luni, decembrie 6, 2021

Daca Rusia ar ataca tarile baltice… doua scenarii incomplete

Alarmele false irită. Dar mai rău este să ignori o problemă gravă. Nu este un secret militar faptul că NATO se confruntă  cu o gravă problemă în țările baltice. Credibilitatea Alianței atârnă de suveranitatea, libertatea și integritatea teritorială a Estoniei, Letoniei și Lituaniei. Și totuși, NATO nu dispune de o forță militară locală cu care să le apere.

Două evenimente au scos în evidență acest lucru. BBC-ul a transmis o captivantă docu-dramă, “Inside the War Room” (“În zonă de război”), încercând să arate cum ar putea reacționa forurile decizionale în eventualitatea unei insurecții susținute de Kremlin în estul Letoniei, care culminează cu un atac nuclear asupra vaselor de război britanice și americane (răspuns: America va folosi arme nucleare, Marea Britanie, nu).

Iar Rand Corporation, un think-tank american, a relatat despre o întreagă serie de jocuri de război inițiate pe tema reacției NATO în eventualitatea unui atac-surpriză al Rusiei în țările baltice (răspuns: orice ai face, Rusia câștigă în 60 de ore). Studiul sugerează că doar mobilizând în țările baltice trei echipe combatante de blindate, cu un cost anual de 2,7 miliarde de dolari, plus alte mari schimbări prin alte părți, ar putea respinge un atac rusesc.

Criticii afirmă că BBC și Rand servesc interesele Kremlinului. Rusia dorește ca țările baltice să simtă că sunt “NATO-lite” (de importanță secundară). Și vrea ca restul Alianței NATO să creadă că apărarea acestor state din linia întâi este de o cutezanță inutilă. Acestea sunt precondiții ale unor convorbiri “realiste” despre securitatea europeană, în care Rusia și-ar recupera o parte din terenul pierdut după prăbușirea imperiului sovietic.

Programul BBC a stârnit o animozitate deosebită în Letonia. Și înțeleg de ce: exagera pericolul separatismului în agitatul Est. E neplăcut să vezi pe cineva (chiar dacă e vorba doar de actori) arzându-ți drapelul național și zdrobindu-ți stema. Deciziile legate de viitorul Letoniei au fost luate de foști oficiali britanici, ca și când ar fi încă funcție. Unii au părut încă de la început prost informați și lipsiți de empatie.

Dar emisiunile de televiziune sunt făcute ca să atragă (știu: am făcut și eu). Iar scenariile ipotetice implică obligatoriu puțină credibilitate: cheia e în titlu. Adevărata lecție a programului nu era aceea că țările baltice erau blestemate, ci că e o greșeală să liniștești Rusia. Cei care la început se pronunțaseră împotriva unei “reacții exagerate” la evenimentele misterioase din estul Letoniei păreau niște proști către sfârșit. Este adevărat, Marea Britanie a picat testul. Mult mai important e că, în versiunea scenariștilor, America nu l-a picat.

Desigur “În  zona de război” și studiul organizației Rand sunt îngrijorătoare. Ele pun niște întrebări rămase fără răspuns. Dar nu sunt niște întrebări la care să nu se poată răspundă. Putem apăra țările baltice și pe noi. Trebuie doar să ne gândim mai bine cum să facem asta.

Pentru început, avem nevoie să-i ținem sub observație pe cei care cobesc. Rand a intrat deja sub tirul lui Sam Gardiner, unul dintre cei mai vechi analiști ai apărării zonei baltice. El crede că studiul a fost o risipă de bani, pentru că se concentrează prea mult asupra bătăliilor terestre, ignorând dimensiunea navală.

Criticile mele sunt altele. În primul rând, studiul nu menționează Suedia decât într-o notă de subsol, iar Finlanda lipsește. Să discuți despre securitatea baltică excluzând aceste două țări e o perversiune. Studiul ignoră informațiile – putem și trebuie să știm dacă Rusia comasează forțe la frontieră. Pe măsură ce elementul de surpriză dispare, superioritatea Rusiei din regiune se diminuează și ea. Și mai important, riposta Occidentului nu trebuie să se limiteze la teatrul Baltic și nu trebuie să fie numai militară. Mesajul dur pe care i l-am putea transmite lui Vladimir Putin de îndată ce încep ostilitățile ar fi “banii tăi sunt la noi și dacă vrei să-i mai vezi, valea!”. Plăcut subiect pentru un program de televiziune.

Traducerea: Mihaela Danga

Distribuie acest articol

32 COMENTARII

  1. Marea problema a tarilor baltice, spre deosebire de alte tari membre NATO, e ca sunt, practic, o semi-enclava NATO intr-o zona (pro)rusa Rusia-Belarus-Kaliningrad. Practic, suportul ce l-ar putea primi din partea NATO ar putea veni doar dinspre mare.

    • Domnule, daca aveti vreo informatie secreta privind modificari de frontiere in interiorul UE va rog sa sa le faceti cunoscute. Acum 6 ani am mers cu masina din Bialystok pina la Tallinn (E67) fara sa ies din spatiul Schengen. Deci din Polonia pina in Estonia trecind prin Lituania si Letonia fara sa trec nici prin Rusia nici prin Belarus. Sau aveti informatii confidentiale ca Polonia va iesi din NATO? Poate a si iesit?

        • Vrei sa spui ca tactica militara pe care ai invatat-o in anii `80 de la ofiterii romani ce comandau armate prin lanurile de porumb, griu, ori la Canal, Casa Poporului si pe alte fronturi marete, este demna de luat in seama?
          Deci Kaliningrad si Belarus sint Scylla si Caribda pentru NATO? dar parca s-a reusit trecerea :P
          Ar mai fi o intrebare :de unde stii ca Belarus se va implica?
          Acel „gat” pare a fi de citeva zeci de km, si pericolul va fi pentru Kaliningrad ;)

          • Dl. Ampersand are dreptate partial.

            Ce lipseste in ecuatie e urmatorul lucru. Prima reactie la un astfel de soc militar strategic este atacarea bazelor rusiei din Siria, Sevastopol si Murmansk/Arkhangelsk si terestru mobilizarea diviziilor blindate Nato in atacarea enclavei Kaliningrad unde fortele ruse nu pot face fata la fortele armate poloneze si germane din zona. Problema principala este dorinta de a reactiona in timp util. Cele 27 de batalioane rusesti capabile sa intre in letonia si estonia in 35-60 ore mai au nevoie de inca 12-48 ore sa treaca de lituania. Capacitatea flotei ruse de nord si a efectivelor navale din kaliningrad este exact invers proporionala de a face fata armatei germane si poloneze in cadrul unui razboi aerian in favoarea Nato si a bazelor daneze si finlandeze.

            De asemenea flota SUA din Orientul Mijlociu este perfect capabila impreuna cu Turcia sa distruga baza navala din Siria a Rusiei in aceeasi perioada de timp fiind cu mult superioara in tehnica de lupta si numeric. Din Italia, Grecia, Turcia si Romania se poate atinge fara probleme marea baza navala de la Sevastopol unde sunt concentrate fortele Rusiei din zona Sudica. Spre deosebire , Nato are forte navale mult mai disipate si mai putin expuse in pareta mediterana. Nu cunosc expunerea ruseasca in zona Kurilelor japoneze si a Oceanului Pacific de nord in stramtoarea Bering dar pot presupune ca aici starea va fi mult mai stabila si echilibrata datorita distantelor lungi si a dorintei USA de a proteja orasele de coasta.

            Murmansk si Arkhangelsk, bazele rusesti la oceanul arctic din zona europeana sunt si ele vulnerabile la atacuri din partea fortelor navale si aeriene din Suedia si FInlanda iar zona de granita finlandeza este o problema pentru Rusia asa cum este zona Belarus pentru Nato intrucat Helsinki nu etse la fel de expus precum Leningrad-ul la un atac terestru si fortele nato navale din Marea Baltica sunt superioare fortelor navale rusesti (in un razboi surpriza problema rusiei ar fi ca ar trebui sa atace mai multe state pentru a diminua forta aeriana si mai ales navala si de lansatoare de raghete dar asta nu lase loc de deliberari politice si indecizie in cadrul Nato care sa ii asigure avantajul terestru sau sa se expuna la fotele navale si aeriene din nato care nu sunt concentrate mizand pe inabilitatea liderilor politici sa isi asume in timp util razboiul – ambele variante strategice au probleme pe un plan)

            Granita georgiana a Rusiei iarasi are probleme strategice in conditiile in care Georgia poate avea schimbari de orientare

            De asemenea armata rusiei din Transnistria este vulnerabila intrucat ar fi inconjurata de forte ostile, iar in cazul in care Rusia piede initiativa si e nevoita sa se expuna pe granita ukrainiana si Ukraina poate decide sa isi recupereze teritoriile furate.

            Orice astfel de scenariu cum e prezentat de catre televiziuni sau ziare si chiar de noi comentatorii trebuie sa cuprinda intreaga situatie globala altfel e incomplet si denota un deznodamant gresit.

            Eu am prezentat cateva aspecte care le spun din amintiri (poate cateva parti nu mai sunt chiar de actualitate) dar care arata cat de mult se schimba situatia cand vorbim de un razboi regional sau global.

            • @ johndoe,
              am facut un pas in spate; cu asemenea strateg ca tine mi-e greu sa ma pun.
              Dar daca recitesti ce i-am scris lui @ ampersand vei observa ca e vorba despre lungimea granitei dintre Polonia si Lituania si, un pacat al meu, nu cred in strategia ofiterilor romani din anii `80.
              Si tu recunosti ca ai o strategie bazata pe „cateva aspecte care le spun din amintiri (poate cateva parti nu mai sunt chiar de actualitate) :
              Si atunci despre ce discutam?
              Ca sa discutam discutii?

          • Presa de specialitate a zis cam aşa: în punctul cel mai cald din Războiul Rece, comandanţii militari din NATO nu credeau a fi posibilă respingerea pe cale convenţională (două armate care trag una în alta) a unei ofensive sovietice la graniţa Blocului Estic. Astfel încât dacă s-ar fi ajuns la război deschis, s-ar fi folosit armele nucleare tactice. Ceea ce însemna bombardamente nucleare din partea aviaţiei şi marinei şi artileria nucleară / minele nucleare din partea armatei.

            Sovieticii ştiau asta, şi propaganda lor legată de „nebunia autodistructivă a capitaliştilor şi generalilor occidentali” aveau o bază în realitate.

            • @ Nautilus – dacă la 35 de ani după instalarea rachetelor nucleare cu rază scurtă și medie de acțiune în Germania, dvs. veniți să ne explicați că propaganda sovietică avea o bază reală, înseamnă că n-ați înțeles nimic despre instalarea acelor rachete în ăștia 35 de ani care au trecut.

              Exista un tratat prin care cele două super-puteri se angajau fiecare să nu folosească prima arsenalul nuclear strategic, așa că marea găselniță a sovieticilor a fost posibilitatea de a invada Europa de Vest folosnd exclusiv armament convențional. Însă instalarea acelor rachete a împiedicat din fașă un asemenea plan. Indiferent ce spunea propaganda sovietică, raza de acțiune a acelor rachete era de sub 500km, deci ele nu reprezentau vreun pericol pentru Uniunea Sovietică, ci doar pentru o forță de invazie având ca țintă Germania Federală..

              În asta consta “nebunia autodistructivă a capitaliştilor şi generalilor occidentali”, în a avea instalate în Germania rachete cu rază scurrtă și medie de acțiune capabile să atingă ținte din RDG și Cehoslovacia, dar absolut incapabile să atingă vreo țintă din ”bastionul păcii”, URSS?

        • Pai eu cred ca nu se strecoara nimeni pe acolo. Aproape sigur Kaliningrad ar fi primul teritoriu invadat de NATO, ca oricum tin rusii niste rachete pe acolo. Si brusc, vorbim de un coridor de acces „ceva” mai larg.

          Dar da, privind imaginea de ansamblu, tarile de la granita nu au cum sa nu fie primul teatru intr-un conflict militar.

    • Bun, din ce inteleg eu cam orice stat european pana la Oceanul Atlantic face parte din spatiul pe care Rusia considera ca e indreptatita sa-l ocupe ca sa se simta in siguranta. Si la fel si prin Asia pana pe la Dyabakir (nu raspund de ortografie) – cel putin cam asa ceva am citit mai demult in teoria lui tata Dughin. Acum problema nu e cred ca gospodin Putin n-ar fi in stare sa ordone ocuparea vreunui stat baltic la un puseu de nervi. Ma intreb daca totusi mai are cu ce o face, caci in urmatorii 10 ani presupun ca va fi destul de ocupat sa pacifice Siria, Ucraina, Georgia, parca si prin Armenia are trimise niste trupe. Echipament terestru presupun ca are, cred ca mai prost sta cu cel naval (nici macar la desfasurarea ostentativa de forte navale n-am auzit sa fi trecut prin stramtori macar un portavion, cat de ruginit si parca razboaiele moderne cu asa ceva se poarta pe mare. Ar mai fi si problema soldatilor – Uniunea Sovietica isi permitea sa sacrifice chiar milioane, de preferinta din randurile non-rusilor. Cum in armata actuala inteleg ca musulmanii au ajuns la un procent mai ridicat decat media generala (aia de 14%) s-ar putea sa fie o problema sa-i inarmezi si sa-i trimiti departe de plaiurile natale. Nu de alta, dar cam in conditiile astea a izbucnit si marea Revolutie din 1917.

  2. Pentru conformitatea traducerii: țările baltice nu erau ”blestemate” :)
    Mai probabil ”condamnate”, termenul original din engleză trebuie să fi fost ”doomed”.

    La subiect: invadarea țărilor baltice de către Rusia este similară cu invadarea Kuwait-ului de către Irak. Nu poate fi împiedicată invazia inițială, teritoriul lor poate fi doar elberat ulterior. A încerca împiedicarea efectivă a invaziei rusești ar necesita o asemenea militarizare a teritoriului respectiv, încât ar devemi mai rea decât însăși invazia. Atât pentru țările baltice, cât și pentru NATO în ansamblu.

    • Corect!
      În plus,DE CE ar ataca Rusia Țările Baltice?Ca să-și pună în cap toată omenirea?Altul este scopul Rusiei.Rusia vrea în și cu Europa.Dar ca primus inter pares.Ceea ce nimeni nu vrea.Așa că va rămâne în Asia.Cu chinezii.Care chinezi…nu sunt băieți buni.

  3. daca retin corect scenariul atacarii NATO prin pasul Fulda din Germania nu era roz. Se stia ca e singura posibilitate de izbire a unei armate sovietice de tancuri si , cu toate acestea, in primele exista un avantaj operational al URSS. Dupa, era dezastru… De aceea nici nu au atacat si nici nu au masat trupe in zona.
    Gandesc ca e la fel si cazul tarilor baltice si sa nu uitam dimensiunile minuscule ale tarilor si populatiei acestora.

  4. Problema apararii tarilor baltice este veche si raspunsul clar: nu pot fi aparate pe termen scurt. Asta e realitatea. Afirmatii de genul „orice ai face, Rusia câștigă în 60 de ore” sunt manipulari. Evident ca Rusia poate invada nestingherita un teritoriu atat de mic intrucat nu poti sta permanent in alerta cu mana pe butonul nuclear. Si, oricate trupe ai avea, oricat de bine dotate, Rusia tot poate intra cu ceva superior – pe termen scurt. Bineinteles ca il va „cuceri” rapid, insa asta nu inseamna ca va castiga razboiul.
    Raspunsul potrivit nu e a sta panicat 24 de ore din 24, ani intregi, ca in Desertul Tatarilor, inarmat pana in dinti ca un nebun, ca nu suntem regimul Putin. Solutia este sa descurajezi si sa faci regimul Putin sa inteleaga ca daca incearca ceva va urma o reactie care il va spulbera.

    • Ideea e sa fim convingatori, ca, chiar daca le ocupa in 24-60 ore vom contraataca.
      Asta-i spilul.
      In rest sunt povesti. Rusia oricand, indiferent cate trupe si tehnica duci in statele baltice isi poate asigura superioritate numerica si tehnica de 3 la1 pe directia de atac. Sunt experti, vezi al II-lea Razboi mondial, vara-toamna lui ’44 si primavara lui ’45.
      Daca duci trupe germane, franceze, engleze, americane si rusii pe stropsesc, ca nu pot ocupa altfel teritoriul, ai nascut samanta de galceava si vesticii sunt obligati sa contraatace si sa elibereze numitele state baltice (sau Romania, de exemplu).
      D-aia insista si Letonia si Polonia si Romania pentru trupe si tehnica NATO, nu ca ar fi convinse ca acestea vor putea opri trupele ruse.
      D-aia a aparut si Deveselu si Kogalniceanu, pentrui samanta de galceava. Nu contra rachetelor Iraniene?!

  5. Mi-e greu sa cred ca in lumea de azi mai exista analisti impartiali. Sau ca analizele impartiale sunt facute publice.

    Conteaza si care consideram ca ar fi „momentul zero”. Daca „momentul zero” este invadarea Crimeei, Rusia ar fi in ofensiva. Daca „momentul zero” este „revolutia portocalie” din Ucraina, Rusia ar fi in defensiva. Combatantul care da impresia ca e in defensiva desi, de fapt, e in ofensiva poate avea „the upper hand”.

    Daca ne indreptam catre un nou „razboi rece”, cu o „cortina de fier” mutata cu peste 1000 Km catre Est, nu-mi pare ca Rusia ar iesi in avantaj. Daca, din cauza invadarii Crimeei, NATO isi extinde prezenta catre Est, NATO pare ca reactioneaza, nu ca actioneaza agresiv. Cel putin d.p.d.v. P.R., este un avantaj.

    Foarte tare treaba cu „America va folosi arme nucleare, Marea Britanie, nu”!… De parca, in cazul unui conflict nuclear masiv, mai conteaza cine a dat cu bombe si cine nu. De parca, dupa un conflict nuclear masiv, mai putem vorbi despre „invingatori” si „invinsi”… :)

    Periodic, apar prin presa lumii stiri ce fac referire la diverse scenarii de razboi. Razboiul mediatic este (mult) mai ieftin decat un razboi clasic. Iar mercenarii presei nu sunt greu de gasit. Din moment ce presa ne serveste informatie interpretata si nu informatie bruta, trebuie sa fim atenti la dozajul informatiilor pe care le inghitim zilnic. :)

    • De ce ar fi Rusia in defensiva daca momentul zero ar fi revolutia portocalie?

      Adevarul e ca Rusia nu ar fi cu nimic speciala daca nu ar avea arme nucleare. Armata conventionala nu ar avea nicio sansa impotriva NATO. Dar ei pot fi agresivi la nesfarsit, pentru ca nu pot fi invadati din cauza intinderii geografice. Agresivi doar cu vecinii slabi, pentru ca in secolul 21 ei tot nu au capacitatea de a-si proiecta puterea militara la distanta.
      Daca politicienii europeni ar negocia cu Rusia convinsi de cele de mai sus, cred ca ne-ar fi mai bine tuturor. Altfel, facem jocul lui Putin care dupa fiecare runda de negocieri poate prezenta poporului cum a mai ingenuncheat el putin dusmanul.

      • De ce in defensiva?… Mie mi se pare evident: „revolutia” portocalie ar fi actiunea (politica) agresiva in „sfera de influenta” a Rusiei, iar anexarea Crimeei ar fi reactia (defensiva si obligatorie) a Rusiei.
        Fiindca am trait o „revolutie”, am devenit foarte circumspect, atunci cand vine vorba de „miscari populare spontane”. :)

        • Pai dupa logica ta, si URSS ar fi fost in defensiva si ar fi trebuit sa invadeze/anexeze/elibereze cateva state vecine dupa 1989.

          • Of, of!… Prea multi comentatori grabiti sa traga concluzii, pe-aici. Prea multe reactii premature. :)

            Eu doar propuneam niste unghiuri de abordare, iar frazele mele incepeau cu „daca”. Departe de mine intentia de a sustine politica agresiva a Rusiei! Departe de mine gandul ca Romania ar trebui sa se intoarca sub „tutela” Rusiei!

            Daca tot vorbiti de „negociere”, nu cumva un prim pas nu ar fi intelegerea premiselor si a pozitiilor de pe care se porneste negocierea? Asta nu ar presupune si explorarea argumentelor si punctelor de vedere ale partilor implicate in negociere? Sau cum?

            URSS, auzi!… :) Cine vorbea despre URSS, aici?!… URSS e moarta si ingropata! „De jure”, fara indoiala! „De facto”, peste 10-20 de ani!

  6. Serghei Lavrov (interviu): „Noi nu ne ofensăm din nimicuri”

    http://www.mk.ru/politics/2016/02/09/sergey-lavrov-obizhatsya-my-ne-umeem.html

    ”Noi [Rusia] încă mai credem că suntem susținuți în general de cea mai mare parte a lumii. Există sentimentul că noi [Rusia] am fost aproape principala problemă în relațiile internaționale pentru că acum domină acele medii care au răspândit punctul de vedere occidental. Conducerea NATO și un număr de țări europene, în special Marea Britanie, Scandinavia, cu vecinii noștri, statele baltice, Polonia, România și alte țări doar au umflat la cote isterice mitul despre amenințarea rusă și că ne-am fi propus să amenințăm Suedia și țările baltice cu arme nucleare.

    BBC arată filme. Se întâmplă ceva în Suedia cu niște submarine. Din asta, în primul rând se face ”full house”, titlurile tuturor ziarelor și televiziunilor de știri numai de acest lucru se ocupă, iar apoi se dovedește că acolo n-a fost nici o barcă și că au existat niște telefoane anonime care cu siguranță nu ne aparțin. Acesta este un război informațional. Noi vedem, înțelegem și îl percepem ca atare. Dar ca răspuns la isterie, noi nu recurgem la isterie, am încercat să răspundem numai la fapte concrete.”

    • tovarase zizin, nu servim citate dot ru. Stim valoarea lor de cand curgea lapte si miere pe teava internationalei socialiste de la mocba la bucuresti. va uram successuri maxime in siberia si tadjikistan, o sa aveti mare nevoie.

    • „Minus faptul ca, la randul nostru, dezinformam la greu de ani de zile si cautam sa provocam isterie in tarile UE, doar ca nu direct, ci prin interpusi.”

    • Apropo de filmulete, cautand sa vad ceva din productia BBC despre care se face vorbire, peste ce credeti ca dau pe Youtube? WWIII, presupun ca in viziunea casei de productie RussiaToday. Sa vezi acolo frate cum se desteapta marile puteri aliate ale Rusiei: China, India, Brazilia, etc. si declara pe rand razboi statelor NATO. Nu cred ca s-a suparat vreun stat NATO pe filmulet, prea era amuzant: sa-i vezi pe bietii brazilieni ocupati cu tantarii purtatori de zika si cu carnavalul lor, pe Indieni care fac grosul de bani din CallCenteruri occidentale, pe chinezi care de abia au pus de niste preluari de mari concerne occidentale ca intra in razboi cum viseaza unii la Kremlin. Ramane amenintarea reala a Coreii de Nord, pe aia ii stiti cat de sensibili sunt la productii cinematografice. Apropo, am vazut pe HBO de curand filmul ala cu Interwiul de la care se inflamase iubitul lider (parca asa se zice). E slab! Viata e mult mai tare: inteleg ca dupa unchiul mancat pe caini l-a executat de curand pe seful armatei! Asta pare un om hotarat pe care Putin poate conta!

  7. Manipulare? De genul Rusia e cea mai tare asa ca ciocu mic ca se supara si va calca in picioare? Dar asta e oarecum clar, doar avem in istorie destule exemple de invazii. Nici Romania la o adica n-ar fi prea sigura ca am avea ceva tancuri rusesti la vreo 1000km distanta de granita?

    Care e problema? Vor fi invadate si ocupate ~100% poate ca nu e zid de forta acolo. Doar Hitler a ajuns pana la Moscova si dupa aia a fost condus „politicos” inapoi pana la Berlin. Toata tarasania a durat vreo 5 ani si a produs vreo 50 milioane de victime…

    Intrebarea e ce se intampla dupa invazie, si in cat timp? Care va fi situatia dupa 1 an, 5, 10?
    Se ajunge la negocieri plicticoase cu rusii inca in teritoriul ocupat, urmate de o retragere taraganata (luni, poate ani, timp suficient sa mai implantezi niste idei separatiste) si ceva scuze patetice? Se va lasa cu noi zone de „protejat” pt ca sunt locuite de „cetateni rusi”, gen Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud? Sau zone care fac referendum pt alipirea la muma Rusia, gen Crimeea? Ca daca sta armata rosie un an pe acolo sigur apar niste revendicari din astea…

    Sau escaladeaza la un mic razboi nuclear. In tarile respective, sau peste ceva nave importante/baze militare, sau alte orase din ambele parti: Moscova, Brussels, Londra, etc.?

    Sau se pune embargou total economic si blocaj (naval/aerian) asupra Rusiei, ceea ce declanseaza o criza globala cu efecte poate neclare inca?

  8. In timpul Razboiului Rece doctrina strategica MAD (Mutual Assured Destruction) a fost cea care a impiedicat blocurile militare estic si vestic sa se angajeze in conflicte directe, multumindu-se cu razboaiele „proxy” (Coreea, Vietnam, Afganistan samd) pentru demonstrarea superioritatii.

    Evident pentru oricine, azi statutul Rusiei este unul de putere de rangul doi fie si numai pentru faptul ca nu mai are extinderea teritoriala de pe vremea URSS (cu care Rusia era, de facto, echivalenta), nu mai beneficiaza de rolul de „fratele cel mare” in blocul estic, acum defunct si nici influenta politica de odinioara, in restul lumii, nu o mai are.

    Dar Rusia continua sa posede un arsenal nuclear imens care o face extrem de periculoasa si, prin urmare, probabil imposibil de invins (cum nu poate fi nici castigatoare) intr-un conflict militar care ar presupune atacarea directa a teritoriului rusesc. Deci chiar daca este acum o putere decazuta, Rusia ramane capabila sa descurajeze orice atac armat impotriva sa.

    Dar, in plus, arsenalul nuclear ii permite sa isi „faca de cap” cu agresivitate in tarile invecinate (si nu numai – a se vedea Siria). Aceasta pentru ca Rusia nu se teme, deocamdata, de un atac direct ci de pierderea, in continuare, a influentei politice (pentru ca de refacerea ei la cotele de pe vremea URSS nu se mai poate vorbi, oricat de rau i-ar parea lui Putin dupa fostul imperiu sovietic).

    In acest context, scenariile unei eventuale invazii rusesti masive a tarilor baltice sunt exagerari, cel mai degraba.

    Insa nu se poate exclude complet ideea. Nu ar fi, de exemplu, imposibilla ipoteza unor atacuri limitate intreprinse de rusi pentru a testa hotararea cu care NATO intervine pentru a apara teritoriul membrilor Aliantei.

    Iar daca se intampla asta, este foarte clar ca NATO trebuie sa reactioneze energic din secunda a doua. Ceea ce inseamna ca trebuie sa fie pregatita sa o faca. Pregatirea unei eventuale riposte presupune efective si tehnica militara NATO in locatii proxime, adica in tarile baltice, Polonia si Romania.

    Pericolul unor lovituri nucleare exista doar in ipoteza in care cineva este suficient de nebun pentru a ordona astfel de atacuri. Eu cred ca, oricat de ticalos si de antipatic este Putin, nu va lovi primul pentru ca nu este nebun. Nu exista „razboi nuclear limitat” in care sa se utilizeze doar arme „tactice” pentru ca se va ajunge, inevitabil, la escaladare si folosirea de arme nucleare strategice si anihilare totala.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Edward Lucashttp://contributors
Edward Lucas scrie pentru the Economist. Este de asemenea senior vice-president al Center for European Policy Analysis, un think-tank cu sedii in Varsovia si Washington, DC.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Dimensiunile teritoriale ale depopulării țării în anul 2020

Populația rezidentă a țării era la începutul anului 2021 de aproape 19,2 milioane locuitori. Declinul din anul 2020 a fost deosebit de...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

Neamțu’ Țiganu’ citește Coranu’

Hafsa, Akif, Azra, Suleymen, Neyla, Dzina, Aisha... și multe alte nume. Eu nu știu cine sunt acești copilași, nu-i recunosc după fețe,...

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Noi, chinezii

            Cu mulți ani în urmă am fost surprins să aflu că, în limba română (ba chiar în cea veche) există un...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro