vineri, iunie 25, 2021

De bine, despre o emisiune TV

Trecută în categoria ”late night” pe TVR1, unde se bate cu emisiuni mizerabile de pe canale ce nu merită a fi amintite, Garantat 100% rămâne emisiunea culturală fanion a televiziunii publice, reușind să surmonteze grile, schimbări de domnie managerială și politică, sezoane și ani. Ce n-a putut surmonta este taxonomia specifică epocii, unde cultura trece la ora pornografiei, fiind, dacă nu prohibită (avem și astfel de cazuri, vezi distrugerea ICR), atunci cel puțin marginală, lipsită de haz și de rating. Și totuși, chiar difuzată la miezul nopții de duminică spre luni (noroc cu reluările diurne pe diverse canale ale televiziunii publice), Garantat 100% se încăpățânează să abordeze talk-show-ul în mod diferit față de numeroasele false confruntări, interviuri inautentice, vorbărie de țațe proliferate pe alte televiziuni. Diferit este realizatorul și totodată moderatorul emisiunii, Cătălin Ștefănescu, felul cum se poziționează față de interlocutor, respingând atitudinea patronală, stilul impertinent practicat larg în televiziunea de pe la noi. Șarmul său personal devine un context confortabil în care invitatul este iscodit în deplină siguranță că nu va fi agresat, că nu va fi subiect de mișto, dar nici nu va fi tratat protocolar, ca un monument. ”Centralitatea moderatorului”, cum o numesc Patrick Charaudeau și Rodolphe Ghiglione într-o lucrare despre talk-shov, devine aici fină lateralitate, fiindcă moderatorul nu și-a pierdut în cei aproape 15 ani de emisiune curiozitatea, interesul pentru zona mai largă a ”principalului invitat”, cultura, și nici nu se sfiește să se lase surpins de câte o afirmație a invitatului din platou, reacționând spontan și fără fasoane intelectualiste. Pentru că ăsta este unul dintre beteșugurile moderatorilor din programele noastre tv: fanfaronada, retorica proastă, patetismul, dramatizarea facilă, figura de mic dictator al platoului. Într-un cuvânt, lipsa de cultură generală și profesională. În urmă cu doi-trei ani, VerticalNews.ro făcea clasamente bazate pe votul vizitatorilor pentru cei mai agresivi prezentatori de talk-show, cât și pentru cei mai toxici invitați. Topurile, cu doza lor de umor, nu s-au schimbat prea mult, fiindcă continuă să curgă sânge de recuzită la Oana Stancu, la Gâdea,Ciutacu, Crețuleasca sau la Dana Grecu. Clasamentele îi conțin și pe Radu Moraru, Turcescu și Cosmin Prelipceanu la ”nesuferiți”, fiindcă românul e, nu-i așa, imparțial. La Garantat 100% însă nu vin victime ci oameni.

Față în față cu Adelin Petrișor, reporter ”de război”cum îl cunoaște breasla și autor al unei cărți cu film despre Coreea de Nord, Cătălin Ștefănescu investighează în ediția recentă nu numai riscurile jurnalismului de front, ci mai ales înțelesul regimului totalitar al cărui variantă extremă este în prezent regimul dictaturii dinastice Kim. Europenii din fostul bloc comunist înțeleg mai mult din ceea ce se întâmplă acolo, vesticii n-au cum, asta crede Adelin Petrișor comparând lipsa de libertate și umilința la care este supus individul cu pușcăria din Guantanamo. Însă dialogul purtat într-un fel lejer și lipsit de tensiuni artificiale duce la o concluzie bine subliniată: comunismul nu este ireversibil. Are sens dezbaterea despre posibilitatea întoarcerii unui regim opresiv într-o Românie cu 60% nostalgici, unde autoritarismul este visat nu doar de politicienii dornici să fie deasupa legii, dar și de mulți cetățeni dezolați și debusolați. Pentru ei, comunismul ”cu față umană”, conform proiectului iliescian postdecembrist, este un deziderat. A privi cât e permis, adică puțin, în ograda înfricoșată a Coreei de Nord, a locului numit ”Țăra cu un singur gras” (titlul cărții lui Adelin Petrișor) , este un subiect bine țintit.

Deși Bourdieu credea că talk-show-ul este ”indezirabil pentru elite”, acesta a devenit genul  creator de eroi mediatici, care confirmă deopotrivă vedete și personalități și e capabil să țină cu sufletul la gură milioane de telespectatori prin forța sa emoțională. Garantat 100% este un produs de elită cu o mai mare cuprindere de public, fiindcă combină echilibrat introspecția cu investigația, informarea cu spectacolul mediatic. Spectacolul vine din aportul muzicii, fie din contribuția originală a lui Puiu Pascu mulți ani la rând, fie din participarea unor tineri muzicieni în noul format, unde s-a găsit un designer inspirat pentru un decor fancy. Retorica confruntării este substituită cu arta portretului. Fie că stă de vorbă românește sau în engleză cu Andrei Pleșu, cu Amos Oz, cu Vanessa Redgrave, Pascal Bruckner, Virginia Zeani sau Cristian Mungiu, cu Nigel Kennedy sau Claude Lelouch, cu altețe regale sau cu un mare fotograf praghez, Cătălin Ștefănescu găsește buna măsură și tonul, energie și subtilitate, fără a se ștege din peisaj, fiindcă prezența sa originală definește programul, pe bună dreptate devenit un brand al televiziunii publice. Premiat prin 2011 de International Advertising Association pentru ”consecvență” și ”excelență”, Cătălin Ștefănescu riscă de fiecare dată să fie concurat în audiență de maimuțele producătoare de talk-shov nocturn din peisaj și se încăpățânează să vadă lumea ca și când ar fi guvernată nu de ideologii, ci de idealuri.

Articol apărut și în revista 22

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Asta da surpriza ! O emisiune TV laudata de doamna Brandusa Armanca. Multumesc ! Eu cred ca mai sunt emisiuni bine facute si poate va referiti la ele.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

 

 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Despre legea Goodhart și efectele ei perverse

Există o deosebire esențială între a măsura proprietăți fizice în laborator și a măsura activități umane în societate. Când...

Vânzarea de automobile „Dacia 1300”, aparate de radio, televizoare şi maşini de cusut, în rate lunare (octombrie 1973)

Pentru amatorii de istorie a autovehiculelor fabricate în România, exporturile semnificative de automobile „ARO” şi „Dacia” în Columbia nu constituie o noutate....

„România educată”? sau „România furată”?

Și o vorbă în treacăt adresată președintelui Johannis            Pentru mine, cea mai frumoasă promisiune politică din câte am auzit...

Să ascultăm instituțiile de știință din România. Spunând… ce?

Anunțurile de pe paginile de internet ale societăților de știință din România, sau cele ale universităților și institutelor...

Neînțelegere? Sau intenție complice?

Dl. ministru Cîmpeanu devine tot mai mult parte a problemei din Educație în loc să fie parte a soluționării multiplelor dezacorduri, neconcordanțe,...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

 

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro