luni, ianuarie 18, 2021

Dar avem coruptie si la noi, in Marea Britanie!

Scandalul deconturilor parlamentare continuă să facă victime la Londra. Eric Illsley a devenit primul deputat în funcție vinovat de corupție de la declanșarea în 2008 a afacerii deconturilor parlamentare care a zguduit din temelii sistemul politic din Marea Britanie.

Deputatul Partidului Laburist, Eric Illsley, s-a declarat vinovat marți de o fraudă de peste 14000 de lire sterline în deconturile sale parlamentare.

El și-a schimbat declarația din nevinovat în vinovat în chiar ziua procesului și acum urmează să fie condamnat.

Judecătorul de la Curtea Coroanei Southwark din centrul Londrei a amânat condamnarea cu patru săptămâni, timp în care serviciul de probațiune va propune instanței o pedeapsă pentru deputatul Illsley, pe baza unui interviu cu acesta.

Illsley riscă să fie trimis la închisoare până la un maximum de șapte ani, iar dacă primește o pedeapsă mai mare de un an, atunci el își pierde în mod automat mandatul de deputat.

Liderul Partidului Laburist, David Milliband, i-a cerut lui Illsley să-și dea demisia, ceea ce ar declanșa convocarea unui scrutin parțial în circumscripția Barnsley Central, din nordul Angliei, unde Laburiștii au câștigat confortabil toate scrutinele parlamentare din 1983 încoace, de când există această circumscipție.

Illsley este al doilea deputat Laburist vinovat de corupție, după David Chaytor, care săptămâna trecută a început ispășirea unei pedepse de 18 luni închisoare pentru delicte similare.

Diferența este că  Illsley este deputat în funcție, pe când Chaytor se retrăsese la sfârșitul mandatului în mai 2010.

Cutremur politic

Există doar două precedente de aceeași natură în ultimii 100 ani: în 1976 deputatul Laburist John Stonehouse a demisionat înainte de începerea executării sentinței pentru delicte de corupție, iar în 1954 deputatul Conservator Peter Baker și-a pierdut mandatul ca urmare a condamnării a șapte ani închisoare pentru fals.

Deconturile false înaintate de Eric Illsey se referă la cheltuieli de întreținere a apartmentului său de serviciu din centrul Londrei între 2005 și 2008.

Alți cinci parlamentari, trei deputați Laburiști și doi membri Conservatori ai Camerei Lorzilor urmează să fie judecați sub acuzația de fals în deconturi.

Scandalul a izbucnit în 2008, când cotidianul Daily Telegraph a divulgat lista deconturilor parlamentarilor, provocând o zguduire din temelii a sistemului politic din Marea Britanie.

Dezvăluirile au ținut prima pagina a ziarului timp de mai multe luni, generând indignare în rândul opiniei publice. Parlamentarii au returnat între timp peste un milion de lire sterline încasate în mod necuvenit ca deconturi, iar 133 dintre cei 646 de deputați s-au retras în 2010, număr record pentru Camera Comunelor după cel de-al doilea război mondial.

Distribuie acest articol

14 COMENTARII

  1. Dar vezi diferenta? Sumele au fost returnate si deputatii retrasi.
    La noi, nastase si ritzi sunt aparati de colegi ca procurorii sa nu-i poata macar ancheta.

    Si sumele la noi sunt mult mai mari: nu doar cateva milioane, ci industrii intregi

    Vestul nu ne cere as fi mimaculati, ci sa avem sisteme functionale care sa tina sub control puroiul

    • Sigur ca e o diferenta intre Marea Britanie si Romania, dar si standardele sunt mai ridicate. Iar deputatii nu au fost „retrasi”, unii dintre ei decizand sa nu mai candideze. Proba ca Eric Illsley, fiind mai nesimtit, nu doar ca a candidat, dar a mai si fost ales in aceasta feuda perpetua a Partidului Laburist (aviz fanaticilor scrutinului majoritar uninominal). Trebuie sa adaug faptul ca doar sapte parlamentari au fost sau urmeaza a fi deferiti justitiei, fiind acuzati ca au abuzat sistemul cu buna stiinta, restul au gresit cu buna credinta.

  2. Va dati seama, aici e vorba de 14 mii lire, furati intr-o perioada mai lunga de timp. O suma pentru care cei din liga A. Nastase – scuzati expresia – nici nu-si scarpina ouale. O asemenea potlogarie este mult sub nivelul unui parlit de consilier local din Romania, cu Q7 si vila.

    Cred ca articolul dvs. a demonstrat mai degraba reversul intentiei afisate de titlu.

  3. Oameni buni, parlamentul englez dateaza din secolul al XIII-lea, iar inceputurile democratiei parlamentare moderne dateaza din 1688. Repet: standardele sunt diferite, incercati sa ganditi mai putin provincial si impacati-va cu gandul ca Brucan a fost mult prea optimist cu cei 20 de ani ai lui.

  4. Ce e de remarcat, e ca la ei unii se mai declara si vinovati (stiu ei bine de ce ) pe cand la noi toti sunt „victime politice” si nimeni nu e vinovanet de nimic. In plus mai e si o justitienetimorata impartiala si probabil si cu un nivel de coruptie saczut. Remarca cu Brucan e foarte adevarata, normal cred ca voia sa spuna 45 ani dar s-a speriat si el gandindu-se la ce furtuna starneste in „populatia revolutionara”

  5. Eric Illsley s-a declarat vinovat în ceasul al 11-lea, înaintea începerii procesului. A realizat – într-un târziu – n-are nicio șansă și dacă se încăpățânează să lupte în instanță și pierde, risca o pedeapsă mai aspră și, poate mai relevant, cheltuieli de judecată mai ridicată.

    În justiția penală din Anglia și Țara Galilor, dacă te declari vinovat de la prima înfățișare – cum nu a făcut acest hoțoman – primești o reducere de pedeapsă de 1/3 față de pedeapsa pe care ai primi-o dacă te declari nevinovat și ești găsit vinovat în urma unui proces. Iar costurile cresc cu fiecare înfățișare (procuratură + apărare).

    • Dupa parerea mea asa ar trebui sa inceapa fiecare proces in Romania. Cum pledezi vinovat sau nevinovat? Sa se faca cunoscut ce inseamna sa pledezi nevinovat si sa fii gasit vinovat(ca pedeapsa) precum si ce inseamna sa pledezi vinovat si sa fii gasit vinovat. Daca nu ma-nsel funcioneaza si la noi metoda asta dar cred ca doar in teorie.

      • „To plead” și „a pleda” este ceea ce se cheamă „false friend” în engleză. În limba română „a pleda” înseamnă a argumenta în favoarea cuiva sau a ceva. „To plead” în justiția engleză se traduce prin „a te declara” (vinovat sau nevinovat).

        În justiția penală din Anglia și Țara Galilor (Scoția și Irlanda de Nord au sisteme juridice separate), dacă o persoană se declară vinovată, instanța trece direct la condamnare. În caz de declarație de nevinovăție, urmează a avea loc un proces, în care sunt chemați martori. Procesul are loc de regulă după mai multe săptămâni sau chiar luni, timp în care procuratura și apărarea își pregătesc probele și le prezintă reciproc.

        Inculpatul își poate schimba oricând declarația din nevinovat în vinovat, inclusiv în ziua procesului (cum a făcut Illsley), dar creditul din partea instanței la pedeapsă (reducerea) scade pe măsura îndepărtării de prima înfățișare.

        Toate cazurile penale sunt prezentate la prima înfățișare la Magistrates Court (judecătorie), care au competență de judecare infracțiuni pedepsibile cu maximum 6 luni de închisoare (sau un an, dacă e vorba de două infracțiuni cu pedepse consecutive). Infracțiunile mai grave sunt trimise la Curtea Coroanei (tribunal).

        Curțile de magistrați funcționează în majoritate cu judecători amatori – voluntari de alte profesii – și cu un număr redus de judecători juriști profesioniști (district judges) și rezolvă 95% din cazurile penale din Anglia și Țara Galilor.

        Curțile Coroanei funcționează cu judecători juriști de profesie, iar în cadru proceselor verdictul (vinovăție sau nevinovăție) este pronunțat de un juriu compus din 12 cetățeni adulți, desemnați prin tragere la sorți.

  6. Eric Illsley a anunțat că demisionează, publicând următorul comunicat:

    „I would like to apologise to my constituents, family and friends, following my court appearance, for the distress and embarrassment caused by my actions that I deeply, deeply regret. I have begun to wind down my parliamentary office, following which I will resign from Parliament before my next court appearance. I will be making no further comment.”

  7. @Petru Clej

    Cred ca e clar oricui ca nu exista tara cu zero corupti. Insa banuiesc ca UK este intr-un loc undeva fundamental opus modelului etic romanesc. Exemplul de fata este pur si simplu strigator la cer fata de situatia din Romania.

    Am vazut recent niste poze cu vila de la Cornu a familiei Sarbu/Ponta. Superba. Era si un Range Rover alb in curte. Banuiesc ca au obtinut toate bunurile astea de sute de mii de euro din salariu, economisind din greu.

    Romania este in alta lume fata de UK, in materie de coruptie. Alt ordin de marime. In UK (1) te mananca puscaria, nicio „victima politica”/”Basescu”/etc. n-ajuta, ca acel filon al prostiei n-a fost descoperit la englezi si (2) nu te mai voteaza nici naiba, esti terminat ca persoana publica daca apar indoieli justificate cu privire la provenienta averii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Petru Clej
Petru Clej
Petru Clej este corespondent la Londra al redacției române a RFI. A fost jurnalist la BBC World Service, redacția română, între 1991 și 2008 (redactor șef între 2000 și 2008) și a lucrat între februarie și decembrie 2007 la BBC News Online.

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Suspendarea lui Trump pe Twitter e un eşec al nostru, al tuturor

Pe un subiect în care toată lumea are păreri limpezi-cristal şi le strigă în gura mare din secunda doi, îndrăznesc să spun...

De la numerologie la ”România Educată”

Religiozități arhaice în contemporaneitate   O doamnă inspector din Galați a dat o circulară școlilor cu privire la un ”training” (inevitabil, online) de numerologie care...

A patra întrebare: Când intrăm în blackout?

Se îndesesc zilele prin care ne trece glonțul “energetic” pe la ureche. Aceasta, de fapt, era a treia întrebare a articolului de...

Cu stiletto pe pârtia de ski sau cum mint politicienii că… depolitizează educația

Politicienii, noi și vechi, vor să… depolitizeze educația cu grația unei doamne care, după șampania de anul nou, o ia pe pârtia de ski...

Ministerul Culturii e gol!

Răspunsul Ministerului Culturii la semnalul de alarmă tras de cineastul Alexander Nanau poate părea năucitor, dar în realitate nimic nu-i nou sub...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.