-auzim si revenim cu ideea in Parlament).

1)  Peste tot in Europa tendinta e de concentrare a burselor, nu exista nicio tara in care sa se faca mai multe burse, dimpotriva, tendinta e spre burse regionale si in cativa ani, o bursa unica (cu terminale in fiecare tara).

2)  In Romania, participantii la piata nu functioneaza intotdeauna in interes propriu, ca sa spunem asa.  Istoria ne arata ca o companie de stat, Hidroelectrica, Nuclearelectrica etc. a tins mai curand sa caute o oferta dezavantajoasa dar netransparenta, si va cauta o platforma de tranzactionare pe care sa nu se vada chiar tot.  Asadar, OPCOM ar putea intra in concurenta cu o alta bursa ca sa-si atraga clienti prin netransparenta.  In loc sa facem doua burse transparente, o corupem si pe-asta.

3)  In legatura cu instrumentele noi de piata, stam si ne intrebam din vina cui nu se dezvolta OPCOM mai departe, apropo, ANRE e cel care zice exact ce instrumente sunt acceptate, nu OPCOM.  OPCOM discuta acum cu cei mai mari cumparatori de energie din piata despre ce instrumente noi s-ar putea face ca sa raspunda cerintelor fiecaruia (dupa ce se ajunge la o concluzie se va cere avizul ANRE); OPCOM asteapta de luni in sir avizul CNVM ca sa poata tranzactiona instrumentele financiare pregatite deja; iar piata „intra-day” sta acum intr-o mica investitie necesara la Transelectrica de cca un an, OPCOM si-a facut partea lui de treaba.  Deci, cine e de vina ca nu se fac instrumente noi, lipsa concurentei intre platforme?

4)  Povestea cu monopolul de stat OPCOM e chiar asta, o poveste – OPCOM intentiona sa-si diversifice actionariatul in asa fel incat sa fie detinuta de Transelectrica, Transgaz, operatori privati, burse europene de energie, inclusiv EPEX si altii.

5)  Chiar in legea energiei din Parlament articolele difera intre operatorii de piata in energie electrica (de care se spune ca se pot licentia mai multi) si operatorul de piata pentru gaz (unul).  Daca nu exista vreun interes punctual pentru piata de energie electrica ci totul e o chestiune de inalte principii, de ce prevederile ar fi diferite?

PS:  Ca tot veni vorba.  Ma intreb de ce Hidroelectrica nu pune zilele astea pe OPCOM cantitatea de energie disponibila, cum zice legea, ca doar a inceput sa ploua si nu are inca contract cu Mittal, adica tot o avea vreun TWh disponibil.  Ce asteptam – noua lege a energiei sa putem vinde si in alta parte decat pe OPCOM, sau o oferta de pret de la Mittal ca aia de asta-primavara?  Va amintiti faimoasa formula de pret legat de piata, care dadea fix cat trebuie, 170 lei fata de 200 in piata, cu perspective de a atinge maxim 180 daca pretul pietei ar fi ajuns, absurd, la vreo 400.

Distribuie acest articol

15 COMENTARII

  1. Comparati un pret de energie dintr-un contract pe termen lung cu pretul de pe piata spot. Este corect? In Germania, daca ma duc sa cumpar un bilet de tren pe ruta Manheim-Frankfurt, platesc la casa 47EURO (pretul spot). Daca sunt grijuliu si comand biletul pe net cu doua saptamani inainte, platesc 29EURO. Intelegeti care este diferenta intre „termen” si „spot”? Sau sunt si germanii corupti?

    • Hidroelectrica n-are absolut nici un motiv să se lege la cap cu contracte pe termen lung. Din moment ce nu poate se asigura că va ploua peste 6 luni sau un an, nu are rost să-și asume acest risc în numele clientului.

      Dimpotrivă, energia hidro are enormul avantaj al acumulării (pentru acele centralele care au baraje de acumulare), și viteza mare cu care capacitatea acumulată poate fi adusă pe piață atunci când e nevoie. Strategia cea mai eficientă pentru Hidrolectrica e să „ia caimacul” pieței, adică să acopere vârfurile de sarcină la prețul maxim. Deci dacă vârfurile zilnice pe piața spot sunt de ordinul a 250 RON/MWh (http://www.opcom.ro/pp/home.php ), rezultă ca Hidroelectrica vinde energia prin contracte netransparente la sub jumătate din valoarea ei de piață.

  2. Buna ziua.
    Ne-am mai contrat de vreo doua ori pe tema asta si reiau, ca vad ca problemele se adancesc prin plecarea de la o premisa falsa, cum ca avem mai multi producatori.
    Avem un singur producator care este statul, un producator integrat termo-hidro-nuclear electiric.
    In cazul unui unic producator nu putem vorbi decat de un pret unic.
    In cazul asta nu putem vorbi de piata.
    Da, dar UE a cerut scoaterea pretului de sub monopolul statului si atunci am fracturat producatorul ca sa creem o falsa piata, in loc sa spunem clar ca avem un unic producator care este statul.
    Si acum ne invartim in jurul complicatiilor pe care singuri le-am creat precum cainele in jurul cozii.
    In cazul unui pret unic in sistemul energetic national astazi nu vorbeam de „baieti destepti” si de contracte preferentiale cu Mittal sau Alro, desigur prezumand administratorul, statul prin reprezentantii lui, ca fiind de bunacredinta, dar completa transparenta a contractelor ne asigura despre bunacredinta.
    In momentul in care se iau decizii contra naturii se deschide cutia Pandorei, ies tot felul de jivine.

    • Buna ziua.

      Partial adevarat. De fapt asta e cel de-al doilea argument pentru privatizare: faptul ca o concurenta reala intre producatori poate aparea intre producatori cu proprietari diferiti (primul argument in favoarea privatizarii e si mai elementar, faptul ca statul n-are bani si nici nu poate sa investeasca legal in companii de stat cu exceptia investitiilor de mediu, pe motiv de ajutor de stat).

      Totusi, de cand s-a spart CONEL a aparut un fel de concurenta intre companiile detinute de MECMA, mai ales intre Turceni, Rovinari si Craiova, posibil din cauza ca fiecare dintre managerii acestor companii vor sa arate ca sunt mai buni decat ceilalti, nu stiu. Insa companiile par sa concureze intre ele in OPCOM, cat de cat.

      Exista intr-adevar indicii ca de multe ori, in afara bursei, companiile de stat actioneaza concertat – de ex., centrale ineficiente sunt sustinute de Hidroelectrica (Hidro cumpara la 300 de la ELCEN si vinde la 150 mai departe, subventie indirecta, de ex.). Piata de energie este intr-adevar distorsionata.

      Insa altminteri nu cred ca companiile de stat actioneaza concertat ca sa jupoaie cumparatorul, ba chiar dimpotriva – vand prea ieftin unora si altora, invers decat ar face-o cineva interesat de profit. In calitate de proprietar al companiilor de stat, ma preocupa si concurenta intre cumparatori – vreau sa fiu sigura ca statul vinde cui da mai mult, nu cui da mai putin. Aici e punctul tare al OPCOM si miza discutiei de azi din Parlament.

      • Da, una din probleme este cea a proprietarilor diferiti si cealalta este a modului in care se produce energia, piata asta amesteca productia de energie termo stabila si scumpa cu energia hidro ieftina dar cam sezoniera si nucleara cam exotica si tot instabila, in lipsa mai multor reactoare. Mie mi se pare o aiureala.
        Frumos era ca statul sa aiba o firma care sa-l reprezinte pe piata Nordpool si marii consumatori sa fie indrumati spre acea sursa. Putea fi o solutie la cererile UE. Ce „m-as mai fi ras” :) .

        • Păi foarte bine ca le amestecă, curentul electric e o marfă fungibilă. Consumatorilor nu le pasă de natura producătorului, ci doar de disponibilitatea și prețul energiei. În felul asta e cât se poate de clar care sunt producătorii de stat care nu-și acoperă cheltuielile de producție, fără subvenții mascate între producători.

          Dacă din rațiuni strategice vrem să păstram un producător, să zicem termo, atunci pierderea financiară a acestei decizii trebuie să fie bine evidențiată în bugetul de stat și asumată politic. Se poate adopta o strategie corectă de producție care minimizează pierderea, îndeplinind rolul strategic al producătorului exact în acele perioade critice, să zicem de seceta și revizii neprevăzute la Cernavodă.

          Pe o piața avem garanția alocării eficiente a resursei pe paliere temporale, activități economice și grad de întreruptibilitate; un „preț unic” ar încuraja risipa și ar obliga unii consumatori să-i subvenționeze pe alții. Pe lângă rațiunile indicate de Otilia, o piață reală și funcțională încurajează investitorii privați, vezi de exemplu capacitățile eoliene.

      • Concluziile dumneavoastra sint dezastruoase. Stiinta economica nu exista fara ordinea de stat, fara reguli si traditie comerciala. Daca aplicam orbeste principiile economice, cheltuielile cu armata de exemplu, sint inutile, iar fondurile ar putea fi utilizate altfel.

        In mod analog exemplului anterior, dumneavoastra considerati energia un produs, cu producatori si consumatori. Si apoi ii aplicati principii economice. Gasiti pe cineva apropiat, de formatie stiintifica, sa va explice de ce energia face parte din securitate, si nu din economie. Ceea ce va pacaleste intr-un mod infantil, este faptul ca energia se vinde pe bani, de unde trageti concluzia halucinanta ca este doar un produs, ca oricare altul. Probabil va simtiti jignita de ipoteza ca energia NU ESTE UN PRODUS ca oricare altul, si nu-i putem aplica principii economice.

        Principiile dumneavoastra intelectuale sint usoare. Puteti retine oricite numere si fenomene. Nu vedeti padurea din cauza copacilor.

        P.S. N-am nevoie sa-mi publicati comentariul. Ar fi bine daca sfaturile mele ar reusi sa va atraga atentia. Iar daca va indispun, va asigur ca am facut un efort deosebit sa fiu respectuos fata de excesul dumneavoastra birocratic. Probabil obsesia colectiva de care suferiti nu se va vindeca usor, iar efortul meu e inutil.

        • @DanielS: Da, aplic principii economice la piata de energie. Se aplica si in UE de vreo 20 de ani, n-am inventat eu asta.

          Exista intr-adevar aspecte care fac ca energia sa fie un produs putin atipic, insa ce e specific se poate traduce in termeni economici (imposibilitatea de stocare, faptul ca cererea trebuie sa fie egala cu oferta in permanenta, faptul ca unele segmente sunt monopol natural, reglementat, ca retelele de transport si distributie, faptul ca exista pierderi pe retea deci conteaza daca cumpar de langa mine sau de la 5000 km distanta, toate acestea inseamna piete segmentate), ceea ce face ca modul de aplicare a principiilor economice sa fie foarte interesant, mult mai interesant decat in pietele clasice. Daca am un regret e acela ca nu sunt si inginer sa vad toate aceste lucruri integral :-)

          Insa in linii mari piata de energie functioneaza suficient de asemanator cu o piata obisnuita incat sa nu trebuiasca tratata ca un animal complet distinct. Pe de alta parte, de fiecare data cand nu sunt sigura ca un lucru functioneaza la fel in piata de energie ca in alte piete intreb oameni mai destepti decat mine, cu dublu background, ingineri si economisti.

          • Credeti ca energia este un „produs putin atipic”. Insa istoria omenirii este istoria surselor si eficientei energetice. Succesul speciilor cunoscute este intotdeauna legat de eficienta energetica. Macar atit si ar fi putut sa dea de gindit.

            Consumurile energetice cresc rapid si resursele de hidrocarbuiri scad tot mai rapid. Rezervele de uraniu sint limitate, iar energia solara nu-i rentabila si ocupa suprafete mari. Energia eoliana este eficienta dar insuficienta. Culturile de rapita ocupa suprafete imense, afecteaza mediul si concureaza culturile traditionale. Si atunci despre ce piete vorbim ??!! Economistii promoveaza cu incapatinare ideea medievala ca Terra nu are limite. Chipurile, este suficient sa cream piete corecte, iar energia o sa creasca, o sa rasara de undeva, pe masura nevoilor noastre indecente. Pentru economisti energia e ca nasturii, sau poate ca laptele: cererea se intilneste cu oferta si asta-i tot. Daca spunem economistilor ca cererea de energie nu se mai intilneste cu oferta, vor spune repede ca e o criza momentana. Repet, pentru economistii romani sau europeni sau americani, Terra e nelimitata !!

            Vorbiti urit, iresponsabil despre energie si ignorati generatiile viitoare. Este condamnabil ce faceti doamna, chiar daca nu sinteti singura din bransa dumneavoastra.

          • Consumul energetic nu creste, in tarile dezvoltate chiar scade, din cauza ca energia a devenit scumpa si se fac investitii in eficienta energetica – asta e o chestiune care tine de piata, nu de reglementare. Risipa cea mai mare de resurse se face acolo unde altcineva decat piata aloca resursele dupa cum crede el mai bine, si le aloca prost si ineficient. Ce risipa formidabila se facea la noi cu energia inainte de 1989!

            Faptul ca „resursele sunt limitate” e in chiar prima lectie de economie, clasa a XI-a.

          • DanielS, n-ai nici cea mai vagă idee cu ce se ocupa economia. Tocmai, alocarea eficientă a unei resurse rare este fix genul de problemă care trebuie studiată cu instrumente economice, matematice și sociologice.

            Abordarea „energia, un non-produs din sfera securității” rămâne un mister până nu explici ce înțelegi prin asta, dar probabil nici ție nu ți-e clar. Concret, care e prețul „corect” al energiei ? Contractele netransparente sunt bune sau rele pentru România ? Dacă cererea depășește capacitatea de producție națională, cine și pe ce criterii stabilește repartizarea ? Să zicem ca dispecerul național, pe numele lui Ceașcă, decide ca DanielS să primească doua ore de curent pe zi, în favoarea ALRO care e un obiectiv „strategic”; cu ce argumente ai ataca o asemenea decizie ? e normal ?

            Povestea cu planeta infinită e o fantezie din capul tău, împărtășită cu politicienii care repetă ca papagalii sintagma „creștere economică”, panaceul tuturor problemelor sociale.

          • punk

            Energia este o problema de securitate pentru ca sursele de energie se epuizeaza rapid. Colac peste pupaza, energia obtinuta dein hidrocarburi este total imorala. Ne ucide. Clima se deterioreaza accelerat, chiar acum. Gheata de la poli se topeste ACUM!! Permafrostul se dezgheata ACUM!! Hidratul de metan de pe fundul oceanului se degaja accelerat in atmosfera chiar ACUM! Iar daca atmosfera si oceanul ar reusi cumva sa absoarba CO2-ul degajat de noi, tot ne vom omori unii pe altii, cu mult inainte de epuizarea hidrocarburilor, pentru accesul la hidrocarburi. Fiecare litera din comentariile noastre si fiecare inghititura de apa pe care o bem ascunde consumul de hidrocarburi, cu pierderi si cu o poluare imensa; toata energia consumata acum se poate reface doar peste SUTE DE MILIOANE de ani, pe cind continentele actuale vor fi avind cu totul alte forme.

            Economistii intreaba cu nevinovatie, de ce energia face parte din securitate ??!! Tu ce le-ai raspunde, cum le-ai explica daca ai fi in locul inginerilor, al oamenilor de stiinta, sau al climatologilor? Cum le-ai explica ca om simplu, informat si constient? …

            Stiu la ce te gindesti. Nu noi detinem puterea, ci voi, economistii, juristii, politicienii si nepasatorii. Sinteti mai numerosii si n-avem nici o sansa sa fim auziti. Daca te deranjeaza comentariul meu, chiar m-as bucura, … dar nu cred ca e cazul.

  3. Excelent comentariu.

    1) pretul din bursa cu care compar preturile contractelor lui Hidroelectrica este piata la termen PCCB (pentru contracte pe termen lung, e adevarat ca media duratei conttractelor pe PCCB e de 3 luni). Pretul din PZU, piata spot, e foarte apropiat de PCCB, ca medie. Pretul in PCCB pt anul acesta a fost 212 RON/MWh. Media preturilor pt toate contractele vreodata, PZU din 2006-2011, in toti anii, de criza, de seceta, de productie mare hidro etc., deci eliminand practic toate variatiile posibile, este 202 RON/MWh.

    2) Am facut o analiza exact pe acest lucru, exista vreun discount pt contractele pe termen lung de energie fata de piata spot in alte tari, de pilda Franta, Germania, Olanda? Rezultatul a fost, nu, vedeti aici analiza:
    http://catchynotes.files.wordpress.com/2012/05/polbrief8_final_einstein.pdf

    Tabelul 2.

  4. Sunt uimit de atâta virulenţă!
    Voi clarifica doar câteva aspecte.
    Greşit se pune problema numărului de platforme de tranzacţionare. Chiar şi la OPCOM sunt mai multe după modalităţile de contractare şi produsele diferite. Energie tranzacţionată este diferită cea de pe PZU, pentru ziua următaore şi cea pe termen mediu si lung ca PCCB. Oare cine are interesul să facă confuzie intre cine intermediază o tranzacţie şi ce se intermediază?
    Prin lege unii vor să existe doar OPCOM. Am fi cu adevărat originali dacă am proceda astfel. Spun că nu este correct a interzice ca şi altul să aibe dreptul de a încerca intermedierea de tranzacţii cu energie atâta timp cât respectă aceleaşi reglementări date de ANRE, cele ce au asigurat transparenţa cu care se laudă OPCOM. Oare “faima” OPCOM nu rezultă tocmai din faptul că e obligat să respecte regulile date de ANRE? Parcă vorbeaţi de cazul “Mittal incearca sa ia curent sub piata e tot din cauza ca ofertele pe care le face obligatoriu pe OPCOM contin “formulele” de pret”. Cf ord. ANRE nr. 6/2011 de aprobare a regulamentului privind cadrul organizat de tranzacţionare a contractelor bilaterale de energie electrică, la definiţia ofertei, art.4 g se specifică „Oferte cu caracteristici bine definite privind…. preţul solicitat/oferit …ferm stabilite în momentul introducerii lor în piaţă;”. Suplimentar în convenţia la PCCB avizată de ANRE la pct.4.2 se spune „Ofertele au preţul şi cantitatea ferm stabilite”. În oferta SC ArcelorMittal SA preţul nu a fost o valoare fermă în momentul introducerii lor în piaţă ci o formulă ce poate duce la o valoare doar cu o lună înaintea momentului de livrare a energiei electrice. Constataţi astfel că OPCOM a încălcat reglementările. În aceiaşi perioadă, ministerul, proprietrarul lui OPCOM declara că trebuie dată energie pentru marele consumator că asigură locuri de muncă. Cum nici ANRE nu a văzut încălcarea propriului ordin cred că mai e loc de corectitudine. Dacă ar fi exista incă măcar un intermediar sub aceiaşi reglementare, cu acţionariat divers, intersul concurenţial ar fi corectat comportarea instituţiilor de stat. Vedeţi efectul Fondului Proprietarea si Hidroelectrica.
    Revin la faptul că induceţi că tranzacţionarea doar prin OPCOM ar elimina contractile negociate direct de genul cu “băieţii deştepţi”. Ultimii 5 ani a existat practic doar OPCOM pe piaţa angro şi aceste contracte s-au refăcut masiv. Nu confundaţi interzicerea contractării directe cu monopolizarea tranzacţionării in pieţe zis centralizate de un singur operator.
    Deoarece confundaţi anonimatul din PZU cu ce se intâmplă în PCCB vă reamitesc că în cadrul burselor adevărate, nu OPCOM, anonimatul este garantat de brokeri.
    1. Tendinţa de concentrare a burselor de energie este rezultatul concurenţei şi nu prin îngrădire administrative.
    2. Corupţia şi ineficacitatea este dovedit istoric că acţionează mai bine în lipsa concurenţei.
    3. Greutăţile enumerate sunt normale şi alte burse inclusive rămâneşti le-au depăşit.
    4. Intenţia declarată de prea mulţi ani şi nerealizată dovedeşte contrarul a ceea ce susţineţi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Otilia Nutu
Otilia Nutuhttp://expertforum.ro
Ana Otilia Nuţu este analista de politici publice în energie la Expert Forum și este Co-chair al Eastern Partnership Civil Society Forum

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro