luni, mai 23, 2022

Datul cu tifla- domeniul de maximă competență al doamnei V.V. Dăncilă

Chiar în cursul zilei de joi, adică cu doar câteva ore înainte de a se coafa, a se machia, a se face frumoasă, mă rog, atâta cât se poate, a îmbrăca o rochie nouă și a se duce la Ateneu, acolo unde a silabisit un discurs scris de alții, discurs mustind de greșeli flagrante și din care ea nu a înțeles nici măcar o iotă pe tema vocației europene a României, d-na Viorica Vasilica Dăncilă a avut mare grijă să ducă la îndeplinire un ordin venit de departe. Din străinătate. Acolo unde își petrecea vacanța în compania Lupeascăi din dotare, șeful de partid al domniei-sale, borfașul pe nume Liviu Nicolae Dragnea.
Ce i-a ordonat executantei din Videle, înzestrată cu viză de flotant în Palatul Victoria și care abuzează de Sala Tronului, acolo unde neam de neamul ei nu avea ce să caute, fostul președinte al Consiliului județean Teleorman? Să îi mai dea o dată cu tifla președintelui Iohannis, să îi trimită aceleași propuneri pentru șefia Ministerului Dezvoltării și pentru aceea Ministerului Transporturilor. Și astfel să creeze un nou conflict de natură constituțională pe care sigur îl va rezolva în favoarea PSD, mă rog, a guvernului, Curtea, devenită sub conducerea lui Valer Dorneanu o anexă a Executivului PSD-ALDE.
Doamna, vorba vine doamna, Lia Olguța Vasilescu, o tupeistă prin comparație cu care Elena Udrea era doar o dulc și inocentă liceană, și domnul Mircea Drăghici, despre care există suspiciuni că și-ar fi băgat mâna chiar prin fondurile partidului, trebuie să fie neapărat miniștri. Nu de alta, dar echipa de incompetenți, deținători de diplome fără acoperire în știință de carte cumpărate de la tot felul de universități private, inși cu probleme penale, plagiatori de care ministrul Educației, d-na Ecaterina Andronescu nu se atinge și pace, de picați la examenul de titularizare, echipă care formează guvernul României, nu este completă fără duduia Olguța și fără domnul Drăghici.
Și pe urmă prezența doamnei Olguța ot Craiova și a jupânului Mircea în echipa pe care o controlează în Palatul Victoria expertul în ascunsul de tablouri în morminte și cavouri pe nume Darius Vâlcov este o chestiune de orgoliu atât pentru domnul Liviu cât și pentru d-na Viorica Vasilica. Vrerea trebuie să li se facă, deși e clar pentru toată lumea că italienista Olguța nu are nici o competență în privința Dezvoltării, iar sub conducerea lui Drăghici Mircea trenurile vor fi încă și mai proaste, vor acumula și mai multe minute de întârziere, șoselele vor fi aceleași ca număr de kilometri fiindcă nu sunt bani de investiții și nici voință și pricepere nu este.
Spectacolul dezolant al țopeniei la care se dedă zilnic guvernarea PSD-ALDE nu ar fi fost complet dacă Zița de la Craiova nu ar fi scris și ea câteva cuvinte bine simțite pe contul ei de rețea socială. După care și-a frecat încântată mâinile și a pozat în mare europeană.
Așa cum a pozat întreg Executivul în al cărui suflet mai aproape decât Bruxelles-ul și Strasbourg-ul se află Moscova, Budapesta și Ankara.
Doamna Andronescu, ce ziceți, pe când va relansa Ministerul Educației programul Să învățăm limba rusă cântând?

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro