Pe data de 1 februarie a intrat in vigoare noul Cod penal al României. Deși are și deficiențe – de unde si dezbaterea aprinsă din ultimele săptămâni – sub multe aspecte noul Cod este mult mai progresist, marcând o ruptură importantă față de filosofia juridică a codului anterior. Spre exemplu, noul Cod penal dezincriminează atât prostituția, cât si cerșetoria. În schimb, pedepsește “exploatarea cerșetoriei” (unde pedeapsa ajunge poate pana la 5 ani), “folosirea unui minor în scop de cerșetorie” sau proxenetismul. Mutația este profundă, pentru ca se pleacă de la premisa că, deși o persoană ajunge să se angajeze în activități care sunt considerate de către societate imorale, ea nu poate fi trasă la răspundere din punct de vedere legal pentru comiterea acestei acțiuni, singurii care pot fi pedepsiți fiind cei care exploatează situația de vulnerabilitate a persoanei respective. Cerșetorul nu e vinovat că cerșește, chiar dacă este în deplinătatea facultăților sale fizice și mentale : există cauze extra-individuale care pot împinge pe cineva la cerșetorie. Din acest punct de vedere, nu e deloc exagerat să spun data de 1 februarie e o dată la care România a îmbrățișat, sub anumite aspecte, o alta paradigmă în materie de drept penal, adoptând o viziune mai umanistă și desprinzându-se de filosofia darwinismului social care fundamenta vechiul cod și în care cel slab merita să fie pedepsit pur și simplu pentru că era slab.
Dar, surpriză, la nici o săptămână de la intrarea in vigoare a noului cod care ne așază în rândul statelor europene, exact pe 7 februarie, într-un exces de zel civilizator și in necunoaștere flagrantă a noii legislații penale a țării care a trimis-o la Stockholm, Răduța Matache, ambasadoare a României in Suedia, îi îndeamnă pe suedezi să interzică cerșetoria la ei acasă. Si astfel, doamna ambasador se alătură în fuga mare partidului Democrații din Suedia, partid de extrema dreapta și singurul care militează pentru interzicerea cerșetoriei. De remarcat ca Răduța Matache nu e chiar la prima afirmație de acest gen: în vara anului trecut, în cadrul unei emisiune TV, se arăta îngrijorată de prejudiciul de imagine adus României de către cerșetorii români. Câteva luni mai târziu, după ce a meditat temeinic se vede că, doamna Răduță a venit și cu soluția, dând lecții și exemple de best practices suedezilor. Reacția ei vine la scurt timp după ce în ianuarie, ministrul suedez al Integrării Erik Ullenhag a criticat țara noastră, subliniind că e „îngrijorător că Romania, de exemplu, nu cere mijloacele UE care există pentru îmbunătăți situația romilor”. Astfel, Răduța Matache realizează performanța de a emite o nouă paradigmă explicativă: grosso modo, susține că România e împiedicată în eforturile ei de integrare a romilor de către legislația laxă a unor state precum Suedia. „Cerșetoria este interzisa nu numai în Romania, ci și în alte câteva state UE, cum ar fi de exemplu Danemarca și Olanda. Autorizarea ei în unele țări UE, printre care Suedia, nu facilitează eforturile României de a obține integrare socială și un acces mai bun la locuri de munca”. Nu, nu e cum se spunea până acum: romii pleacă din România în Vestul Europei pentru că nu sunt bine integrați acasă, relația de cauzalitate e exact pe dos: noi nu îi putem integra deoarece țări precum Suedia nu ne susțin și subminează eforturile noastre! Dacă suedezii și alți europeni i-ar băga după gratii pe cerșetorii români, să vedeți atunci cum s-ar rezolva problema incluziunii sociale a romilor din România!
Ce spune Răduța Matache, de fapt, într-o limba de lemn, este un refren bine cunoscut al unui segment consistent al dreptei politice : sărăcia există și se perpetuează pentru că statul o încurajează prin politicile sale sociale sau penale prea generoase. Problema sărăciei sau a excluziunii sociale se rezolvă pedepsind, amendând, băgând la închisoare, nu împărțind ajutoare sociale nemeritate si tolerând comportamente deviante, cum ar fi cerșitul. Aceste politici încurajează lenea și delăsarea. Săracii nu își depășesc condiția pentru că nu vor, nu pentru că nu pot. Deci sunt responsabili. Deci vinovați. Deci trebuie pedepsiți. Lupta împotriva sărăciei nu e o luptă împotriva condițiilor structurale care generează neajunsuri și mizerie; lupta împotriva sărăciei trebuie să fie în primul rând o luptă împotriva săracilor.
În România ultimilor câțiva ani, am avut parte de o sumedenie de declarații publice asemănătoare cu cele ale doamnei Răduță, înfierând săracii, asistații sociali, cerșetorii. Am avut parte și de demersuri concrete înscrise în această linie de gândire, cum ar fi două proiecte de lege care urmăreau sancționarea cerșetoriei, din fericire ambele respinse. Unul dintre proiecte era inițiat de deputatul PDL Stefan Pirpiliu, altul – de deputatul romilor Niculae Păun. De ce o fi simțit cei doi nevoia să inițieze câte un proiect de lege organică, din moment ce cerșetoria era deja incriminată prin articolul 326 a Codului Penal, rămâne un mister. Coexistenta celor doua incriminări era imposibilă din punct de vedere juridic, întrucât săvârșirea aceleași fapte nu poate fi prevăzută atât ca infracțiune simplă, cât și ca infracțiune de obicei, remarca Consiliul legislativ în avizul dat unuia dintre proiectul de lege. E posibil ca între rasismul social și prostie să nu se întindă chiar o prăpastie de netrecut…
Dacă însă politicienilor le sunt permise multe aberații, cu condiția să respecte cadrul constituțional și democratic, e inadmisibil, în schimb, ca un ambasador al României, care are obligația neutralității și care e plătit din bani publici să exprime poziții personale și ideologice în numele statului român. O asemenea persoană nu are decât să candideze pe lista unui partid de extrema dreapta la alegerile europarlamentare care vin, sa își fondeze un partid care să își propună reabilitarea imaginii României în exterior prin încarcerarea tuturor cerșetorilor, dar în nici un caz nu poate ocupa funcția de ambasador. Într-o țară normala, căreia îi pasă de propria imagine, doamna ambasador ar trebui retrasă pentru aceste afirmații – nu pentru conținutul lor, ci pentru depășirea atribuțiilor care îi revin.
Din păcate, conținutul afirmațiilor doamnei ambasador nu e unic, asemenea declarații înmulțindu-se pe zi ce trece, chiar daca tendința la nivelul majorității statelor europene este de dezincriminare a cerșetoriei. Acutizarea crizei economice va face, însă, ca sărăcia să devină din ce in ce mai ostentativă, mai deranjantă, așa încât, foarte probabil, vom asista în anii ce vin la o înmulțire a derapajelor. În Ungaria a fost interzis vagabondajul. În unele zone comerciale din Paris a fost interzisă cerșetoria. În Belgia, orașul Charleroi a interzis anul trecut cerșitul în zilele de duminică. Exemplele pot continua. Pe vremuri de restriște economică, spectrul statului neoliberal-paternalist, de care vorbea Loïc Wacquant și care adoptă politici extrem de paternaliste cu săracii, rezervând beneficiile laissez faire-ului doar celor din clasa avută, nu e foarte departe. E moral și chiar legal sa încasezi bonusuri de milioane de dolari în urma unor speculații financiare obscure și dubioase care sărăcesc sute de mii de oameni, dar e imoral să câștigi o mie de euro pe lună din cerșit – de ce oare? De ce comportamentul social al săracilor tinde să fie normat, în timp ce atunci când vine vorba de elite invocăm în mod obsedant chestiunea cu libertățile individului? Nu aș vrea însă să închei acest text într-o notă exagerat de alarmistă: tocmai am adoptat o lege penala care e un pas înainte din acest punct de vedere. Iar acest pas înainte nu e anulat de declarațiile aberante ale doamnei Matache, chiar dacă genul acesta de discurs trebuie să ne neliniștească. Totuși, spre deosebire de efectele deficitului de vigilență, cele ale excesului de vigilență nu au cum să facă rău – nici un progres nu e definitiv…
‘o persoană ajunge să se angajeze în activități care sunt considerate de către societate imorale, ea nu poate fi trasă la răspundere din punct de vedere legal pentru comiterea acestei acțiuni…Cerșetorul nu e vinovat că cerșește, chiar dacă este în deplinătatea facultăților sale fizice și mentale”
Dupa principiul asta sper ca urmeaza sa fie dezincriminate si furtul, crima si violul
„există cauze extra-individuale care pot împinge pe cineva la cerșetorie”
whatever dar sa fie dezincriminate, victimele si societatea sunt de vina nu criminalul
titi,
furtul, crima si violul sunt egale cu cersetoria, in mintea ta? esti din secta alora care au scos autostopul in afara legii?
Victoria, ai dreptate aici (si ai si inima la locul ei ;) )
Solutiile propuse de dna Răduța Matache, care, f. important, vorbeste suedeza, nu sint un raspuns spontan ci un editorial scris de d-ei si trimis/aparut intr-un codidian suedez de circulatie.
Editorialul este un raspuns la „amentintarile” suedezilor de a trimite o nota de plata pt cheltuillile sociale indirecte pe care le au cersatori.
Concluzia „pragmatica” era ca Suedia poate sa cheltuiasca pe cersatorii nostii ce cistiga de pe doctorii nostrii…si este perfect aliniata cu solutiile det tip gordian servite in fiecare zi de politicienii nostii (vesnic cu sabia in mina). Si exista aici si un complex de inferioriate nationala destul de concret/consitent.
Dar nu as numi declaratile drept „aberante” ci mai degraba niste sugestii practice in linei cu traditia suedeza. Romania nu poate opri/identifica/ademeni cersatorii inainte de plecare pt ca sint comunitari si devin „cerstori” in Suedia. Cersetoria se poate intezice local sau doar in metrou de ex…
P.S. E posibil ca o parte dinte cersatori sa primeasca in tara beneficii sociale mult mai generoase decit cele suedeze?
@ Telu Chelu – poate era necesar sa subliniez ceea ce e oricum arhicunoscut: limitele libertatii individuale sunt acolo unde incepe libertatea altuia. Cersetoria si prostitutia, spre deosebire de furt sau viol, nu incalca limitele libertatii individuale ale nimanui.
@Tio. Tocmai asta face si mai grave acuzatiile doamnei ambasador, nu sunt o prostie sacapata spontan, ci o declaratie asumata. Nici un fel de declaratie, oricat de trasnita, a suedezilor, nu justifica acest raspuns care are un bias ideologic inadmisibil pt cineva care facde parte din corpul diplomatic si reprezinta interesele unei tari, nu ale unei doctrine.
„parte din corpul diplomatic”? Sa fim seriosi. Doamna ambasador e PDL.
Asa cum doamna V.Popescu, ambasadoare de dinainte, era sotia unui aparatnik de vaza PSD si fosta profesoara „Stefan Gheorghiu”.
Nimeni din afara nu-i trateaza drept „parte din corpul diplomatic”. De reprezentat se reprezinta pe sine.
@Victoria Stoiciu–„poate era necesar sa subliniez .. nu incalca limitele libertatii individuale ale nimanui”
Poate era necesar sa realizati si ca nici proxenetismul nu incalca libertatile nimanui, e doar o afacere mai bine organizata, una cu management si angajati (spre deosebire de simplu „self-employed”).
Dar cel mai important ar fi fost sa realizati ca raspunsul d-nei Matache le sublinia suedeziilor refuzul de face fata realitatilor pe care si le-au creat singuri in propria tara.Va aduceti aminte cum ardea Malmo si Stockholm in 19-28 mai anul trecut ?
Iar de creat si le-au creat singuri (nu ei ca natiune, ci „elitele” lor politice) tocmai prin adoptarea ca ideologie de stat a acelui -„fond de idei tipice „de stânga“, adică gratuite, fals umaniste şi neasumând nici o responsabilitate, reciclate cu ocazia unui fapt divers”- despre care scrie mai jos R.Lalu.
@ Telu Chelu – Dacă ai ști cum se derulează în practică activitatea unui proxenet, n-ai mai scrie aberații pe Contributors. Tu ce crezi că e proxenetul, o gardă de corp animată doar de grija pentru integritatea fizică și psihică a ”prestatoarelor” de care se ocupă?
Proxenetul cumpără pe bani aceste ”prestatoare” și le plasează unde consideră el preferabil, și le bate din când în când (de mai multe ori pe săptămână, de-obicei) dacă nu produc destul. Și dacă nu are destule fete la stradă, eventual mai și violează împreună cu colegii de breaslă câteva puștoaice, ca să le ”convingă” să intre în branșă.
De asta proxenetismul nu trebuie acceptat ca statut legal.
MULTUMESC!
Apreciez prezizarile, sunt nedcesare pentru clarificare.
Tocmai vroiam sa intreb „dar unde tragi linia?” cind am primit raspunsul, da, furtul, tilharia, violul, omorul sunt crime, in vreme ce unui cersetor pot sa ii dau sa nu, la protituate ma duc daca vreau, etc. Exista posibilitatea de a alege!
Dimpotriva, la banca nu am posibilitatea de a alege, in caz de bacruta frasuduloasa, sau pur si simplu de comisioane excesive. Concret, din 2004 fabrica unde lucrez ne da banii pe card, la o anumita banca – nu am alta optiune, trebuie sa le suport. Banca ne jefuieste perfect legal!
Asta nu cred că e OK, firma unde lucrezi nu te poate obliga să ai cont la o anumită bancă. Sau cel puțin aici (UK) nu poate. Iar dacă în România te poate obliga, înseamnă că legislația ar trebui schimbată.
D-na Răduța Matache, ambasadoare a României in Suedia, a făcut foarte bine atunci când a sugerat ţării gazdă să-şi rezolve problemele de pe teritoriul naţional printr-o legislaţie adecvată şi nu printr-o retorică ipocrită şi lipsită de pertinenţă la adresa altor state.
De la un timp, în Scandinavia cerşesc ţigani, despre care de altfel, nici nu este sigur că provin majoritar din România. Pentru peisajul aseptizat al oraşelor scandinave, priveliştea unor tuciurii înfăşuraţi în ţoale şi broboade stând pe jos cu mâna-ntinsă pe la răscruci şi prăvălii este insolită, şocantă şi scandaloasă. Suedia l-a creat şi-l poate poate încorpora cultural pe frumosul blond Breivik, dar nu poate tolera ţigani murdari cerşind.
Într-un context european în care România – stat slab şi nerespectat – a devenit o ţintă de serviciu pentru rezolvarea de probleme interne ale celorlalte state, politicieni şi media suedeze au început o campanie de învinovăţire a României pentru prezenţa câtorva sute de ţigani cerşetori.
Gestul ambasadoarei României la Stockholm este bine-venit şi lăudabil, confruntând Suedia cu propria retorică ipocrită şi absurdă: dacă îi deranjează cerşitul, n-au decât să-l interzică, nu să învinovăţească un stat străin pentru comportamentul cetăţenilor săi, de parcă ar funcţiona responsabilitatea tribală. Italia nu a fost niciodată făcută responsabilă de exportul mondial al mafiei, nici Marea Britanie sau Germania pentru exportul de pedofili, etc.
Cerşetoria practicată în Suedia – indiferent de cine – este o problemă strict suedeză, pe care statul lor n-are decât s-o rezolve cum doreşte, în nici un caz făcând responsabilă România. Acesta este mesajul ambasadoarei, pentru care merită felicitată.
De altfel, gestul d-nei Matache nu este decât un alibi pentru etalarea în acest text a unor considerente de filosofie penală, în fond onorabile, dar banale de-acum, de nivelul unor culegeri studenţeşti de texte şi evocând adevăruri care au fost proaspete prin secolul al XIX-lea. Un fond de idei tipice „de stânga“, adică gratuite, fals umaniste şi neasumând nici o responsabilitate, reciclate cu ocazia unui fapt divers.
Oricum, bravo excelenţei sale d-nei ambasador Matache.
Breivik este norvegian.
Sigur, asa este. Chiar daca nu as fi avut aceasta scapare, tot as fi folosit exemplul: un mare criminal scandinav implicit acceptat ca parte – negativa – a sistemului în contrast cu tiganii cersetori, respinsi vehement ca incompatibili cu sistemul. Oricum, multumesc.
Acum am inteles; suedezii sunt rasisti, spune Rasvan Lalu.
„Pentru peisajul aseptizat al oraşelor scandinave, priveliştea unor tuciurii înfăşuraţi în ţoale şi broboade stând pe jos cu mâna-ntinsă pe la răscruci şi prăvălii este insolită, şocantă şi scandaloasă. ”
De necrezut; Rasvan Lalu adopta limbajul rasist.
Da. Razvan Lalu e perfect integrat in „contextul european”. E marfa de “corpul diplomatic” si isi va consuma cariera avind grija de cersatori suedezi.
El si restul celor 3 mil. de romani plecati din tara sarbatoresc zilnic retorică neipocrită şi neabsurdă a politicilor romanesti.
Asa se promoveaza dreapta?
dom’ lalu, nu mai ramane decat sa propuneti excluderea autoarei de pe lista contributorilor, pentru ca in loc sa fie blonda si frumoasa e tuciurie si poarta broboada!
Cred ca ati interpretat in mod prea indraznet declaratia doamnei ambasador ca fiind provocatoare la adresa Suediei, in sensul de a o provoca sa isi asume o responsabilitate. Dimpotriva, mi se pare ca raspunsul ambasadoarei denota strict dorinta dumneaei de a fi cat mai putin deranjata in timpul mandatului sau de povesti cu rromi. E pur si simplu o invitatie la epurare (desigur, nu una vioenta) ca sa ii fie dumneaei mai usor in postura de ambasador al Romaniei.
Poate ca d-na ambasador Matache este o nulitate şi/sau nevastă de activist/securist sau ea însăşi securistă, ca foarte mulţi din corpul diplomatic român. Poate că este o persoană onorabilă.
Pentru cazul în speţă este irelevant cine este şi cu ce intenţie a lansat d-na ambasador mesajul către publicul suedez. Important este că a întins oglinda Suediei, confruntând-o cu propria ipocrizie şi iresponsabilitate. Alături de (pe nedrept mult hulitul Ion Jinga), ambasador din Marea Britanie, face şi ea acum un gest pe care diplomaţii noştri nu-l fac niciodată: apărarea intereselor naţionale.
Ah, cand aud de apararea intereselor nationale imi vine sa pun mana pe pistol :)
Asa sa fie, doamna respectiva (pe care eu chiar nu o banuiesc de nimic din ceea ce spuneti pentru ca nu m-am interesat) mai trebuie doar sa apere aceste interese inteligent. Ca si dl. Jinga le-a aparat asa cum a stiut el mai bine, ce sa faci.
„Cerşetoria practicată în Suedia – indiferent de cine – este o problemă strict suedeză, pe care statul lor n-are decât s-o rezolve cum doreşte, în nici un caz făcând responsabilă România. ”
Haideti sa mai vedem si alte exemple – sa zicem huliganii englezi de pe stadioane. Marea Britanie si-a asumat aceasta problema si a facut eforturi mari sa o rezolve. Ar fi fost oare mai potrivit din partea lor sa declare ca Marea Britanie nu are nici o raspundere, morala sau de alt fel, pentru ce fac huliganii englezi in Europa sau in lume deoarece problemele cauzate pe teritoriul altui stat sunt problema acelui stat? Le-ar fi crescut cumva prestigiul international daca le dadeau peste nas celor care le reproseaza aceasta problema, eventual cu referinte catre filozofia obligatiei de solidaritate?
E bine că aduceţi acest exemplu în discuţie, putând noi acum evidenţia diferenţele:
– Marea Britanie nu a fost acuzată că, în calitate de stat, face o politică de favorizare a huliganismului şi stimulează exportul de huligani britanici. România a fost/este repetat acuzată de catre media şi politicieni străini (ba chiar în mod oficial) că practică o politică deliberată şi sistematică de persecuţie şi discrimare a ţiganilor, alungându-i chiar pe cetăţenii săi ţigani de pe teritoriul naţional, sau în cel mai bun caz, stimulându-le plecarea, ceea ce constituie 100% propagandă mincinoasă.
– Marea Britanie nu este făcută răspunzătoare, ca stat, de comportamentul cetăţenilor săi din străinătate, România, da.
– Comportamentul huliganilor britanici nu a fost exagerat la proporţii apocaliptice, generând reacţii de ură şi isterie de masă. Cerşetoria şi mica criminalitate practicată de ţigani (dintre care – foarte important – doar o fracţiune minoritară sunt români, multi fiind jugoslavi) a fost enorm exagerată, devenind o temă electorală în multe ţări europene.
– Marea Britanie a procedat la măsuri poliţieneşti de prevenţie şi reacţie rapidă împotriva huliganilor proprii din străinătate. Exact acelaşi lucru îl face şi România, deplasând forţe poliţieneşti în ţările atinse de mica criminalitate stradală perpetrată de ţigani ce vin şi din România – o actiune excelent primita si laudata de tarile gazda.
Veţi fi probabil de acord că nici o instituţie/organizaţie nu poate fi făcută responsabilă de comportamentul deviant al unora din membrii săi: firme, ministere, oraşe, state, cluburi, asociaţii nu răspund pentru comportamentul individual al aparţinătorilor lor.
– Marea Britanie nu a fost acuzată că, în calitate de stat, face o politică de favorizare a huliganismului şi stimulează exportul de huligani britanici. România a fost/este repetat acuzată de catre media şi politicieni străini (ba chiar în mod oficial) că practică o politică deliberată şi sistematică de persecuţie şi discrimare a ţiganilor, alungându-i chiar pe cetăţenii săi ţigani de pe teritoriul naţional, sau în cel mai bun caz, stimulându-le plecarea, ceea ce constituie 100% propagandă mincinoasă.
nu a fost acuzata pentru ca marea britanie nu a incurajat exportul huliganismul, pe cand romania si institutiile ei au practicat o politica deliberata de alungare a nemultumitilor (politici, economici, you name it) si nu de ieri de azi; comunisti au facut la fel, inainte de 89: cui nu-i convine, sa plece! … avem o reputatie deja!… doamna ambasador nu face decat sa confirme aceasta traditie…
– Marea Britanie nu este făcută răspunzătoare, ca stat, de comportamentul cetăţenilor săi din străinătate,
ba da, cititi ziarele franceze si italiene din epoca!
– Comportamentul huliganilor britanici nu a fost exagerat la proporţii apocaliptice, generând reacţii de ură şi isterie de masă.
idem!
– Marea Britanie a procedat la măsuri poliţieneşti de prevenţie şi reacţie rapidă împotriva huliganilor proprii din străinătate. Exact acelaşi lucru îl face şi România, deplasând forţe poliţieneşti în ţările atinse de mica criminalitate stradală perpetrată de ţigani ce vin şi din România – o actiune excelent primita si laudata de tarile gazda.
marea britanie a procedat la măsuri de prevenţie acasa, in primul rand, exact ceea ce nu face romania.
Veţi fi probabil de acord că nici o instituţie/organizaţie nu poate fi făcută responsabilă de comportamentul deviant al unora din membrii săi: firme, ministere, oraşe, state, cluburi, asociaţii nu răspund pentru comportamentul individual al aparţinătorilor lor.
daca ati face parte din cultura anglo-saxona, sau din cea japoneza, ati observa ca defapt exista o traditie contrarie afirmatiilor dvs.
serios, nu sunteti nici macar pe aproape de adevar cu pozitia dvs. sunteti mult prea partizan in apararea ambasadoarei. nu m-ati convins ca apararea intereselor tarii justifica atitudini de genul asta (al ei si al dvs). si in final, ce ati obtinut?… dvs polemizati cu r2, victoria cu maxa, numai pentru ca nu ati putut sa aveti o interventie ca sa va permita o polemica decenta cu autoarea?
Ah, vad ca aduceti în discutie si principiul obligatiei de solidaritate, ca argument pentru asumarea responsabilitatii fata de cersetorii tigani. Aceasta este însa o discutie interna suedeza, nascuta în humusul filosofiei lor sociale.
Nu asumarea solidaritatii sociale îi obliga pe suedezi sa-si asume cersetorii straini, ci principiile de statalitate si europenitate: au de-a face cu cetateni europeni liberi, egali în drepturi si obligatii cu localnicii, sa fac bine sa le aplice legea suedeza, nu sa acuze tara de origine a acelor cetateni.
Iar daca nu sunt multumiti cu comportamentul acelor straini, sa faca legi împotriva lor ! Tocmai aici este problema: civilizata Scandinavie nu va ataca niciodata frontal cersetorii tigani, ar fi un scandal împotriva propriilor principii de egalitate în fata legii, toleranta, solidaritate, etc. E mai facil sa acuze România, care, repet, nu are nici o raspundere fata de comportamentul cetatenilor sai, asa cum nici un stat nu are.
eu nu ma refeream la humusul filosofiei sociale suedeze ci la afirmatia dvs privind responsabilitatea tribala. multumesc pentru raspuns. ne ramane doar sa fim de acord ca nu suntem de acord.
D-le Lalu, fara a urmarii consevent acest forum am apreciat pozitiile dvs ca fiind foarte echilibrate si logice. De data asta sunt neplacut surprins si in total dezacord. Chiar daca admitem ca interzicerea e o discutie complexa cu argumente pro si contra, raspunsul d-nei ambasador e unul impertinent.
Urat gest v-a scapat !
Puteati sa va formulati opiniile (foarte valabile, in sensul in care contribuie la un dialog pe marginea subiectului lansat de contributor) fara sa le imbracati apoi intr-un gest total lipsit de eleganta si fundament (ca sa folosesc eufemisme).
Subiectul ridicat de co-contributorul dvs. este chiar unul interesant: raspunderea penala a celor care profita de pe urma/perpetueaza cersetoria sau prostitutia versus raspunderea penala a celor care chiar o practica, cu posibila deschidere fata de alte binomuri de acest tip (de exemplu seful care face presiuni asupra subalternilor sa faca fapte ilegale vs. subalternul care face practic ilegalitatea). Mie articolul mi-a dat de gandit.
Sunteti sigur ca ati rezista cu brio la acelasi tip de analiza a textelor dvs.? Sunteti sigur ca daca as indeparta ce vreau eu dintr-un text al dvs. (declarandu-l pretext), nu as putea spune apoi ca abordarea este la nivel scolaresc?
In general am apreciat contributiile dvs. insa aceasta reactie este un semnal de alarma pentru mine. De obicei, astfel de reactii indica ori o orbire doctrinala, ori un caracter care lasa de dorit.
@Razvan Lalu – pur si simplu nu pot trece peste exprimarea dvs rasista si jignitoare la adresa minoritatii roma pentru a ajunge la o discutie de fond. Ceva imi spune ca atunci cand recurgem la un asemenea limbaj al urii si la elogierea „blondului si frumosului Brevik”, argumentele rationale sunt de prisos.
Sincer, n-am vazutpana acum reactii rasiste la dl. Lalu. Dimpotriva, daca bine imi aduc aminte, chiar la taxat pentru rasism pe dl. Gallagher, pe buna dreptate de altfel.
Cred ca dl. Lalu e mai degraba de un umor cinic in comentariul dumisale (desi as minti sa zic ca s-a remarcat prin asemenea postari pana acum) cand spune, de pilda, ca Suedia l-ar accepta mai degraba pe criminalul psihopat Breivik ca fiind al ei (ca Breivik e norvegian e un detaliu) decat pe niste cersetori tigani.
Am comentat aici pentru ca m-ar fi interesat realmente un raspuns al dumneavoastra la postarea dumnealui.
@Maxa Fie mi-am pierdut eu simtul umorului, fie viziunea dvs despre sarcasm e prea laxa. „tigani murdari” vi se pare DOAR o exprimare sarcastica?
Dar trecand peste asta, spuneti ca va intereseaza un raspuns pe fond, asa ca vi-l ofer – Dvs. Nu sunt de acord si condamn discursurile tuturor politicienilor vestici, fie ei suedezi sau germani sau britanici, care inteleg sa faca romanii un tap ispasitor pentru problemele economice sau sociale ale tarii lor. Este nedrept si neadevarat. Sistemele sociale ale tarilor respective nu sunt impovarate de emigrantii romani, „turismul social” e un mit si asta se vede pur si simplu din statistici, majoritatea romanilor merg in vest ca sa munceasca. Sigur insa ca cei 0,5% romani care cersesc au o vizibilitate mult mai mare decat restul romanilor care muncesc si sunt invizibili. Asta face ca acest tip de discurs politicianist care transforma emigrantul, asistatul social sau cersetorul roman in tap ispasitor rezoneaza foarte bine si isi gaseste ecou in randurile electoratului. Pe fond, insa, e o inabilitate a clasei politice locale, in cazul acesta suedez, de a face fata situatiei. Si discursurile care transforma Romania in tap ispasitor trebuie contrazise si infirmate – cu date, cu cifre, din fericire astea sunt in favoarea noastra, nu a lor, nu cu speculatii ideologice, cum face doamna Matache.
Toate cele afirmate mai sus insa nu ne absolv pe noi, ca stat, si nici pe clasa noastra politica de responsabilitatea pentru cele 3 milioane de cetateni care au fost nevoiti sa ia drumul strainatatii. Acesti 3 milioane, printre care da, si romi, si cersetori, si hoti, sunt esecul clasei politice romanesti de a crea un cadru economic si social care sa reprezinte o optiune. Ce avem noi acum in Romania este o non-optiune. Responsabilitatea pentru saracia celor ce cersesc sau imigreaza este in primul rand a statului roman, chiar daca deciziile sunt individuale.
Chestiune de context: dacă în propoziţie îl opui pe frumosul şi curatul Breivik ţiganilor murdari, se poate chema şi sarcasm care taxează acceptarea mai degrabă a unui psihopat, cu condiţia să fie blond şi curăţel, decât a unor săraci murdari.
De acord, însă, că dlui Lalu i-a cam scăpat un pic pana din prea mult entuziasm pentru ceea ce a vpzut el a fi o punere la punct a suedezilor foarte subtilă, de al 13-lea grad, care, de fapt, n-a fost să fie, în care doamna ambasador le spunea suedezilor să-şi ducă ipocrizia la ultimele consecinţe şi să criminalizeze cerşetoria.
Mă interesa mai degrabă un răspuns cu privire la considerentele de filosofie penală de secol al XIX-lea la care face referire dl. Lalu şi care ar fi depăşite. Dar cred că e mai degrabă datoria dlui. Lalu să explice la ce anume s-a referit, nu a dumneavoastră,
Asta cu filosofia penala sa o explice domnul Lalu – cu atat mai mutl cu cat scopul textului nu a fost deloc insiruirea unor cunostinte in materie. Nu le am. Nu sunt nici filosof, nici specialist in drept penal, sunt niste chestiuni de minima cultura politica cele pe care le exprim eu. Scopul meu a fost sa semnalez afirmatiile doamnei ambasador, doar ca le-am pus intr-un context putin mai larg.
*l-a taxat
Nu-l elogiaza pe Breivik, ati inteles gresit. Este sarcastic.
Eu am avut senzatia ca dl Lalu a exprimat in fapt gandurile suedezulor deranjati de rromii romanesti sau de aiurea, persiflandu-i in antiteza blondul scandinav vs oachesul balcanic.
Recititi in aceasta cheie comentariul d-lui, va rog!
Dna V.Stoiciu,mi-ati facut un veritabil cadou cu acest articol,va multumesc!
Intr-adevar,traiam cu o idee gresita despre mentalitatea romaneasca actuala,sau mai bine zis,”frecventand” mai mult polemisti decat progresisti,cazusem in capcana generalizarii!
Imi este deci,foarte agreabil sa constat,ca exista si in tara noastra posibilitatea unui discurs umanist,progresist si lucid,in acelasi timp,care deci (!) nu se limiteaza la o apologie lacrimogena a drepturilor fundamentale ale omului,ci exprima o viziune politica clara si precisa!
Va felicit doamna,si va doresc sa credeti profund in valoarea discursului dvs,fara sa va simtiti destabilizata de atacurile,previzibile,ale polemistilor de profesie!
Cati rromi ați ajutat in ultima luna? Voluntar. Cu ce suma sau cu ce bunuri? Dar in ultimul an? Ce e sărăcia in opinia dumneavoastră?
Excelentă întrebare. Asumarea bogăției poate fi grea din nenumărate motive mai mult sau mai puțin inventate, şi atunci mulți preferă să fie sărăntoci (nu săraci).
Felicitari pentru acest articol echilibrat si logic! Cu imensa tristete constat ca a starnit o seama de reactii nationaliste, xenofobe si usor rasiste pe care nu ma asteptam sa le intalnesc aici. Reactii din categoria „Europa are falitii ei, sa-si vada de problemele ei si sa nu ne dea lectii”. Problemele cersetoriei si prostitutiei nu sunt deloc simple insa statul roman n-a facut mai nimic spre a le rezolva intern. „Solutia” a devenit exportul iar daca un guvern intreaba „ce-i cu marfa asta?” raspunsul unor conationali, unii cu functii oficiale, e „taci, lasa ipocrizia ca si tu ai problemele tale, mai grave!”. Nici nu stiu ce e mai jenant, prezenta cersetorilor rromi din Romania pe strazile occidentului sau acest tip de retorica agresiva si impertinenta.
Nu ma intereseaza subiectul acestui articol, ci doar pozitia de pe care e scris, vizibila chiar din titlu: cine sintem noi sa le dam lectii suedezilor?
Imaginea suedezilor si a Suediei e considerabil distorsionata de propaganda de stinga. Pentru multi, care nu au fost nici macar in vizita in Scandinavia, sistemul suedez e un ideal de urmarit. Progresistii, socialistii si alti comunisti ofteaza turmentati de admiratie si invidie visind la proliferarea paradisiacului model suedez in care toata lumea e fericita, nimeni nu munceste, in schimb e bautura din belsug si sex pe saturate pentru tot poporul.
Statul socialist suedez, ca model minune, e o legenda care inca mai bintuie mintile unora desi a facut implozie si s-a prabusit sub propria greutate la inceputul anilor ’90 („The fact is that the Swedish welfare state imploded in the early 1990s; it was crushed under its own weight after more than two decades of rapid decline.”). Vezi articolul lui Per Bylund, The Market is Taking Over Sweden’s Health Care.
Un prieten stabilit in Suedia dinainte de ’89 imi spunea dezamagit de ceea ce a gasit acolo ca „suedezii sint niste tarani imbogatiti”. Tot el imi zice ca pot sa iau fara frica metroul pentru ca sint blond, brunetii nevorbitori de suedeza riscind sa aiba de dat explicatii grupurilor de skinheads care bintuie subteranele.
Google „Compulsory sterilization” Sweden – pentru o mai buna informare. The eugenistic legislation was enacted in 1934 and was formally abolished in 1976. 1976!!! Zeci de mii de sterilizari fortate in Suedia pina prin anii ’70.
Google „Nazism in Sweden” – pentru o inca si mai buna informare. Adica national socialism. Fruntasi pe ramura au fost, nu alta.
Google, ca a aparut internetul… si mai lasati legendele si complexele de inferioritate.
Frumoasa incercare de manipulare! Am intrebat candva un prieten (brunet – nu tuciuriu), care a fugit din Romania pe vremea comunismului si care de atunci traieste in Suedia, daca nu ar dori sa se intoarca in Romania. Mi-a raspuns ca este FERICIT in Suedia (chiar asa s-a exprimat).
Parametrii de competitivitate, conform „The Global Competitiveness Report – World Economic Forum, 2013–2014”:
Pozitiile pe care le ocupa tarile nordice („socialiste”) in raport cu Statele Unite:
Produsul intern brut pe cap de locuitor:
3 – Norvegia – 99.462 Dolari
7 – Danemarca – 56.202 Dolari
8 – Suedia – 55.158 Dolari
11 – SUA – 49.922 Dolari
Speranta de viata:
10 – Suedia – 81,8 Ani
13 – Norvegia – 81,3 Ani
28 – Danemarca – 79,8 Ani
34 – SUA – 78,6 Ani
Protectia dreptului de proprietate:
10 – Norvegia – 6,0 Puncte
14 – Suedia – 5,9 Puncte
24 – Danemarca – 5,4 Puncte
33 – SUA – 5,2 Puncte
– Cooperarea in relatia angajat-angajator:
3 – Danemarca – 5,8 Puncte
4 – Norvegia – 5,8 Puncte
17 – Suedia – 5,7 Puncte
42 – SUA – 4.7 Puncte
– Increderea in profesionalismul managementului:
3 – Norvegia – 6,2 Puncte
4 – Suedia – 6,1 Puncte
6 – Danemarca – 6,0 Puncte
15 – SUA – 5,6 Puncte
Independeta justitiei:
5 – Norvegia – 6,3 Puncte
8 – Danemarca – 6,2 Puncte
9 – Suedia – 6,2 Puncte
32 – SUA – 5,0 Puncte
Increderea in politicieni:
4 – Norvegia – 5,7 Puncte
6 – Suedia – 5,6 Puncte
16 – Danemarca – 4,5 Puncte
50 – SUA – 3,3 Puncte
Lipsa favoritismului practicat de guvernanti in beneficul unor indivizi sau firme:
2 – Suedia – 5,3 Puncte
8 – Norvegia – 5,0 Puncte
16 – Danemarca – 4,4 Puncte
54 – SUA – 3,3 Puncte
Plati informale si mita:
6 – Norvegia – 6,3 Puncte
10 – Suedia – 6,2 Puncte
15 – Danemarca – 6,1 Puncte
38 – SUA – 4,9 Puncte
– Disponibilitatea noilor tehnologii:
2 – Suedia – 6,5 Puncte
3 – Norvegia – 6,5 Puncte
6 – SUA – 6,4 Puncte
29 – Danemarca – 5.9 Puncte
Calitatea sistemului educational:
17- Suedia – 5,0 Puncte
18 – Norvegia – 5,0 Puncte
21 – Danemarca – 4,9 Puncte
25 – SUA – 4,6 Puncte
– Procentul utilizatorilor de Internet:
2 – Norvegia – 95,0 %
3 – Suedia – 94,0 %
4 – Danemarca – 93,0 %
20 – SUA – 81,0 %
Parametrii de competitivitate, oricât ar fi de onorată Suedia de nivelul lor, nu justifică aberațiile sociale și psihologice dintr-o societate. Suedia transformă tații în mame și mamele în tați, astfel că ei ajung homosexuali, iar ele fac turism sexual prin Europa de vreo 40 de ani încoace, dacă nu și mai mult.
Suedia duce ipocrizia legală până la nivelul la care prostituția nu este incriminată, dar solicitarea de servicii sexuale este. Autismul legislației în raport cu constatările psihologilor nu prea poate fi egalat de vreo altă țară occidentală. Și dacă în UK sau în State îți poți scolariza copilul acasă, în Suedia așa ceva este cu desăvârșire interzis. Statul nu permite familiei să împiedice spălarea pe creier a tinerelor generații, iar din punctul ăsta de vedere, comentariul de mai sus despre atitudinile naziste din Suedia este foarte potrivit.
Astfel de aberații lasă inevitabil urme în societatea respectivă, oricât ar fi de competitivă acea societate dpdv tehnologic.
Alta incercare de manipulare. Spui ca: „Parametrii de competitivitate, oricat ar fi de onorata Suedia de nivelul lor, nu justifica aberatiile sociale si psihologice dintr-o societate”.
„Cele mai fericite tari din lume sunt in nordul Europei, potrivit clasamentului „Raportul Fericirii in Lume 2013” („World Happiness Report 2013”), publicat de „Earth Institute” din cadrul Universitatii Columbia (New York, SUA):
1. Danemarca
2. Norvegia
3. Elvetia
4. Olanda
5. Suedia
…
17. SUA
…
90. Romania
http://tinyurl.com/olywf78
Dupa cum se vede, suedezii sunt printre cei mai fericiti oameni de pe Pamant, nu au impresia ca traiesc intr-o tara cu „aberatiile sociale si psihologice”. Poate ca totusi ai dreptate: „astfel de aberatii (a se citi «libertati») lasa inevitabil urme in societatea respectiva”, si anume adanci brazde de fericire. :-)
Spre deosebire de Suedia, „96% dintre romani cred in Dumnezeu si 50% vor ca Biserica sa se ocupe de «problema» homosexualitatii”.
http://tinyurl.com/nnr8zod
Daca privim o statistica a lipsei de importanta a religiei in viata cetatenilor, Romania este pe ultimul loc in Europa, doar 18% dintre cetateni nu acorda religiei o importanta majora. La polul opus se afla tari precum Estonia (84%), Suedia (83%), Danemarca (80%), Norvegia (78%) etc. in care majoritatea cetatenilor nu acorda o importanta majora religiei. In 24 de tari din 40, majoritatea cetatenilor (mai mult de 50%) nu considera religia importanta pentru vietile lor. (Sondaj Gallup 2007-2008 cu intrebarea: „Ocupa religia un loc important in viata voastra?”).
http://tinyurl.com/kga7o8v
Rezulta ca:
– doar pentru 17% dintre suedezi religia are un rol major in viata lor
– suedezii sunt pe locul 5 in lume in clasamentul fericirii
– pentru 82% dintre romani religia are un rol major in viata lor
– romanii sunt pe locul 90 in lume in clasamentul fericirii
Romanii ar trebui sa fie cel mai fericit popor din Europa deoarece 96% dintre ei sunt convinsi ca vor merge in Rai (cred in Dumnezeu). Cu toate astea, romanii sunt la coada Europei (si) din acest punct de vedere. In loc sa ii preocupe aceasta dilema, se pare ca pe romani ii preocupa „aberatiile sociale si psihologice” din Suedia, una dintre tarile cu cei mai fericiti cetateni din lume (locul 5).
Acum, scuză-mă că întreb, tu chiar ai impresia că fericirea se poate măsura obiectiv? Chiar ai impresia că dacă ei se declară cei mai fericiți pământeni, asta e în mod obiectiv realitatea?
Cât despre insistența de a urla în fiecare mesaj ”manipulareee!!”, eu aș fi de părere că ”cine spune, ăla este!” :P
Citeste articolul „What the US Can Learn from Denmark About Happiness!” de Jeffrey David Sachs si poate te lamuresti.
http://tinyurl.com/orenr7z
http://en.wikipedia.org/wiki/Jeffrey_Sachs
Domnul meu, poți înțelege că un animal ținut toată viața în lanț e fericit să fie în lanț? Pentru că lanțul reprezintă pentru el confortul psihic și siguranța. Se pot vedea prin satele românești cum vacile vin singure acasă de la pășune, iar un câine lăsat liber vine singur înapoi în lanț, ca să i se dea mâncare, pentru că n-are nicio idee cum ar putea obține singur acea mâncare.
Exact asta sunt suedezii (dar și celelalte națiuni scandinave, ca și germanii). Sunt niște turme ținute în lanț și fericite să fie ținute în lanț, pentru că primesc mâncare foarte bună. Cam asta-i.
@Harald
In articolul: „Ce poate SUA sa invete despre fericire de la Danemarca”, Jeffrey Sachs (care la 28 de ani a devenit profesor permanent – „tenure” – de economie la Harvard) spune: „Intr-adevar, exista ceva care face ca lucrurile sa mearga bine la latitudinile nordice. Tarile din top cinci sunt: Danemarca, Norvegia, Elvetia, Olanda si Suedia. … Ceea ce caracterizeaza social-democratiile scandinave nu este numai prosperitatea economica, ci si puternica lor retea de suport social, coruptie redusa, rezultate excelente („terrific”) in sanatate (obtinute cu un sistem public universal de asigurari de sanatate) si o puternica etica sociala, care nu considera acumularea de bani ca fiind lucrul cel mai important in viata. … De asemenea, raportul pune in evidenta efectele benefice ale fericirii. Oamenii fericiti traiesc mai mult, sunt mai productivi, castiga mai mult, sunt cetateni mai buni. … Daca guvernele noastre vor intelege mesajul principal al acestui Raport al Fericirii in Lume, si anume faptul ca ar trebui sa masoare si sa promoveze satisfactia vietii cetatenilor, atunci vom constui o lume mult mai buna pentru noi si pentru copiii nostri”.
http://tinyurl.com/orenr7z
http://en.wikipedia.org/wiki/Jeffrey_Sachs
As avea o intrebare pentru toti comentatorii, ati citit articolele din presa suedeza, parte din dezbaterea pe tema cersetorilor romani de etnie roma din Suedia? Despre ce atacuri vorbiti, domnule Lalu? Cele in care diferiti politicieni si jurnalisti suedezi spun ca pana acum Romania s-a cam spalat pe maini de problema cersetorilor, desi inainte de integrare si-a asumat responsabilitatea si pentru situatia romilor, ca din banii nu putini pe care UE ii pune la dispozitie pentru capitolul acesta Romania nu a reusit sa atraga nici macar 20%? Sau „atacurile” in care se vorbeste despre responsabilitatea Suediei ca tara unde se afla cersetorii, responsabilitatea UE, dar si responsabilitatea Romaniei?
Minunata si foarte diplomata doamna ambasator Matache si-a pus mainile in shold in 14 decembrie si a acuzat o politiciana suedeza ca „aduce jigniri de neacceptat, la granita cu afectarea relatiilor diplomatice ale Suediei cu Romania” pentru ca acea politiciana a scris, cu date de la autoritatile sociale suedeze, ca 90% din cesetorii de aici sunt din Romania, ca un studiu amplu al UE privind drepturile de baza ale cetatenilor releva faptul ca 30% din romii din Romania sunt analfabeti, ca doar 30% din romi au o slujba si ca 84% din romi traiesc in locuinte neracordate la apa, canalizare si electricitate si ca, in timp ce premierul Ponta vorbeste despre toleranta si ca romii nu sunt discriminati, primarul din Baia Mare ridica ziduri care sa ii separe pe romi de romani (zid daramat, dar fapta in sine ramane). Tot suedeza vorbeste de implicarea tuturor tarilor din UE pt rezolvarea unei probleme sociale profunde, dar ca e cazul ca si Romania sa isi asume responsabilitatile daca vrea sa fie privita ca un partener real. ASTEA sunt atacurile?!? Care sa necesite raspunsuri „diplomatice de genul „aduce jigniri de neacceptat, la granita cu afectarea relatiilor diplomatice ale Suediei cu Romania”?!?
In raspunsul pe care atat il laudati, domnule Lalu, doamna ambasador vine sa povesteasca ce multe face guvernul Romaniei pentru romi cu cea mai de succes masura: 3000 de locuri la facultati pentru romi! Uhu! Pai, de ce naiba or mai cersi astia pe aici daca au puse la dispozitie 3000 de locuri la facultati?!? In articolul din decembrie vorbeste de 500.000 de romi, acum de 600.000. Si cum prin programe si cu bani de la UE (aia 20% atrasi), programe ale ONG-urilor, NU ale autoritatilor, s-a ajuns la informarea si ajutorarea intr-un fel sau altul (educatie si munca) a 50.000 romi. Foarte mult, veti spune. Dar daca o luam matematic, doar 10% din presupusul total de 500.000, mult mai putin daca luam cifrele reale, care sunt ceva mai ridicate.
Tot doamna ambasador spune ca e de datoria cetatenilor romani sa isi achizitioneze cardul european de sanatate (apropo de cazul femeii din tabara de cersetori care a pierdut sarcina, a ajuns la urgenta, dar neavand asigurare suedeza, a ajuns nota de plata la ambasada Romaniei, doamna ambasador mentionand ca femeia ESTE ASIGURATA in Romania), dar doamna nu stie ca nu e asa usor de obtinut cardul asta, chiar daca ai platit taxe si asigurari, ti se poate spune, de ex in Timisoara asta vara, ca „nu avem cardurile de plastic pe care sa va inregistram numele”.
Ca cetatean roman care traieste in Suedia, mi-as dori sa fiu mandra de ambasadorul roman aici, i-as sustine activitatile si declaratiile, scopul meu nu este de a o umple de rusine pentru ce tampenii debiteaza sau de a-i ridica in slavi pe suedezi, ci sa vedem realitatea: un personaj care nu are treaba cu diplomatia, care la acuze exprimate decent, nu insotite de palme peste ochi, ci cu date reale, isi pune mainile in sold ca la piata si incepe sa abereze cu cifre ori false ori care dovedesc exact „acuzele” si sa dea sfaturi. Nu sunt nici politicienii suedezi Albe ca zapada, dar dovedesc si in discutii si in actiuni mult mai multa implicare si decenta decat orice politician roman, din orice partid ar veni.
Stimata doamna, de ce credeti ca romii ar trebui ajutati? Chiar credeti ca acelasi stat care are „obligatia” sa ajute romii nu o are si pe aceea de a ajuta ceilalti cetateni defavorizati?
Imi permit sa va comunic cateva realitati a caror vizibilitate este (presupun) mult mai redusa din perspectiva suedeza:
– un cartier bucurestean (fost „al lui Brucan”) este impanzit de vile si palate ale romilor, cu garnitura aferenta de BMW-uri la scara. Cu toate acestea, majoritatea locatarilor traiesc din ajutoare sociale, se conecteaza ilegal la reteaua de distributie a energiei electrice si n-ar putea justifica nici macar 1% din provenienta banilor investiti in marmura si termopane (iar despre impozit pe venit este inutil sa vorbim);
– am avut doi angajati romi straluciti (spun „am avut” pentru ca unul dintre ei s-a autoexportat in Silicon Valley, de unde imi mai trimite cate un mail). Credeti ca i-am angajat pentru diversitate etnica, sau pe baza unor facilitati fiscale oferite de catre stat? Nicidecum: am facut-o pentru ca erau cei mai buni dintre toti candidatii la posturile respective, iar angajarile le fac „difference blind”, oricare ar fi diferentele in cauza;
– pana acum am avut sansa (ce-i drept, am si contribuit la ea, conform principiului ca „paza buna trece primejdia rea”) sa nu fiu agresat in mod direct. In schimb, am rude si cunoscuti care au fost insultati, jefuiti si batuti de catre „diversi”, care diversi s-au dovedit a fi – nu exclusiv dar in proportie de peste 75% – de etnie roma. Deci sa-mi fie scuzata tendinta generalizatoare, dar stiti dumneavoastra: if it walks like a duck and quacks like a duck…
Cam atat, cu precizarea ca nu agreez miscarea PC: realitatea nu se schimba, indiferent cat de elegant incercam sa o ocolim!
Stimate domn, daca cititi mai atent ce am scris eu, veti realiza ca eu discutam modul in care o ridica in slavi domnul Lalu pe ambasadoarea Romaniei, aducand ceva completari punctuale din articolele si dezbaterile de presa pe tema cersetorilor romani din Suedia. Nu am intrat in detalii legate de problema in sine (care e mult prea adanca, sensibila, istorica, sociala, politica, umana, etc pentru a fi dezbatuta in cateva cuvinte pe un forum), ci de modul in care se exprima un diplomat, in numele Romaniei, ca raspuns la ce considera ea si domnul Lalu ca ar fi „atacuri”. Este vorba de prezentarea unor cifre inexacte, a unor detalii care nu fac decat sa dea dreptate „acuzelor” suedeze, toate pe un ton de „tzatza cu mainile in shold in piata”. Doamna ambasador nu vorbeste suedeza, cum credea un comentator mai sus, vorbeste romana sau engleza. Tot doamna ambasadoare nu s-a dat jos din turnul ei de fildes sa isi puna cizmele de cauciuc in picioare si sa vina, macar de poza in ziare, sa vada despre ce e vorba in taberele astea. De pozat cu scriitori sau actori romani premiati in Suedia o face, de fiecare data.
Vilele si bmw-urile care nu se regasesc in venituri si taxe si impozite sunt o vina a sistemului deficitar, care permite astfel de abateri, asa cum despre manelisti se stie ca fac o gramada de bani, dar nu platesc impozit. Eu am locuit in Militari, mi s-a spart masina de doua ori, de ambele dati i-au gasit pe respectivi, erau pustani din zona, romani, care se distrau noaptea. Si-au luat o palma peste degete si cam atat. Am avut in Romania colegi de scoala si vecini tigani, oameni extraordinari, care au si invatat, au si slujbe acum. Asa cum am intalnit in Suedia si romani de treaba, dar si romani care isi fac contracte false de munca pentru a primi ajutor social dupa aia. Am ajutat cu haine, rechizite, carti copii de tigan, carora li se lumina fata la gandul ca se vor duce la scoala. Dupa o luna au renuntat, ca invatatoarea din tigani puturosi nu ii scotea, parintii au facut scandal ca in clasa copiilor lor vin tigani care le vor fura lucrurile, iar copiii ceilalti ii ocoleau ca sunt tigani. Despre ce vorbim? Ca viata e complexa si prezinta multe aspecte, nu? ca sa il parafrazez pe Florin Calinescu in „Asfalt tango”.
Pentru foarte multi romani a da si a lua spaga este un mod de viata, este o „traditie”, vine de la sine, pentru multi tigani supravietuire inseamna cersit, de ce nu se vorbeste de „un roman bun e un roman mort” sau „toti romanii ar trebui dusi pe o insula, sa se reeduce”? Toata lumea „stie” de vilele si bmw-urile tiganilor care nu platesc taxe, dar nu vorbeste nimeni de cati doctori care au vile si bmw-uri din plicuri in buzunar cunoaste.
Problemele cu tiganii/romii (cei cu care am vorbit din taberele astea din Stockholm mi-au zis ca nu ii deranjeaza daca le spun tigani) sunt multe, profunde, adanc infipte in istorie, dupa cum spuneam mai sus si nu se pot rezolva de la sine, realitatea e ca nu s-au putut atrage decat 20% din banii oferiti de UE pentru integrarea lor, atunci e cazul ca politicienii romani sa iasa frumos in fata si sa recunoasca: „nu stim, frate, ce sa facem! Ajutati-ne cu logistica, cu idei, cu planuri concrete”. Nu sa se bata cu caramida in piept ca s-au facut atat de multe, 3000 locuri la facultate, dar ei nu vor sa munceasca!
Am ajuns total intamplator pe aceasta platforma, nu mai obisnuiesc sa citesc prea mult din presa romana, de comentat cu atat mai putin, dar de data asta, fiind un subiect „fierbinte” aici, am simtit nevoia sa aduc niste clarificari, legate de ce ar fi spus doamna ambasador si care ar fi fost atacurile. Stanga/dreapta politica nu ma intereseaza, cel putin nu in Romania, consider ca e multa vorbarie, multa agresivitate, teorie beton, practica ne omoara. Bucata de comentariu personal nu e legata de politically correctness, ci de ideea ca nu exista doar alb si negru, ci extrem de multe nuante ale unui singur aspect. Cu respect, toate bune tuturor!
Am inteles:
1. Faptul ca tiganii fraudeaza sistemul nu este vina lor ci a sistemului in sine.
2. Tiganii saraci merita – sau mai mult, trebuie – ajutati, romanii saraci… sa se descurce!
3. Doctorii cu BMW si tiganii cu BMW fac parte din aceeasi categorie: primii salveaza oamenii, si doar „sistemul” nu le ofera recunoasterea materiala la care sunt indreptatiti, iar ceilalti agreseaza omanii, si tot „sistemul” este vinovat pentru asta.
4. Planuri concrete? Pai eu v-am spus ceea ce fac eu: nu discriminez la angajare! Ce vreti sa fac mai mult, sa le ofer posturi pentru care nu sunt calificati?
Altminteri, sincer respect pentru dorinta dumneavoastra de a-i ajuta. Ramane de vazut daca doresc sa fie ajutati…
P.S. Apropo de dubla masura. Tot in Suedia este cazul familiei de romani carora Serviciile sociale le-au luat copiii, dupa ce unul din copii a spus ca e batut acasa. Toata presa si forumurile romanesti unde se discuta cazul prezinta strict parerile familiei si ale prietenilor, nu am vazut pe nicaieri ca s-ar fi incercat macar sa se afle opinia partii suedeze, in acelasi timp toata lumea spune ca e un abuz si ca trebuie sa intervina ambasada Romaniei. In cazul cersetorilor din Romania sa se descurce suedezii, ca sunt la ei in tara, in cazul unei familii cu rezidenta in Suedia, sa intervina autoritatile romane.
Ideal ar fi ca un copil să nu fie bătut niciodată. Dar un psiholog v-ar putea spune că un copil crescut în familie, chiar cu părinți retardați de la care mai ia uneori bătaie, tot va fi un adult mai normal decât un copil pe care îl crește statul sau o familie complet străină, care nu reprezintă nimic pentru acel copil. Afecțiunea nu se poate înlocui cu nimic în procesul de creștere a copilului, indiferent ce crede legea în Suedia despre asta.
Despre acuzația de viol pentru Julian Assange ce părere aveți? În Suedia, legea spune că e viol dacă ea cere partenerului să se oprească și el nu se conformează, chiar dacă inițial a fost de-acord cu actul sexual și penetrarea a avut deja loc. Putem fi de-acord chiar și cu o astfel de lege (deși încadrarea la viol este evident exagerată) însă justiția suedeză încearcă să-l aresteze pe Assange în baza unei astfel de acuzații, în condițiile în care o fostă parteneră și-a adus aminte după DOI ANI să-l reclame că ea i-a cerut să se oprească și el nu s-ar fi conformat.
Este asta justiție sau putem să o numim mai degrabă o înclinație a statului de a controla viața individului până la nivele care cochetează cu epoca fascistă?
Eu nu am pus in discutie cazul familiei respective, ci atitudinea comentatorilor romani vizavi de acel caz unde ar trebui sa intervina autoritatile romane (persoanele in cauza fiind cetateni romani cu rezidenta in Suedia), dar in cazul cersetorilor romani sa isi rezolve Suedia singura problemele, ca nu e cazul sa intervina autoritatile romane. Nu cunosc toate detaliile din acel caz al familiei respective, deci nu il discut. La fel, nu cunosc toate detaliile legate de Assange ca sa ma pot exprima. Din cate citesc in presa suedeza, fara sa fiu specialista in drept si legislatie, sunt cazuri in care sunt eliberati presupusi violatori, cazuri in care sunt condamnati, interpretarea legilor si a dovezilor nefiind unitara. Cat despre ce mi-ar spune un psiholog legat de copii crescuti in familii care ii abuza fata de copii crescuti in familii adoptive, tind sa nu iti impartasesc ideea, tocmai pentru ca studiez acest subiect (tangential) si am citit foarte multe carti si studii de specialitate.
Din cate inteleg din comentariile tale de mai sus, ai o parere foarte clara si extrem de negativa despre Suedia in special si tarile scandinave in general, nu accepti alte idei, opinii, puncte de vedere, statistici si realitati. Nu tin sa continuam discutia pe teme legate de „Suedia pe marginea prapastiei in drum spre fascism”, eu sunt multumita de conditia mea de „animal tinut in lant” :)
Familii care ii abuzeaza, scuze.
Eu n-am spus nimic despre „Suedia pe marginea prăpastiei”, formularea îți aparține și n-am intenția să discut în contradictoriu despre ce pretinzi tu că aș fi scris eu, ci doar despre ce scriu eu în realitate.
Țările scandinave sunt societăți în letargie, care nu mai merg în nicio direcție, nu mai au niciun obiectiv. Modelul suedez s-a mai prăbușit odată, prin 1990-1992, așa au ajuns să adere la UE, până atunci nu le trebuia așa ceva. Și dacă n-ar exista societățile ”războinice” (US, UK) care să mențină echilibrul de forțe pe planetă, societățile tale scandinave civilizate ar fi la discreția musulmanilor în cel mult două generații.
Tu ai toate motivele să fii fericită de condiția ta de ”animal ținut în lanț”, pentru că ești printre beneficiarii unei asemenea organizări. O eventuală fiică a ta va fi probabil și ea fericită. Dar peste vreo 30-40 de ani, când n-o să-ți placă ce vezi la nepoții tăi, adu-ți aminte de discuția asta :)
Doar o confesiune:
– am fost în Suedia ca turist, la Stockholm, cu fiul meu, într-un grup, și am simțit oarece dispreț în calitatea de turist est-european prin hoteluri, muzee și zona comercială. Nu aceeași situație a fost la Helsinky, la Oslo sau la Copenhaga. Cred că operează în Stockholm și un anumit complex de superioritate de pe vremea regatului ceva mai mare al domniilor lor.
– pe de altă parte am colaborări foarte bune cu universitari din Suedia, la nivelul cărora nu am sesizat vreo atitudine problematică. Asta îmi creează impresia că percepția negativă a românilor este doar la nivelul oamenilor nu prea cultivați.
– am un fost student în Suedia care se descurcă foarte bine, ceea ce îmi întărește percepția menționată la punctul anterior.
Legat de intervenția d-lui Lalu, mi se pare că a dorit să opună stilistic unui limbaj al corectitudinii politice puțin excesiv ca cel folosit în articol un limbaj pe șleau. Personal cred că orice discuție despre probleme legate de progres, corectitudine socială, etc, trebuie să fie pusă cumva și în contextul României reale, a oamenilor și intereselor acestui întreg popor, a intereselor naționale firești, neexcesive. Altfel spus trebuie să transpară dragostea de țară, în absența ei orice discuție cu implicații politice și sociale referitoare la un grup anume defavorizat va avea un folos și va fi acceptat mult mai puțin de către cei care o evaluează.
gânduri bune,
Cred mai degraba ca e o chestiune aleatoare. In spatiu scandinavo-german lucrurile par sa varieze de la oras la oras, de la hotel la hotel, etc. Cateodata esti intampinat cu caldura si curiozitate, cateodata cu un serviciu mai distant, variatiile par sa tina mai mult de personalitatea personalului (de cele mai multe ori niste tineri care fac treaba mai mult pt salariu decat cu pasiune si care au alte aspiratii profesionale) decat de tara sau de provenienta turistilor.
În final trebuie să recunoaştem însă, că dincolo de înţelegerea eronată a gestului acelei doamne ambasador, textul este pătruns de spiritul umanismului socialist şi al principiilor eticii şi echităţii socialiste.
Vreți să spuneți că autoarea își recită partitura cu cosorul și cu barosul la-ndemînă?
Mda, … să fii bolşevic pe banii nemţilor nu-i la îndemâna oricui, … un alt exemplu în acest sens a fost chiar Lenin …
Lăsând la o parte faptul că s-ar putea ca (şi) dumneavoastră să fi interpretat greşit gestul ambasadoarei (a se vedea şi comentariul Liei Stoica de mai sus), s-ar putea şi să vă scape un lucru. S-ar putea ca doamna Stoiciu să fie prezentă pe acestă platformă tocmai pentru ceea ce dumneavoastră numiţi „umanismul socialist şi principiile eticii şi echităţii socialiste”, ca exemplu de deschidere al acestei platforme. Ca să se diferenţieze de altele şi ca să poată avea pretenţia unei platforme cu ambiţii universaliste, poate chiar un pic hegemonice :) . Aşa că s-ar putea să o atacaţi degeaba dinspre partea asta :)
E doar o opinie, s-ar putea să mă înşel.
Poate nu stiati ca:
– 1378 e anul primei atestari documentare a tiganilor (exilati din Egipt) in Europa.
– in 1416 ajung la Brasov, in 1418 la Hamburg si in 1427 la Paris, oras din care au fost alungati pentru ca practicau ghicitul in palma si prezicerea viitorului.
– alungati din Meissen, Germany in 1416, Lucerne in 1471, Milan in 1493, France in 1504, Catalonia in 1512, Sweden in 1525, England in 1530, and Denmark in 1536. In 1510, orice tigan gasit in Switzerland era omorit, legi similare fiind date in England in 1554, and Denmark in 1589, in timp ce Portugalia a inceput deportarea tiganilor in coloniile sale in 1538.
– In 1758, Maria Theresa of Austria a inceput un program de asimilare a tiganilor. Le-a construit case ca sa nu mai stea in corturi, le-a interzis sa calatoreasca si le-a luat copiii cu forta pentru a fi crescuti de non-tigani. In 1894, majoritatea tiganilor din Ungaria erau sedentari. In 1830, copiii tiganilor din Nordhausen au fost luati de la familiile lor pentru a fi crescuti de germani. Bulgaria si Serbia au interzis nomadismul in 1880.
– In 1538 avem prima legislatie anti-tigani in Moravia si Bohemia. Trei ani mai tirziu, tiganii erau alungati din Praga. In 1545, Dieta din Augsburg a declarat ca „oricine omoara un tigan nu va fi vinovat de nici o crima”. Frenezia omorurilor in masa care a rezultat a determinat guvernul sa interzica innecarea femeilor si copiilor tigani. In 1710, Joseph I a ordonat ca toti barbatii tigani sa fie spinzurati fara judecata, in timp ce femeile si copiii sa fie deportati. In plus, trebuia sa li se taie urechea dreapta in Bohemia si cea stinga celor din Moravia.
– In 1530, Anglia interzicea tiganilor accesul in tara si le cerea celor traind in Anglia sa plece in 16 zile. Cei care nu s-au supus au fost executati.
– In 1660, Louis XVI interzice tiganilor rezidenta in Franta
– In 1685, Portugalia deporteaza tiganii in Brazilia
– In Wallachia, Transylvania and Moldova, au fost tinuti in sclavie cinci secole, pina la mijlocul sec. 19, zice istoria.
– Cu toate astea, in 1595, tiganul Ştefan Răzvan devine Voivode (Prince) of Moldavia. A dracu’ sclavie!
***
Nu ti se pare ca e o ticalosie sa ii acuzi pe romani de rasism dinspre Europa de Vest cind, dupa vreo 500 de ani in care lucrurile s-au intimplat asa cum se poate vedea din rezumatul de mai sus, pe teritoriul Romaniei se gasesc cei mai multi tigani din Europa? De persecutie a tiganilor? Ca nu fac nu stiu ce ca sa ii integreze?
Romanii sint tinuti la distanta de europeni tocmai pentru ca acum 300 de ani nu i-au exterminat pe tigani. Tiganii sint cei care le put europenilor, indiferent de formularile si pretextele corecte politic pe care le ventileaza demagogic.
Si romanii nu numai ca nu i-au exterminat sau alungat, dar unul a ajuns si domnitor al Moldovei.
Si unul presedinte postlovilutionar.
ZIDUL DE LA BAIA MARE NU A FOST DEMOLAT !!!!
Culmea e ca locatarii nu au nimic cu zidul, care ca orice gard isi indeplineste rolul de protectie.
Zidul nu e de interdictie, ca la Berlin, ci e gard. E cinic ce zic, dar gardul are rolul capacului la tomberon, izoleaza dar nu inchide.
De curiozitate, stie cineva ce se poate intampla unui sofer care conduce cu viteza sub limita legala, dar are ghinionul sa loveasca un puradel lasat nesupravegheat pe sosea? Va spun eu: ajunge in spital, batut crunt de familia copilului, si asta in conditiile in care plodul in cauza se alege doar cu sperietura si cateva cucuie, iar politia stabileste clar ca nu exista culpa conducatorului auto. Desigur, ancheta impotriva batausilor nu da rezultate, desi soferul depune plangere penala si ii recunoaste pe agresori…
Sau stie cineva cum este sa circuli cu viteza perfect normala (si legala) si sa te trezesti cu o caramida in parbriz? Si mai ales daca ai ghinionul ca din sens contrar sa vina un camion? Desigur, nici aici nu exista vinovati (decat soferul, care „a pierdut controlul autovehiculului”) – adica tot mortu-i de vina, conform obiceiului incetatenit!
Dar nu cumva sa construim un gard, ca imediat sar cei din categoria „bleeding hearts” sa ne acuze de discriminare! Ceea ce uita ei – in mod convenabil, dar consfintit prin legislatie – este ca discriminarea se aplica doar in cazurile in care caracteristica pe baza careia se aplica „discriminarea” (refuzul unui drept) NU ARE LEGATURA CU EXERCITAREA DREPTULUI RESPECTIV. Altminteri, refuzul de a-l angaja pe Dorel (muncitor necalificat) pe post de neurochirurg ar insemna discriminare!
Cateva remarci legate in special de comentariile d-lui Razvan Lalu. Ideea ca este necesara o actiune publica impotriva saraciei nu este neaparat socialista, si cu atat mai putin bolsevica. Bertrand Russell, de exemplu, arata in „Why I am not a communist” ca pentru a lupta eficient impotriva comunismului trebuie luptat inclusiv impotriva saraciei.
Mi se pare de bun simt faptul ca o democratie liberala nu poate supravietui multumindu-se sa apere doar libertatile negative („doar” e un cuvant cheie aici). Nu vorbesc aici nici de egalitate si nici de echitate ci de un minim de liberate pozitiva, de libertate-capacitate. A tolera, in numele unui liberalism prost inteles saracia extrema a unor paturi largi ale populatiei este nesanatos inclusv dintr-o prespectiva pragmatica. Democratia liberala functioneaza atunci cand votul se exercita in constiinta de cauza, cand Guvernul se naste din ratiunea poporului. Ori saracia duce la criminalitate, duce la probleme de sanatate publica, hraneste populismul si conduce la exprimarea pulsiunilor prin vot. Saracia este painea din care se hranesc utopiile liberticide.
Ministrul suedez are dreptate. Tarile dezvoltate din Europa nu sunt nici societati egalitare, nici tiranii, dar au inteles ca nu pot tolera existenta unor paturi sociale (sau comunitati etnice) complet abandonate in cea mai lucie saracie. Romania nu intelege sa faca nimic in directia asta, ba chiar exista voci publice care tin discursuri inspirate de cercurile minarhiste americane sau de secta lui Ayn Rand. In acelasi timp contribuabilul occidental (eu intre altii) se trezeste ca trebuie sa aloce fonduri pentru refugiati economici romani care construiec adevarate favelas din carton pe marginea drumului!
@Margicu
Pai nu va inteleg: criticati doctrinele libertariene (care nu sunt de acord cu redistributia) in schimb va plangeti ca trebuie sa alocati fonduri pentru refugiatii economici romani (adica tot o forma de redistributie).
Altfel spus, redistributia este buna doar daca se practica intre cetatenii aceluiasi stat?
Mutatis mutandis, de ce n-ar trebui ca dumneavoastra (contribuabil occidental de origine romana) sa fiti impozitat suplimentar, ca sa va ajutati conationalii traitori in favelas?
Mi se pare perfect normal, si este si cazul celor mai multi occidentali care nu origini romane, sa fiu impozitat pentru a preveni saracia extrema. Si asta pentru ca stiu ca in caz contrar voi fi impozitat si mai greu pentru ca guvernul sa poata raspunda nevoilor de securitate si de sanatate publica.
Pe de alta parte da, in orice stat de drept exista o diferenta intre cetateni si ne-cetateni, altfel nu ar exista nici statul nici domnia legii. In plus mai cred ca orice problema trebuie rezolvata la sursa. Degeaba incearca Suedia sau Germania sa rezolva problemele refugiatilor economici romani daca Romania continua sa fabrice saracie si sa o exporte.
Am si eu o intrebare, de bun simt, zic eu, catre d-soara Stoiciu…..d-soara, asa, de curiozitate, spuneti-mi si mie, dvs, cam cati oameni saraci cunoasteti? Personal, vreau sa zic, adica sa fi dat mana cu ei, sa fi mers pe la ei pe-acasa, sa fi respirat cateva ore, nu zic zile, macar, acelasi aer cu ei……? O cifra, va rog: cati? 100, 15, 10, 5, 3, 2, macar 1? Ca asa, sa plangem precum, vorba cuiva mai sus, lui Lenin, pe umarul saracimii de sa sara camasa pe noi, dar in fapt sa ne intereseze numai sa ne aratam noi destepti si frumosi, e un pic cam prea simplu….mie unul, nu-mi lasati deloc impresia ca ati avea macar vreo vaga idee despre ce idei, ce nevoi, ce dorinte au oamenii aia saraci, de care tot vorbiti pana la satietate (ca sa nu spun greata). Iar de mari teoreticieni care nu-s buni la nimic altceva, sa avem pardon, e plina lumea.