marți, martie 19, 2024

Datele lipsă în monitorizarea epidemiei: internările la ATI pe județ pe zi

Numărul real al infectărilor cu SARS-CoV-2 este o mare necunoscută. Un model al celebrei universități americane MIT estimează o medie la nivel global de 12 cazuri nedetectate la fiecare caz confirmat. Negaționiștii și manipulatorii din România profită de aceste incertitudini și ne spun că ”e normal să crească numărul de cazuri, dacă testăm mai mult”. Va fi însă mult mai greu pentru ei să explice de ce numărul de pacienți covid-19 aflați în ATI a crescut de la 144 la 240 într-o lună. În aceste vremuri pline de necunoscute, datele certe, raportate rapid, cum sunt cele de la ATI, pot ajuta publicul să înțeleagă mai bine evoluțiile. Aș vrea să sugerez autorităților române să publice zilnic numărul de pacienți noi covid-19 internați la ATI, care este mai grăitor decât numărul de pacienți aflați deja în ATI: de exemplu comparând internările în ATI de săptămâna aceasta cu cele din săptămâna precedentă putem înțelege mai bine evoluția frecvenței cazurilor grave, dar și a epidemiei în general. Defalcarea datelor ATI covid-19 pe județe este și ea importantă pentru a urmări trendul diferitelor focare locale și pentru a înțelege cât de aproape suntem de epuizarea resurselor medicale pe plan local.

Scriu în calitate de simplu locuitor al unei țări cu o epidemie mult mai gravă decât cea de până acum a României. Mulți observatori, mai ales externi, spun că epidemia cu peste 75000 de cazuri confirmate și peste 5500 de decese a compromis definitiv Suedia. Tot ce se poate, dar asta nu face irelevante experiențele covid-19 din Suedia, ba dimpotrivă, la atâtea cazuri, sigur au mai multe date despre răspândirea comunitară, cum e cea aflată în desfășurare în România. Știm astăzi că primul val din Suedia este pe sfârșite, după patru luni. Numărul de cazuri confirmate nu indică asta deloc: sunt vreo 500 pe zi, adică echivalentul (raportat la populație) a 1000 de cazuri pe zi în România. Nici cei 84 de pacienți aflați în ATI în 12 iulie nu par să sugereze finalul primului val. Dar faptul că am avut deja câteva zile cu 2, 1, sau (date preliminare pt 8-10 iulie) zero internări în ATI în întreaga țară ne asigură că numărul de pacienți în ATI va scădea în următoarele zile, iar numărul de decese pe zi va continua să scadă în următoarele săptămâni. 

Dacă privim graficul cu numărul de cazuri înregistrate în Suedia, nu este vizibil sfârșitul de val. Nici trendul descrescător al epidemiei (sugerat de internările ATI încă de la mijlocul lui aprilie) nu este vizibil. Dacă considerăm exclusiv numărul de cazuri confirmate care necesită spitalizare ajungem la un trend similar celui de la ATI dar asemenea statistici sunt mai greu de obținut rapid, comparativ cu ATI, mai ales dacă sunt internați și asimptomatici (cum e cazul în România). În schimb observăm cu ușurință pe graficul de cazuri confirmate că la sfârșit de mai s-a schimbat politica de testare: testele au devenit accesibile și gratuite pentru toți în cele mai populate regiuni. Graficul de decese este însă foarte similar cu graficul de intrări în ATI, dar decalat cu 1-2 săptămâni. Chiar dacă nu toți pacienții care au decedat au trecut prin ATI, intrările ATI sunt un bun predictor pentru multe aspecte ale epidemiei, inclusiv decese (care necesită uneori chiar și 10 zile pentru a fi înregistrate).

Cred așadar că ar fi foarte util să vedem zilnic în România cifre despre numărul de pacienți noi internați în ATI cu covid-19. De ce nu este suficient numărul total de paturi ATI ocupate, publicat acum? Pentru un observator optimist, acest număr este stabil pe un platou în jurul cifrei de 237 încă din 2 iulie, ceea ce poate sugera un ”vârf”. Dar necunoscând numărul de internări, este greu de știut. Spre exemplu în ziua de joi 9 iulie numărul de pacienți ATI a scăzut de la 240 la 239. Reprezintă asta o singură externare (dau deces)? Sau vorbim de 51 de externări și 50 de internări? Dacă cumva aceste ipotetice 50 de internări sunt un record de creștere a cazurilor grave? Dat fiind că cei 50 de pacienți nu s-ar externa foarte repede, un astfel de record ar fi vizibil în numărul de paturi ocupate abia peste o săptămână sau două! Or informarea din timp a populației este esențială pentru a reduce anxietatea și a încuraja respectarea distanțării.

Cred de asemenea că este important să vedem date despre internări ATI pe județ. Focarele covid-19 sunt locale, virusul nu se răspândește uniform în teritoriu (cum se întâmplă cu gripa). Este important de înțeles unde sunt actualele focare, câți bolnavi din jud. Brașov spre exemplu au intrat în ATI, indiferent dacă sunt tratați la Brașov sau în alte județe. Numărul de paturi ATI ocupate de bolnavi provenind din județul Brașov este și el important pentru ca publicul să înțeleagă dacă resursele ATI sunt la limită sau au fost depășite (cum înțeleg că e cazul la Brașov). Astfel de realități vor ajuta oamenii să înțeleagă evoluția și gravitatea situației la nivel local. Vor fi probabil cifre mici și greu de analizat pe zi, dar se pot face statistici pe săptămână, medii mobile, etc.

Numărul de pacienți în ATI este disponibil și în Suedia începând din 30 martie. Să observăm că între 30 martie și 12 aprilie, numărul de pacienți ATI din Suedia a crescut cu 273, o viteză de creștere de aproape 3 ori mai mare decât cea din ultima lună din România. Faptul că epidemia evoluează acum mai lent în România este pozitiv, chiar dacă per ansamblu situația se înrăutățește. Las specialiștii să se pronunțe asupra cauzelor creșterii mai lente din România dar bănuiesc că fazele epidemiei sunt diferite, vremea este mai caldă, România mai reușește să facă anchete epidemiologice, ceea ce nu se mai face, la Stockholm de exemplu, din martie, pentru că personalul care ar fi fost necesar pentru anchete a fost indispensabil pentru tratarea bolii.

Aș dori să revin pe final la misterul reprezentat de numărul total de infectări, care îngreunează și estimarea mortalității covid-19. Faptul că foarte puține din cazurile covid-19 sunt detectate cred că este strâns legat de ușurința cu care virusul se răspândește: există mulți oameni care poartă virusul dar nu simt asta și (mai ales cei cu simptome ușoare) îl transmit mai departe, ceea ce a dus la criza actuală. Este fascinant de observat în acest context cum comunicarea publică este obsedată practic de numărul de cazuri confirmate care… nu spune mare lucru. Se fac sute de analize statistice, inclusiv în România pe niște date a căror semnificație este incertă în cel mai bun caz. Da, știm câte cazuri am detectat dar habar nu avem ce proporție reprezintă ele din numărul real de cazuri. Iar proporția asta o fi având media de 1/12 (conform MIT), dar variază de la o țară la alta, de la o zonă la alta și de la o zi la alta! O țară care face zero teste va avea zero cazuri confirmate și ar părea cea mai sigură țară din lume, dar realitatea ar fi cel mai probabil cu totul alta. Ce e și mai ciudat este că regulile de intrare în multe țări sunt dictate de numărul de cazuri confirmate în țara de origine în ultimele două săptămâni, raportat la populație. O țară ca Suedia care testează gratuit la cerere va fi dezavantajată. Noroc că se termină valul, și asta se începe încet-încet să se vadă și în numărul de cazuri confirmate.

De ce se termină valul în Suedia? De ce nu mai sunt cazuri grave, deși infectări sunt încă multe? Probabil pentru că multe din cazuri sunt de oameni tineri, mai puțin afectați de virus. Nu sunt expert în domeniu dar sunt convins că nici experții nu au un răspuns unanim. Acest fenomen de oprire ”de la sine” a epidemiei a fost observat în răspândiri covid-19 mai extinse și agresive cum ar fi Bergamo sau New York. La un moment dat, ”virusul obosește”, cum se exprimă matematicianul Michael Levitt, laureat al premiului Nobel pentru chimie, care a observat asta încă de la începutul crizei urmărind epidemia din Hubei. El estimează că mortalitatea covid-19 se plafonează undeva între 0,05% și 0,1% din populație (deocamdată datele din orașe grav afectate ca New York și Stockholm îi dau dreptate… deocamdată). Mulți cred că imunitatea se află printre explicații, deși studiile de anticorpi de ex. din Suedia sau Spania nu au rezultate încurajatoare. Un studiu recent al institutului Karolinska (care decernează premiul Nobel pentru medicină) arată că de două ori mai multe persoane din Stockholm au în sânge ”celule T” caracteristice SARS-CoV-2 decât cele care au anticorpi specifici acestui virus. Dacă este corect ce spun ei și eșantionul (donatori de sânge) este reprezentativ, ar însemna că 30% din populația Stockholmului a avut virusul. Matematicienii estimează că viteza epidemiei încetinește marcant după 25% răspândire. Nu știm dacă modelele lor sunt valide (răspândirea cu caracter local, în clustere, a SARS-CoV-2, face probabil neadecvate multe modele matematice), dar este o posibilă explicație a reducerii treptate observate în Suedia.

Sunt încă multe necunoscute, se vor mai face studii, sunt multe de aflat despre acest virus. Epidemia e lungă, să păstrăm așadar distanța!

Distribuie acest articol

32 COMENTARII

  1. Lucrurile evolueaza foarte prost asta este clar dar oare de ce. Poate ca raspunsul este si in intrebarea ce urmeaza:
    Nu stiu daca comit o jignire la adresa PSD in intregul sau spunand ca asa cum in trecut a fost condus la cel mai inalt nivel de infractori dovediti si condamnati ca atare sau infiintat de unul azi acuzat de genocid(crime contra umanitatii) adica un posibil asasin de nivel maximal, suspectez ca este si azi condus de un grup de asasini pentruca se pare ca prin actiunile lor politice ne trimite la moarte sigura?
    Oare sunt prea dur sau gresesc?

    • O stire ar trebui sa ne dea de gandit, s-a constat ca in urma imbolnavirii nu exista un numar mai mare de anticorpi, din contra, mai putini iar pericolul unei noi infectari este posibil. In fata urmarilor imbolnavirii, o noua infectare a 2 oara probabil va fi si ultima. Da, in fata acestor date stiintifice afirmatiile de mai sus nu sunt dure, sunt realitatile romanesti, cum un partid doreste prin toate mijloacele sa ajunga iar la putere peste mortii de acum si mai ales cei care vor urma. In alte state oamenii se organizeaza si fac apel la justitie impotriva unor instutii si politicieni care neaga aceasta pandemie, care din functii politice incearca sa manipuleze populatia.
      In alte state carantinarea este ceva normal si obisnuit la noi nu mai este posibil, sa fim noi oare dintr-o data „steaua democratiei apusene” si aparatorii acesteia ?

      • Este vorba de legi si masuri care sunt luate la nivel european. Nu stiu in ce masura suteti informat, in Spania exista zone carantinate, exista zone in care purtatul mastii este obligatoriu si pe strada, nerespectarea fiind sanctionata cu 100 EUR iar pt restaurante, baruri etc. care nu respecta legea , amenzile se pot ridica pana la 600000 EUR.
        Este vorba de protectia pe care o acorda statul cetatenilor in fata unor evenimente de acest gen si cum majoritateta poate fi aparata de cei cativa care ignora toate evertismentele, cei care nu cred ca exista boala si cei care au impresia ca lumea e lor.

  2. Am observat si eu cu surprindere acest aspect al plafonarii infectiilor si personal am tras concluzia ca harmalaia mediatica creata in jurul cifrelor de mii de morti ajung pana la urma sa modifice comportamentul aproape tuturor iresponsabililor (sau macar a contactilor acestora) . Nu oboseste virusul ci ignoranta . Dupa aceea urmeaza linistirea apelor , calmarea spiritelor , revenirea la obiceiuri normale si o luam de la capat .

  3. Poate-s io prost, da’ publicarea datelor in alt format nu cred ca-i ajuta prea mult pe cei ce nu-s in stare sa scada un numar din altul – ma refer la numarul de cazuri la ATI din doua zile consecutive. Drept e, aia nu-i chiar cifra de care se zice in articol, dar coroborand cu numarul de morti are cam aceeasi relevanta, cred eu.

    Am mai zis-o si in alte locuri: in conditiile de la noi, ar putea fi periculoasa o informare mai detaliata. La nivelul de educatie, de gandire in perspectiva si de grija pentru aproape de la noi, daca o localitate n-are nici un caz trei zile la rand, acolo oamenii fac chef, si daca-i unu’ asimptomatic printre ei, dupa o saptamana au zeci de cazuri. Da’ dupa ce au zeci de cazuri, fug toti pe la prieteni prin localitati vecine, ca sa se fereasca – si raspandesc boala si aiurea. De-aia, informarea tre’ sa fie cat se poate de precisa ca sa ne dea o imagine cat se poate de buna asupra situatiei din tara, da’ fara sa stimuleze comportament iresponsabil in partea aia de populatie care-i predispusa la asa ceva (si care din nefericire e semnificativa).

    Parerea mea.

    • „ar putea fi periculoasa o informare mai detaliata”
      Chiar dacă n-ar trebui, de fiecare dată când văd cu câtă dezinvoltură își bat unii joc de democrație mă întreb ce (mai) caut în țara aceasta…

    • Numarul de internari nu este numarul de paturi ocupate azi minus numarul de paturi ocupate ieri!

      Pentru ca:
      – exista si externari
      – exista si decese (in Romania mor cam jumatate din pacientii internati in ATI cu covid-19)
      – unii pacienti sunt re-internati in ATI daca se li se inrautateste starea. Pt monitorizarea epidemiei nu trebuie puse re-internarile la socoteala pt ca ne intereseaza numarul de cazuri grave si viteza cu care apar.

  4. „Negaționiștii și manipulatorii din România profită de aceste incertitudini și ne spun că ”e normal să crească numărul de cazuri, dacă testăm mai mult”.”

    Numarul de cazuri „oficiale” sunt in directa legatura cu numarul de teste care se fac.
    E trist cum se incearca bagarea pumnului in gura la orice opinie si discutie prin catalogarea „negationist”… cred ca asta e evident pentru oricine, dat fiind ca datele „oficiale” is bazate pe numere oficiale (teste) si nu pe extrapolari.

    Studiul asta e doar unul din multele facute, si este unul chiar optimist. Extrapolari bazate pe cazurile din China de la SAR si MERS indica un raport chiar mai mare, de 20 de ori. De exemplu : https://medium.com/@tomaspueyo/coronavirus-act-today-or-people-will-die-f4d3d9cd99ca

  5. Doar un vaccin si medicament ne pot scapa iar deocamdata respectarea unor norme elementare poate incetini raspandirea insa am impresia ca multi au luat-o razna, in toate privintele.

  6. Cel care a scris articolul, chiar gandeste! Nu se vor publica date asa cum scrie in articol dintr-un singur motiv: e greu de manipulat pe cifre concrete. Vor continua sa ne arate numarul total de imbolnaviri, numarul de imbolnaviri zilnice, numatul total de morti, etc.. vor da in continuare vina pe fax, email, D-zeu, etc. Totul cu scopul de a putea manipula in interese de partid.

  7. „El estimează că mortalitatea covid-19 se plafonează undeva între 0,05% și 0,1% din populație (deocamdată datele din orașe grav afectate ca New York și Stockholm îi dau dreptate… deocamdată)”

    Nu-i mai dau de mult timp datele dreptate. Estimarea lui a fost depasita in:

    – New Jersey – 0.17% din populatie decedata deja de la COVID-19
    – New York – 0.16% din populatie decedata
    – Massachusetts – 0.12%
    – Connecticut – 0.12%
    – Castile La Mancha (Spania) – 0.15%
    – Madrid – 0.14%
    – La Rioja (Spania) – 0.12%
    – Castilla y León (Spania) – 0.11%
    – Lombardia – 0.17%
    – Valle d’Aosta (Italia) – 0.12%
    – Santiago (Chile) – 0.12%
    – San Marino – 0.13%

    Deci plafonarea la 0.1% din populatie nu mai are cum sa fie valabila, cand acel procent a fost depasit deja in multe locuri.

    Daca faci o medie a mortalitatii pe baza mai multor studii, cum a facut o meta-analiza recenta, vei obtine in jur de 0.6% – 0.7% mortalitate raportat la populatia infectata. 0.6% pe baza testelor de anticorpi, de exemplu.

    Bine, se pare ca imunitatea nu e data doar de anticorpi, deci ar putea sa fie mai jos de 0.6% cifra reala, poate in jur de 0.4% sau 0.3%. Si daca nu se infecteaza toata populatia, datorita imunitatii de turma, poate s-ar putea ajunge la aceasta plafonare la 0.2% observata pana acum.

    Dar acel 0.05% – 0.1% al matematicianului este clar fals in acest moment, pe baza datelor disponibile.

    Si acea meta-analiza despre care vorbeam, actualizata ultima data in urma cu cateva zile, care a analizat 24 de studii publicate in ultimele luni pe aceasta tema:

    https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2020.05.03.20089854v4.full.pdf

    • „El estimează că mortalitatea covid-19 se plafonează undeva între 0,05% și 0,1% din populație.”

      Sunt mai multe tipuri de calcul al mortalității. Ar trebui să încerci si sa gândești cand citesti. Studiul tau este raportat la nr de cazuri (IFR) iar în fraza de mai sus procentul se raportează la populație, adică crude mortality rates.
      Cmr-ul va fi întotdeauna mai mic pentru ca sunt incluși si cei care nu au contactat boala fata de ifr care ii ia in calcul doar pe cei infectati (Cu sau fara simptome) .
      Este si case fatality rates pe care-l tot bagă media in față și este raportul dintre confirmați si decedați si care este si cel mai mare. Da bine la prostime:)

    • Corect. Am gresit cu NY, era la 0,1% la un moment dat si Stockholm e la 0,1% acum, pe urma n-am mai verificat NY. Dar nu cred ca asta il discrediteaza pe Levitt pt ca el se refera la tari intregi, care nu-s formate din asemenea aglomerari.

      Interesant ca si studiul MIT pe care-l citez gaseste 0,68% IFR.

      • Nesemnificativ. Dar nu inteleg care sunt asteptarile dumneavoastra. Sa se opreasca pandemia in Ro, sa avem ceva de genul o zecime din mortii pe care-i au ceilalti, la populatii egale. Fantasmagorii. O uluitoare pierdere de vreme.
        E frica, nu-i asa, ca se darama cosmelia. Daca incep sa curga mortii de-adevaratelea, cine stie ce se poate intampla. In rest, sunt convins ca toata lumea ma iubeste imens si nu mai poate de sanatatea mea.

  8. Nu stiu daca comit o jignire la adresa PSD in intregul sau spunand ca asa cum in trecut a fost condus la cel mai inalt nivel de infractori dovediti si condamnati ca atare sau infiintat de unul azi acuzat de genocid(crime contra umanitatii) adica un posibil asasin de nivel maximal, suspectez ca este si azi condus de un grup de asasini pentruca se pare ca prin actiunile lor politice ne trimite la moarte sigura?
    Oare sunt prea dur sau gresesc?

    • Nea Ioane, Adriene, Sebastiene, etc., trolează și tu mai fin și mai schimbă cîte o vorbă pe ici-colea, că ești penibil cu postările repetitve sub nume diferite! Dacă așa a venit ordinul , să nu schimbi niciun cuvînt, e nasol și înseamnă că ai șefi tîmpiți, d=ăia cu multe doctorate la secu’ și spiru.

    • Aveti o opinie realista pe care o impart insa am temerea ca romanii vor fi iar dusi de nas ca si in 2008, PSD-ul neasumandu-si nimic ca ulterior sa se prezinte ca salvatorul neamului.

  9. Un articol mult prea lung si, in cele din urma, irelevant.
    In schimb mult name-dropping in sustinerea unor date fara acoperire reala si etichetari dubioase („negationisti”, formula de tip orwellian la discretia batalioanelor de asalt ale inchizitiei stangisto-globaliste). O peltea mustind de „tehnicalitati”, cum vedem pe la multe tarabe, destinata sa deturneze atentia de la lucrul cel mai important si anume: banalitatea acestei gripe, desigur serioase dar cu mizanscena publicitara disproportionata, chiar isterica.
    Intrucat cifrele proiectate, privind decese au fost departe de a indeplini planul (2,5 milioane de decese) se prevede si un al doilea val, poate cine stie…si tot asa.
    O dezbatere serioasa, adica una cu pro si contra, nu va avea loc nici in viitor. Mainstreamul de partid si de stat se va ingriji ca si pana acum sa cante in cor dogma oficiala. Ramanem sa ne balacim intr-o mare de ignoranta. Este si concluzia articolului de fata, singura de bun simt.

    • De acord ca pe termen lung covid-19 poate avea mortalitate similara cu gripa. Dar pe termen scurt, virusul fiind nou, toti oamenii sunt ”receptivi”. Chiar daca sunt foarte multe cazuri usoare, sunt si multe cazuri serioase, si deci multe internari deodata, ceea ce poate bloca spitalele. Daca se intampla asta, mortalitatea creste! Asa ca sa spui ca e o gripa banala, e deplasat in 2020. Poate in 2022.

      Da, sa spui ca virusul nu exista cand mor cu zile oameni de 30 de ani, sau doar sunt KO in canapea cateva luni la rand, e negationism prostesc.

      Da, pot sa inteleg ca articolul e lung pt analfabeti functionali.

  10. Stimate Domnule Bogdan,

    Observatiile si sugestiile dumneavoastra sunt pertinente si de bun simt. Dar nu cred ca trebuie sa ai studii inalte pentru a pricepe ca trebuie sa extragi toate concluziile posibile din datele numerice existente privind Covid-19.

    Datele date publicitatii de organismul ce gestioneaza evolutia Covid-19 in Romania nu sunt cele mai relevante, atat in ceea ce priveste evolutia si gradul de pericol al pandemiei, cat si in ceea ce priveste furnizarea de informatii catre public care sa fie utile pentru cetatenii care doresc sa se protejeze cat mai eficient.

    Consider ca trebuiau zilnic sau macar la 2 zile comunicate buletine informative, pe zone administrative mult mai mici decat judetele, care sa spuna: nr. zilnic de infectari depistate, nr. zilnic de persoane DIFERITE testate, nr. zilnic de persoane testate, care nu sunt la prima testare( aici trebuia sa se lucreze pe mai multe categorii de tipuri de persoane testate – informatiile furnizate la gramada au fost si sunt total irelevante), nr. zilnic de internari in ATI, nr. zilnic de decese. Sunt destui care ar fi tras concluzii corecte din datele astfel furnizate si s-ar fi putut proteja mai bine.

    Cred ca in Romania nu se lucreaza cu persoane calificate in statistica(ma refer la absolventii de matematica), ci cu fel si fel de incompetenti. Macar s-ar fi putut apela la Inst de Mat al Acad.

  11. Revin asupra tipului de informatii ce trebuiau date publicitatii si studiate statistic;

    – nr zilnic persoane testate pentru prima oara

    – nr. zilnic persoane testate POZITIV pentru prima oara
    (repet, pe zone administrative mai reduse decat judetele – asta pentru informarea eficienta a cetatenilor)

    – nr. zilnic decese Covid in ATI

    – nr. zilnic decese Covid internati in spitale, dar nu in ATI

    -nr. zilnic decese in afara spitalelor

    – nr. zilnic internati- externati din ATI

    PS Este incredibil cum persoane care nu s-au revoltat niciodata impotriva protectiei infractorilor de catre anume structuri ale statului roman, impotriva atrocitatilor comise de jandarmerie in 10 august 2018, impotriva nepedepsirii criminalilor din dec 1989 si iunie 1990, se revolta astazi impotriva portului mastii, impotriva masurilor de combatere a infectarii cu SarsCov-2! Cum pot fi numite astfel de specimene?

    • Sigur ca ar fi mult mai bine sa se publice mai multe date. Dar pana la urma publicarea zilnica a atator date este un efort care necesita forta de munca si timp. Plus ca nici publicul nu va avea timp sa le digere (afara de statisticienii pasionati, care e drept ca sunt multi). De aceea publicarea pt inceput a unui singur indicator (internari ATI pe tara) poate ajuta enorm intelegerea epidemiei. Defalcarea ATI (intrari si pacienti) pe judet ar fi interesanta dar e clar ca va ramane obsesia cu numarul de cazuri pozitive, deci aia va fi in continuare ”sus” in comunicate.

      • Intr-un razboi iti concentrezi fortele acolo unde inamicul este mai puternic sau acolo unde deduci, pe baza unor informatii, ca inamicul iti va specula eventualele vulnerabilitati. Iarasi spun, nu e nevoie de inalte studii militare ca sa aplici o astfel de tactica intr-un razboi. E nevoie doar de putina inteligenta si de bun simt practic elementar.

        Prin analogie, asa ar trebui procedat si in gestionarea crizei Covid-19. De ce nu se procedeaza asa? Nu stim! Nu avem cum sa stim! Oricum, heirupismul nu va da rezultate apreciabile, mai ales ca e un heirupism ce ascunde multa incompetenta si indolenta.

        Spuneam ca sunt de bun simt observatiile dumneavoastra. Pentru ca, in mod logic, in lupta cu aceasta infectie periculoasa, primul element pe care trebuie sa-l luam in considerare este acela de a limita nr de decese. Deci studierea nr intrarilor si iesirilor din ATI este importanta, pentru ca ne ofera date statistice pentru situatia cazurilor grave, cele mai predispuse decesului. Evident ca e mai eficient sa studiezi asta pe zone geografice, tinand cont si de densitatea populatiei in zonele respective, de capacitatile economice ce creaza aglomerari si alte chestiuni ce pot fi relevante raportat la fiecare zona studiata.

        In legatura cu faptul ca doar statisticienii pasionati ar fi interesati de date defalcate, va contrazic. Un judet are in medie o suprafata de 4-7 000 kilometri patrati, si o populatie de 400 000 – 800 000 de locuitori si, sa zicem, dimensiuni medii de 60km/100km. Daca locuiesc intr-o zona a unui astfel de judet si sunt informat care sunt zonele sale in care numarul de infectii e mare, nr de cazuri grave e mare, atunci evit sa circul prin zonele respective sau pur si simplu nu le frecventez fara un motiv extrem de justificat.

        Fac legatura cu nr de cazuri grave, pentru ca, fara a avea date ce justifica acest fapt, cred ca este important sa stii care e o zona cu multe persoane cu incarcatura virala mare(asta inseamna pericol major in spatiile publice inchise din acea zona, pentru ca e plauzibil ca persoanele infectate sa fi circulat pe acolo). Din studiile pe care le-am citit si relatarile unor medici, cred ca nu ma insel ca incarcatura virala masiva si expunerea prelungita intr-un spatiu contamminat sunt foarte periculoase.

        In acelasi timp, cred ca numarul de persoane responsabile si constiente din fiecare judet, care inteleg datele respective, este destul de mare. Sau poate nu, dar peste 100 000 sunt, sa zicem. Atunci 4 milioane de cetateni ar tine deci cont de aceste date, nu foarte greu de realizat in mod defalcat, si prin faptul ca s-ar proteja in sensul precizat mai sus, ar conduce la o limitare a posibilitatilor de infectare.

        • Din pacate sansele sa primim date mai multe sunt minore.

          Hotnews a publicat recent tabelul pe care ministerul il face. Exista date ATI pe judet (din pacate nu se publica zilnic) dar nu exista date de intrare ATI. Si un medic ATI mi-a spus ca nu se colecteaza asa ceva.

      • sunt cateva locuri n care se publica astfel de data. De exemplu graphs.ro au grafice destul de detaliate . Va recomand sa il vizitati

        • Sunt in legatura cu autorul graphs.ro . Dar sunt in legatura si cu medici ATI care-mi spun ca astfel de date (numar de internari ATI pe zi) nu se colecteaza deci graphs.ro nu are de unde sa le aiba.

    • Este incredibil cum persoane care nu s-au revoltat niciodata impotriva (…) se revolta astazi impotriva portului mastii, impotriva masurilor de combatere a infectarii cu SarsCov-2! Cum pot fi numite astfel de specimene?

      Indignarea dumneavoastra e perfect justificata si eu va inteleg foarte bine.

      Uitati-va la cazul meu (si ca mine sunt multi): sunt obez, fumez, beau, nu fac miscare, am diabet si hipertensiune arteriala. Dar, tocmai fiindca mie imi pasa de sanatatea mea, vreau ca toata lumea sa poarte masca.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Bogdan
Cristian Bogdanhttps://www.kth.se/profile/cristi
Cristian Bogdan este Associate Professor si docent in Interactiunea Om-Calculator (HCI) la Institutul Regal Tehnic (KTH) din Stockholm, Suedia. A absolvit facultateaa de Calculatoare si Automatica din Timisoara, doctoratul la KTH si a fost post-doc la Universitatea Tehnica din Viena (TU Wien). Este membru in consiliul director al Asociatiei Pro Infrastructura.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro