joi, martie 28, 2024

… Dar de-acus, zise el cu glas sfarsit ridicand un piciorus, dar de-acus s-a ispravit …

… cri-cri-cri, toamna gri, tare-s mic si necajit. Stiu, am mai folosit balada lui Toparceanu de relativ curand, mai exact pe 12 iulie, aici,  « … inceputul sfarsitului (sindromul Tantalus) » in care, printre altele, spuneam cat de frustrant trebuie sa fie pentru liderii USL sa fie, precum Tantalus, atat de aproape si totusi atat de departe de satisfacerea poftelor. Ingaduiti-mi, totusi, sa revin cu o noua perspectiva asupra baladei cu pricina. Pentru ca, la o a doua vedere, Toparceanu nu scrie despre toamna, ci despre cum poti pierde frumos si castiga urat.

O lectie de care avem zilele astea mare nevoie atat noi cat si politicienii. O balada din care putem invata cu totii pentru a reactiona cum se cuvine in zilele care urmeaza.

Sa-ncepem cu balada. La o prima lectura, e vorba despre un greier usurel hipiot si zapacit, fara grija zilei de maine, « suprins » de o toamna uda, slaba si zaluda, la care s-ar fi cuvenit sa se-astepte si sa se pregateasca in consecinta. Si despre o furnica harnica, prevazatoare, care toata vara strange bob cu bob in loc sa se distreze precum greierasul. Concluzia de gimnaziu ? Furnica-i personajul « asa da », greierele, « asa nu » in gazeta de perete a scolii.

La o a doua lectura, insa, lucrurile se complica nitel, asa ca devin mai interesante. Da, greierele a pierdut, furnica a castigat – dar cum au facut-o fiecare ? Nu-mi spune ce-ai castigat sau ce-ai pierdut, spune-mi cum reactionezi in fata victoriei sau a esecului.

Sa-ncepem, precum Toparceanu, cu greierasul. Mic si pricajit cum e, « muiat in tus si pe-aripi pudrat cu bruma » isi identifica fara false pudori calculul gresit – « nu credeam c-ai sa mai vii inainte de Craciun, ca puteam si eu s-adun o graunta cat de mica ». Ba mai mult, nu incearca sa paseze responsabilitatea pe umerii altcuiva, nici macar pe cei ai furnicii. Isi vaita doar soarta – « tare-s mic si necajit » – si o accepta. Dovedeste o resemnare aproape mioritica, am putea spune, daca n-ar fi vorba nu de-o oaie, ci de-un greier. Nici pevecina  furnica n-o injura – face doar o constatare de fapt. Cum reactioneaza, pe de alta parte, in fata « succesului » gospodina de furnica ? Daca e sa-l credem pe greieras (si n-avem de ce sa n-o facem), nu doar ca nu-si ajuta « aproapele »/ « vecinul », ci se mai si duce « si umple lumea toata ca m-am dus si i-am cerut ». Barfeste, adica. Se bate cu pumnul in piept. Se trufeste. Evident, furnica lui Toparceanu nu-i crestinata (sic !).

Simplu spus : furnica, desi castiga, pierde, nestiind cum sa-si gestioneze succesul. Greierele, pe de alta parte, desi pierde, castiga, pentru ca stie cum sa piarda cu demnitate.

Si-acum sa ne intoarcem la noi si la actorii nostri politici. Ceea ce trebuia sa se intample, s-a intamplat. Unii au castigat, altii au pierdut. Pentru o vreme, inorogii care trag vanturi cu miros de trandafiri s-au refugiat din nou in paginile visatorilor. Fecioarele mai au de asteptat.

Cum, insa, castiga sau pierde fiecare dintre cele doua tabere ? Cum stie fiecare sa-si gestioneze succesul  sau, respectiv, esecul ? Despre vecini, cunoscuti, prieteni sau comentatori, va las sa trageti singuri concluziile (desi nu ma pot impiedica sa observ echilibrul de care a dat dovada pana acum o platforma de comentarii altminteri destul de polarizata in ultima vreme, precum Voxpublica). Sa ne ocupam de oamenii politici.

Aici testul « greierele si furnica » functioneaza precum hartia de turnesol. E limpede din felul in care Ponta si Antonescu au reactionat la auzul deciziei CCR, ca mult clamata unitate a USL e mirifica, sublima, dar lipseste cu desavarsire. Daca Victor Ponta a incercat o abordare aparent schizoida – una ca prim-ministru, mai calma, alta mai agresiva, ca presedinte de partid – partenerul sau de coalitie, Crin Antonescu, n-a ratat nici acum ocazia de a se infunda si mai tare intr-un ridicol din care nu-l mai poate scoate nimeni, nici macar colegii de partid. Precum un adolescent acneic, omul refuza pur si simplu sa accepte realitatea, bate din picior, si se incapataneaza sa alerge dupa inorogi, tarand dupa el o multime de oameni, daca nu cumva o tara intreaga. Or, cum Ponta, in ciuda defectelor, nu e sinucigas, despartirea de Antonescu e de-acum doar o chestiune de timp. Ceea ce nu inseamna ca, dupa Antonescu, istoria nu-l asteapta, ceva mai rabdatoare, si pe Ponta la cotitura. C-asa e istoria, incapatanata (vicleana, cum ar zice Hegel), iar ceea ce trebuie sa se intample se va intampla.

Cam atat deocamdata despre greieri. Dar furnica ? Da’ Basescu, da’ PDL, da’ dreapta, in general ?

Decizia lui Basescu de a refuza orice comentariu dupa decizia CCR, ba chiar si orice aparitie publica pana la citirea deciziei in plen, e – asta trebuie s-o recunoasca pana si adversarii cei mai inversunati – o dovada de maturitate. In primele 24 de ore cel putin, Basescu s-a abtinut de la ispita furnicii. Cum va proceda in continuare, ramane de vazut. Daca e inteligent, va aborda un ton calm, generos, aproape impaciuitorist. Demisia, cum vrea Antonescu, nu si-o va da-o, pentru ca nu cavaler al Mesei Rotunde, ci om politic cu oroare de inorogi, or o asemenea miscare ar dezavantaja profund dreapta. Daca, insa, va continua cu abordarea conflictuala care i-a adus pana cum succesul, are toate sansele sa-i traga dreptei la care tine-asa de mult, presul de sub picioare. Vorba lui Machiavelli, cei care se incapataneaza sa repete aceeasi strategie (vulpe sau leu) sunt sortiti pieirii.

Dar dreapta, ca tot veni vorba ? Daca va incepe sa se laude dimprejur, precum furnica, batandu-se cu pumnii-n piept, precum Tarzan, sau/si daca PDL se va imbata inca o data cu apa rece, nu-si va aranja borcanele (bine, sacii) in propria-i camara si in relatia cu Initiativa lui Ungureanu sau Noua Republica a lui Neamtu, alegerile din noiembrie ii vor spulbera poate definitiv. Si-atunci toate eforturile de peste vara vor fi fost zadarnice.

Sa nu uitam : va fi fiind greierasul mic si necajit, da’ e inca viu si nimic nu ne spune cum sau daca a supravietuit iernii. Si va fi stand furnica calare (sic) pe un sac de boabe, dar asta nu-i nici o certitudine c-o va prinde primavara la fel de bine dispusa.

Distribuie acest articol

32 COMENTARII

  1. Partea bună care vine după ce faci o prostie, e că, vrei – nu vrei, devii mai înţelept. Isteria are avantajul că se consumă repede. (În particular, mi se pare ridicol să declari că vei respecta o hotărâre ilegală şi nedreaptă). Avantajul dreptei politice acum e că pot învăţa pe pielea altora, şi după cât de dură a fost lecţia, sper s-o asimileze bine. Sigur, stânga poate să-şi dea în continuare în petec, dar răcnetele de acum îi vor deveni piuituri. Traian Băsescu a prins mingea şi cred c-o va aşeza calm înainte să şuteze, calculând de trei ori ce mişcări va face. Iar noi toţi aveam nevoie de zgâlţâiala asta, ca să înţelegem mai bine diferenţa între ceea ce suntem şi ceea ce pretindem a fi. Plata pentru aventura acestei veri nu cred că e în zadar, putem învăţa să nu ne mai minţim.

    • „Partea bună care vine după ce faci o prostie, e că, vrei – nu vrei, devii mai înţelept. ”
      Probabil nu ati auzit despre Stan, patitul.
      Bine, fie.
      Dupa dvoastra cu cit facem mai multe prostii devenim mai intelepti. Peste poate.
      In felul asta pina si prostul care daca nu-i fudul intr-un tirziu ar ajunge intelept.
      Gasiti alta rima.

      Cit despre cum interpreteaza dl Fumurescu balada, nu putem sa-l condamnam.
      Cititorul are dreptul la interpretarile sale, iar cel care mai are si putin exercitiu la scris incearca sa faca din greiere furnica si vicevertcea.
      Apoi, cind il auzi pe greiere iti vine sa-i plingi de mila, dar nici furnicii nu poti sa nu-i dai crezare.
      Mult mai simplu ar fi de spus: cei doi dobitoci, plagiatorul si somnorosul, nu au nicio scuza pentru ce au facut intr-un stat de drept.
      Nu merita sa apara in fabule. O impietate.

    • PATÉTIC, -Ă I. adj. 1. care impresionează puternic, plin de patos; mișcător, emoționant, duios. 2. (despre nervi) care inervează globul ocular. II. s. n. categorie estetică desemnând însușirea unei situații sau a unei opere de artă de a provoca emoții puternice, de a impresiona. (< fr. pathétique, germ. pathetisch, lat. patheticus)

      • Pai pune si definitia asta. Plin de emfaza, de afectare e articolul sau mai precis un bullshit afectat.
        PATÉTIC, -Ă, patetici, -ce, adj. 1. Plin de patos, care emoționează, impresionează, înduioșează; plin de emfază, de afectare. 2. (Despre nervi) Care inervează mușchii oblici ai ochiului. – Din fr. pathétique, germ. pathetisch.
        PATÉTIC adj. v. înduioșător.

      • PATÉTIC adj. v. înduioșător.
        Se foloseste adeseori in sens peiorativ. Cautati in DEX ce inseamna peiorativ.
        Deci, articol patetic, daca nu ar fi ridicol.

          • Nu fiti ranchiunoasa pentru ca m-am amuzat putin pe seama voastra, dupa toate comentariile aiuristice pe care le-ati facut! sau nu ai citit urmarea?
            Oricum, important e ca domnul Fumurescu si-a regasit cetatenia pierduta acum cateva zile. Acum se simte, sper,…..im-plinit!

  2. Cine nu stie sa piarda nu stie nici sa castige! A fost o luna de eroziune accelerata a increderii in USL, si exact ca in Roma antica, publicul va cere victime. Si eu cred ca numarul 10 va pica pe Antonescu. Sper ca cei din tabara Basescu sa stea cu picioarele pe pamant si sa vada rezultatul corect: cei dezamagiti de USL nu trec automat in partida PDL. Cred ca la toamna nu vor fi mai mult de 30% prezenti la vot. Asta daca invigatorul de ieri nu va mai face alte nefacute care sa scoata lumea in strada. Inchei cu o apreciere sincera pentru calitatea si eleganta articolului, o rara avis intr-o societate imbibata de fronda si ura. Sa speram ca atitudinea dlui Fumurescu va fi adoptata de mai multi formatori de opinie.

  3. PDL nu are de ce sa-si faca griji deoarece 11 mil il sustin pe BASE…nu asa sustin aparatorii dreptei? Sa vedem la alegerile din toamna cati vor fi de fapt. Nu cred ca se aduna mai mult de 4 milioane dar fiecare e liber sa creada ce vrea.

    • Eroare. Cei 11 milioane nu il sustin pe Basescu. Nu au considerat ca trebuia demis (Presedentia e o institutie a statului si nu o morfolesti dupa cum iti miroase in casa), nu au considerat ca era un subiect de interes (vorba lui Plesu: „nu e pe agenda mea”) sau au considerat ca modul in care s-a ajuns la referendum reprezinta o calcare in picioare a functionarii democratice a unui stat normal. Reformuland, cu toate pacatele lui,din punctul lor de vedere Basescu nu a facut erori majore care sa implice un eveniment exceptional cum este demiterea (chiar a facut unele lucruri care au impins spre bine societatea romaneasca). In schimb flacaii care au fortat demiterea au aratat ca nu le pasa de nimic (legi, institutii, Constitutie) ca sa isi realizeze obiectivele. Poti sa mai adaugi si cca 2 milioane (dintre care 900.0000 au votat, probabil majoritatea, adusi cu arcanul) de sustinatori reali si neconditionati ai lui Basescu.

    • Tu te uiti doar la antena 3? 11 Mil nu-s sustin pe Base, ci sustin ca Base n-a incalcat grav constitutia si deci nu trebuia suspendat/demis. Nush daca reusesti sa vezi nuanta….

  4. Stimate domn, cred ca interpretati aiurea balada. Considerati, asadar, ca recunoasterea unui viciu ( in cazul de fata – lenea ) e o dovada de demnitate. Din punctul asta de vedere, orice infractor care recunoaste, de exemplu, ca a violat sau ucis e un individ demn. Poate demn de o funie. Apoi sustineti ca furnica il barfeste pe greieras. In realitate, furnica doar comenteaza tupeul de nedescris al greierului de a veni sa-i ceara din avutul ei, dupa ce el a cantat prin gauri toata vara. E dreptul ei sa isi manifeste indignarea. Daca vreti, e un comentariu, cam in genul celor pe care le facem si Dvs si noi pe aici. Sau poate toti barfim? In rest, dar fara legatura cu fabula pomenita, sunt de acord cu comentariul ( barfa) potrivit caruia ( careia ) Basescu a procedat corect atunci cand a ales sa taca. Partea proasta este ca va trebui sa taca tot timpul si asta pentru a nu fi acuzat ca, printr-un simplu ”Buna seara!” e posibil sa fie acuzat ca a incalcat toate legile, nu doar zdrentuita Constitutie. Asta in timp ce altii pot constata senin si fara a incalca vreo norma legala sau de bun simt ca judecatorii CCR au scos o hotarare ilegala ( de ce nu-i arestam ? ), ca populatia trebuie sa iasa in strada ( de ce nu si cu arme ? ), ca sunt viermi pe langa parchete ( de ce nu-i storcim sau macar sa-i macelarim cu macetele ca in Rwanda ? ) etc.
    Am o rugaminte: data viitoare alegeti fabula cu vulpea si strugurii -nu acri , ci putreziti de-a dreptul. Pentru ca toti cei care au alte pareri decat Antonescu par a deveni astfel de stafide: Rus, Aspzazia Cojocaru, ceilalti 5 judecatori, ”mortii” care au indranit sa nu vina la vot pe 29 iulie etc .

    • Ideea din text e ceva mai subtilă: nu se judecă moralitatea faptei, se judecă conştiinţa – poţi, sau nu, să accepţi o faptă, a ta sau a oricui, înţelegi o cauză, sau persişti într-o eroare. Pe de altă parte, e o alegere: să trăieşti singur, închis în adevărul tău, sau să fii parte din universal.

      • Uau! Metafizica subtilitatii mioritice la greier pentru a descoperi sentimentele haitei de lupi USL aflata in plin asalt in institutiile pastorite pana de curand de ciobanul Basescu !
        Cred ca aleg ”never asked again”, nu de alta dar dintotdeauna poporul roman asta a facut, atunci cand era pus in fata unor incercari mai mult sau mai putin ”istorice”. Alte popoare storceau ”greierii”. Noi incercam sa aflam cam ce ii motiveaza pe ei. Am sacrificat curajul si respectarea adevarului pentru sofismul de mamaliga de a afla ce il defineste pe ”greier” din toate punctele de vedere, sa aflam daca nu cumva starea lui spirituala era mai avansata ca a furnicii.
        Referitor la ultima propozitie a Dvs., cred ca toate adevarurile se nasc si traiesc mult timp singure, intr-un gand, intr-un birou, intr-un laborator etc, uneori fiind chiar complet izolate si ridiculizate de ceilalti. Fiind adevaruri ( pt ca despre ele vorbim ), la un moment dat, oricum vor deveni universale. Si asta e tot ceea ce conteaza, asa ca nu prea vad dilema, e usor de ales daca vezi limpede.

  5. La trimiterile din ultima vreme (Toparceanu, Kurosawa, Caragiale, Eugen Ionescu sa ),
    as mai adauga un fragment din corespondenta intre Edgar Quinet si Ion Ghica pe la1848;
    „fericiti voi romanii, la voi totul e de facut” si o vorba a unui personaj al lui Salom
    Alehem „si palme daca e nevoie dar sa fie obrajii rosii”.
    Citatele sunt din memorie, scuze pentru inexactitati.
    Dincolo de literatura, intrebarea ar fi cum de a fost posibil si ce nu
    functioneaza (cred ca ar fi cazul sa avem obrajii cam rosii).

  6. Apropo’… oarecum, de subiectul de mai sus si de cat de departe suntem de unde ar trebui sa fim…
    Cine reusea ieri, printre „picaturile” treburilor de la job sa arunce cate un ochi pe ceva „fluxuri de informatii” avea toate sansele ca dupa anuntul deciziei CCR sa vada ca prima informatie ulterioara momentului:
    Ce a postat Elena Udrea pe Twitter şi pe Facebook imediat după ce decizia CCR a fost făcută publică…
    Doamne!… oare chiar asa de precari suntem ?!? Oare nu reusim si noi sa „devenim” nici un strop ?!?
    Acest mesaj vine de la un „abbsent motivat” care are tone de critici la adresa „celorlalti”, care nu crede nici un strop din barfa legata de TB si EU si care asteapta probe pt a comenta prestatia lui Udrea ca ministru…
    Dar totusi!… De ce Dracu’ nu invata astia sa mai si taca uneori !…

  7. Meah, n-as sari sa etichetez ca „maturitate” tacerea lu TB. Pare mai degraba ca nu vrea sa repete o situatie a la Geoana. O sa povesteasca el mai incolo…

  8. Ce prostie mai e si asta? Poemul e descris cu gust dar paralele se potrivesc ca nuca in perete. Greierele si furnica ar putea fi de pilda Grecia si Germania dar in nici un caz antonescu, ponta sau usl care nu sunt nici niste trubaduri simpatici nici o armata harnica. Antonescu atat viespea agitata si enervanta cat si trantorul ce se crede regina. Ponta e musca ce se invarte aiurea si lasa microbi peste tot iar usl e o adunatura de gandaci pestilentiali. Ar mai fi tantarii de la antena 3, caractere subtiri si nesuferite ce le-ai dori aplatizate cu riscul de a manjii peretii.

  9. Dl Ponta a incercat o abordare de tata. Nici in piata nu auzi chestii de-alea. E descalificant pentru un om de pe strada, dar pentru un PM.
    Vai de capul lor.

  10. M-am gandit mult la „Balada unui greier mic” zilele acestea, gasesc paralela incantatoare. Aveti dreptate, ar face bine furnica sa gandeasca de doua ori pana deschide gura o data, si chiar daca nu poate ingropa securea razboiului, macar sa nu o tina le vedere. Basescu si-a recastigat de partea lui multi sceptici, nehotariti, dar ii poate pierde la fel de usor.

    Cat despre dreapta/PDL acest scandal le-a dat o nesperata si poate nemeritata gura de oxigen. Din locomotiva a PDL, Basescu ajunsese sa fie acuzat de multi ca trage PDL in jos, ca acum din nou sa se inverseze rolurile. La cate gafe am vazut din partea USL in ultimele luni e usor de crezut pentru cei din PDL ca oricine din partea lor e mai bun. Cu toate acestea, opinia publica este inca preponderent de partea USL cu toti saltimbancii lor, asa ca dreapta ar face bine sa nu cada in capcana autosuficientei si sa-si faca putina curatenie in perspectiva alegerilor din toamna.

    • D-le Fumurescu,

      Cred ca e primul articol al dvs (pe acest site) care m-a iritat inca de la inceput si aceasta premiera m-a nelinistit pana am citit raspunsul lui Red (bravo, Red, excelenta analogia cu Grecia si Germania!)…Acum, ca am inteles ce ma nemultumeste, trec peste faptul ca e un fleac si ca nimic nu ma califica sa va critic. Va spun, in calitatea mea de cititor admirator de greieri: pai, d-le Fumurescu, greierele e o vietate aprioric simpatica si, MAI CU SEAMA, SE PRICEPE DE MINUNE LA CEVA, CANTA! Chiar si in fabula intuim ca el are un talent, o „expertiza”, ca are multe de oferit, IN FELUL LUI, celorlalti…Chiar si-n fabula il simpatizam: se preocupa de bucuria umplerii sufletului, nu de cea a umplerii camarilor…

      Asa ca, pt. numele lui D-zeu, cand si cu ce v-a fost simpatic Antonescu?! La ce ati aflat dvs. ca s-ar pricepe dansul, ce stie sa faca minunat si laudabil, sa ne-ncante?! Si, mai ales, din ce-ati putea deduce ca bucuriile sufletului si nu „camarile” pline il motiveaza?!

      Ma-ntreb daca privim acelasi film…Caci eu va spun sincer, ca mare iubitor de animale, ca pt. mine Antonescu nu se califica sa fie alaturat niciunui animal din realitatea noastra cotidiana…Analogia cu cele mai multe ar fi jignitoare pt ele.(S-ar putea, prin funduri abisale de ocean sa-i semene vreo vietate greu de clasat, pt. care acum or cauta nume cercetatori
      pasionati).

      • @ catperson – Mi-e teama ca n-ati inteles (sau nu m-am facut eu bine inteles) daca ati inteles ca il comparam pe greiere cu Antonescu si Antonescu „iesea” la fel de bine. Incercam sa spun tocmai opusul: spre deosebire de greierasul lui Toparceanu, Ponta si Antonescu NU stiu sa piarda (dau vina pe furnica, pe vecini, etc.). Nadajduiesc ca ne-am lamurit.

        • Aha, multumesc! Poate ca totusi e pagubos cititul asta rapid, in zig-zag, sa „incapa” cat mai mult…Apar, inevitabil, superficialitatea si interpretari gresite…
          Poate ca ne linistim si ne vedem mai adecvat de treburile noastre (fie ca suntem greieri, fie ca suntem furnici, fie ca aspiram la vreuna!), fara sa mai devoram, uneori compulsiv, ce scriu / zic „ai nostri”/”ai lor”…

  11. Ma tem ca greierele isi face o strategie si mai buna de-acum. Dupa ce a probat „competenta” celor 2 lideri Crin si Ponta, ma tem ca baronii din PSD si PNL se vor reuni si nu le va lua mult timp pana sa-si dea seama ca au nevoie de o noua echipa la varf. Una cu sanse mai mari de castig in alegeri decat actuala. Si ia ghiciti care va fi aceea? Nastase o anuntase mai demult sugeran o rocada intre posturi, adica PSD sa dea candidatul la presidentie si PNL primul ministru.

    Sorin Oprescu la presidentie si Tericeanu prim ministru cum va suna? Sau nu stiu, poate PNL scoate pe altcineva de la naftalina dar nu prea vad pe cine. Mie unul va spun sincer ca imi cam da frisoane. Ma tem ca in momentul ala o echipa MRU-Blaga va lua ea locul greierului invins. Mai ales avand in vedere electoratul care a votat masiv cu USL la locale si la referendum.

    Deci cred ca Basescu si alianta de dreapta trebuie sa-si calculeze foarte bine passi, sa-si studieze foarte atent adversarul, pentru adversarul inca are resurse. Si mari. Nu va fi o lupta usoara, nici in toamna si nici la prezidentiale.

    Daca Crin ramane candidat eu as propune demisia lui Basescu si intrarea in cursa a lui MRU pentru ca l-ar bate pe Crin si ar fi locomotiva pentru alianta de dreapta. Dar daca USL isi inverseaza si isi schimba liderii in configuratia de care am spus mai sus, atunci va fi chiar foarte greu. Nu prea vad cine din dreapta l-ar putea bate pe Oprescu. Asta e problema.

  12. Nu putem spune „infringere” si atit. Ea vine dupa o alta infringere care si ea vine la rindul ei dupa alte infringeri. Dar sa nu uitam si victoriile. Ele au fost si vor mai fi. Si de o parte si de alta. Sa nu uitam ca suntem intr-o evolutie, iar asta presupune o abordare statistica. E bine, daca statistic suntem pe plus. Asta ar presupune ca am inaintat ceva si ca daca suntem cumva intr-un troleibuz la o ora de virf avem sanse sa coborim la prima. Ca altfel e de rau.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro