Trecută în categoria ”late night” pe TVR1, unde se bate cu emisiuni mizerabile de pe canale ce nu merită a fi amintite, Garantat 100% rămâne emisiunea culturală fanion a televiziunii publice, reușind să surmonteze grile, schimbări de domnie managerială și politică, sezoane și ani. Ce n-a putut surmonta este taxonomia specifică epocii, unde cultura trece la ora pornografiei, fiind, dacă nu prohibită (avem și astfel de cazuri, vezi distrugerea ICR), atunci cel puțin marginală, lipsită de haz și de rating. Și totuși, chiar difuzată la miezul nopții de duminică spre luni (noroc cu reluările diurne pe diverse canale ale televiziunii publice), Garantat 100% se încăpățânează să abordeze talk-show-ul în mod diferit față de numeroasele false confruntări, interviuri inautentice, vorbărie de țațe proliferate pe alte televiziuni. Diferit este realizatorul și totodată moderatorul emisiunii, Cătălin Ștefănescu, felul cum se poziționează față de interlocutor, respingând atitudinea patronală, stilul impertinent practicat larg în televiziunea de pe la noi. Șarmul său personal devine un context confortabil în care invitatul este iscodit în deplină siguranță că nu va fi agresat, că nu va fi subiect de mișto, dar nici nu va fi tratat protocolar, ca un monument. ”Centralitatea moderatorului”, cum o numesc Patrick Charaudeau și Rodolphe Ghiglione într-o lucrare despre talk-shov, devine aici fină lateralitate, fiindcă moderatorul nu și-a pierdut în cei aproape 15 ani de emisiune curiozitatea, interesul pentru zona mai largă a ”principalului invitat”, cultura, și nici nu se sfiește să se lase surpins de câte o afirmație a invitatului din platou, reacționând spontan și fără fasoane intelectualiste. Pentru că ăsta este unul dintre beteșugurile moderatorilor din programele noastre tv: fanfaronada, retorica proastă, patetismul, dramatizarea facilă, figura de mic dictator al platoului. Într-un cuvânt, lipsa de cultură generală și profesională. În urmă cu doi-trei ani, VerticalNews.ro făcea clasamente bazate pe votul vizitatorilor pentru cei mai agresivi prezentatori de talk-show, cât și pentru cei mai toxici invitați. Topurile, cu doza lor de umor, nu s-au schimbat prea mult, fiindcă continuă să curgă sânge de recuzită la Oana Stancu, la Gâdea,Ciutacu, Crețuleasca sau la Dana Grecu. Clasamentele îi conțin și pe Radu Moraru, Turcescu și Cosmin Prelipceanu la ”nesuferiți”, fiindcă românul e, nu-i așa, imparțial. La Garantat 100% însă nu vin victime ci oameni.
Față în față cu Adelin Petrișor, reporter ”de război”cum îl cunoaște breasla și autor al unei cărți cu film despre Coreea de Nord, Cătălin Ștefănescu investighează în ediția recentă nu numai riscurile jurnalismului de front, ci mai ales înțelesul regimului totalitar al cărui variantă extremă este în prezent regimul dictaturii dinastice Kim. Europenii din fostul bloc comunist înțeleg mai mult din ceea ce se întâmplă acolo, vesticii n-au cum, asta crede Adelin Petrișor comparând lipsa de libertate și umilința la care este supus individul cu pușcăria din Guantanamo. Însă dialogul purtat într-un fel lejer și lipsit de tensiuni artificiale duce la o concluzie bine subliniată: comunismul nu este ireversibil. Are sens dezbaterea despre posibilitatea întoarcerii unui regim opresiv într-o Românie cu 60% nostalgici, unde autoritarismul este visat nu doar de politicienii dornici să fie deasupa legii, dar și de mulți cetățeni dezolați și debusolați. Pentru ei, comunismul ”cu față umană”, conform proiectului iliescian postdecembrist, este un deziderat. A privi cât e permis, adică puțin, în ograda înfricoșată a Coreei de Nord, a locului numit ”Țăra cu un singur gras” (titlul cărții lui Adelin Petrișor) , este un subiect bine țintit.
Deși Bourdieu credea că talk-show-ul este ”indezirabil pentru elite”, acesta a devenit genul creator de eroi mediatici, care confirmă deopotrivă vedete și personalități și e capabil să țină cu sufletul la gură milioane de telespectatori prin forța sa emoțională. Garantat 100% este un produs de elită cu o mai mare cuprindere de public, fiindcă combină echilibrat introspecția cu investigația, informarea cu spectacolul mediatic. Spectacolul vine din aportul muzicii, fie din contribuția originală a lui Puiu Pascu mulți ani la rând, fie din participarea unor tineri muzicieni în noul format, unde s-a găsit un designer inspirat pentru un decor fancy. Retorica confruntării este substituită cu arta portretului. Fie că stă de vorbă românește sau în engleză cu Andrei Pleșu, cu Amos Oz, cu Vanessa Redgrave, Pascal Bruckner, Virginia Zeani sau Cristian Mungiu, cu Nigel Kennedy sau Claude Lelouch, cu altețe regale sau cu un mare fotograf praghez, Cătălin Ștefănescu găsește buna măsură și tonul, energie și subtilitate, fără a se ștege din peisaj, fiindcă prezența sa originală definește programul, pe bună dreptate devenit un brand al televiziunii publice. Premiat prin 2011 de International Advertising Association pentru ”consecvență” și ”excelență”, Cătălin Ștefănescu riscă de fiecare dată să fie concurat în audiență de maimuțele producătoare de talk-shov nocturn din peisaj și se încăpățânează să vadă lumea ca și când ar fi guvernată nu de ideologii, ci de idealuri.
Articol apărut și în revista 22
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Asta da surpriza ! O emisiune TV laudata de doamna Brandusa Armanca. Multumesc ! Eu cred ca mai sunt emisiuni bine facute si poate va referiti la ele.