joi, martie 28, 2024

De ce avem nevoie de două tururi de scrutin la locale: date și argumente

Votul într-un tur de scrutin nu este neconstituțional – și se practică inclusiv în țări din Vest – ci este doar o opțiune politică proastă și care are ca scop obținerea de monopoluri politice. Direct sau indirect (prin vot în parlament) toate partidele l-au susținut, iar PSD chiar a amenințat că se retrage din cursa electorală dacă se revine la două tururi de scrutin. PNL încearcă, tradiv și nejustificat, să blocheze organizarea alegerilor într-un tur. Cert este că multe dintre discuțiile purtate în ultima vreme nu s-au bazat pe argumente și au fost infantile. Pentru a face lumină în privința resurselor și potențialului pe care îl au partidele la alegerile locale și deci, și parlamentare, din 2016, vom aduce câteva date publicate în premieră.

Tu știi pe unde a umblat primarul tău?

Săptămâna aceasta am lansat un proiect la care s-a lucrat mai bine de patru luni: Harta primarilor clientelari (www.expertforum.ro/primari-clientelari). Motivele au fost două: 1) vin alegerile și este important să vedem cine sunt primarii noștri și care sunt problemele lor de integritate (și sunt destule), deci să înțelegem de ce este important votul în două tururi de scrutin la locale și 2) trebuie să înțelegem cum a fost posibil ca un primar care a fost ales în USL sau PDL în 2012 a trecut prin mai multe metamorfoze, până a ajuns în 2015 în ALDE.

Pentru orice cetățean este dificil să înțeleagă cum un primar a fost ales în PDL, a trecut în PLR, iar acum este membru al ALDE. Sau a fost în PNL și acum a ajuns în UNPR, fără să își piardă mandatul. Ultimii patru ani au adus o serie de fuziuni și despărțiri care, în termeni de responsabilitate politică, dar și de doctrine politice ar fi greu de înțeles. Probabil cel mai dificil de înțeles este formarea USL, din Partidul Social Democrat (stânga), Partidul Național Liberal (dreapta) și Partidul Conservator (centru-dreapta), urmând să cocheteze ulterior și cu UNPR (centru-stânga). Visul stânga-centru-dreapta s-a terminat în februarie 2014, însă, când PNL a ieșit de la guvernare. Cu toate acestea, în 2012 cele trei partide au candidat împreună și au obținut aproape de 70% din voturi, pe un fond în care, este adevărat, nici PDL nu era tocmai popular. Și tocmai această lipsă de popularitate a determinat PDL să candideze sub diverse nume, cum ar fi Mișcarea pentru Noul Mehedinți, Alianța pentru Vrancea sau Alianța Electorală Populară Progresistă Europeană Liberală, alături de partide precum PER, UNPR sau PNTCD.

Tot în ultimii patru ani s-au mai produs și alte fuziuni. În iulie 2014 se formează Partidul Liberal Reformator, condus de C. Popescu Tăriceanu, care în 2015 fuzionează cu PC și formează ALDE. În august 2014, PPDD a fuzionat cu UNPR și a format UNPR, iar în octombrie PDL fuzionează și PNL. Toate aceste combinații pot părea nefirești, însă sunt caracteristice vieții politice din ultimii 25 de ani. Inamicițiile sau prieteniile de moment sunt uitate atunci când la mijloc este vorba de obținerea de mandate și de putere, care se traduc în cele din urmă în finanțe și decizii.

Însă probabil cea mai mare trădare a primarilor față de alegători a fost OUG 55/2014 9 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/161004). Prin intermediul aceste ordonanțe PSD a permis aleșilor locali să-și schimbe partidul din care fac parte, o singură data, în 45 de zile. Deși Curtea Constituțională a declarant OUG neconstituțională, parlamentul nu a luat măsurile necesare pentru ca traseiștii să își piardă mandatul. Practic, 552 de primari ilegaliști vor organiza alegerile, deși trebuiau să își piardă mandatul. La toate acestea mai adaugăm 4.607 de consilieri locali și 184 județeni, care sunt încă în funcții. Cauzele pentru care au schimbat partidul pot fi multe: nevoia de sprijin politic, nevoia (reală, de altfel) de a negocia partidul pentru a primi finanțare de la consiliul județean sau de la centru, lipsa oricărei responsabilități în fața electoratului etc. Cert este că în urma acestei schimbări, PSD a ieșit întărit cu peste 500 de primari și peste 500 de localități s-au trezit cu primari care reprezentau partide pe care cetățenii nu le votaseră.

Harta primarilor clientelari ne arată că 2012 nu arată deloc la fel cu 2016 în termeni de culoare politică și de resurse pe care le au partidele la primării. Până acum, astfel de date nu au fost publice sau cel puțin nu au fost centralizate. În 2016, cu mai puțin de 4 luni până la alegeri, PSD, UNPR șI ALDE, care tocmai au semnat protocoale de colaborare, dețin mai mult de 55% din primării, iar PNL și fostul PDL au împreună 33%. Practic, în campania din 2016 vor fi doi poli de putere care se bat pentru adjudecarea cât mai multor circumscripții din primul tur de scrutin. Și să nu uităm că cine câștigă localele, organizează parlamentarele.

Partid / formațiune politică* Sept 2014 (inainte de migratie) Nov. 2014 (după migrație) Dec. 2015
PSD 1200 1650 1632
PNL 802 544 (PNL nou) 1059
PDL 778 535 (PNL nou)
PP-DD / UNPR 31 / 39 6 / 57 -/61
PC / PLR / ALDE 36 / – / – 28 /34 / – -/- / 62
UDMR 203 203 203
PNTCD 3 3 3

Pe lângă problemele care țin de migrație, mulți dintre primarii în funcție, dintre care aproximativ 30% au fost aleși cu voturi care au însemnat mai puțin de jumătate din numărul de votanți prezenți la alegeri, au avut de-a face cu DNA și ANI. Un număr de 111 primari din mandatul 2012-2016 au avut probleme cu DNA, iar nouă dintre ei au avut mai mult de un dosar. Cea mai mare parte dintre ei provin din comune (peste 80), iar cinci sunt primari de oraș, respectiv 24 din București sau din alte municipii.  Datele de la ANI arată că 347 de primari au avut probleme cu legea, iar 46 dintre ei au fost implicați în mai mult de o abatere de la reglementările cu privire la conflicte de interese, averi sau incompatibilități. În cazul unor dintre primari s-a constatat chiar de două ori starea de incompatibilitate. 24 dintre ei sunt primari de municipiu, 40 de oraș și restul de comune. Este adevărat că unii dintre primari au câștigat în instanța împotriva ANI, însă mare parte dintre dosare sunt încă la instanță, unii dintre edili intrând în cursă cu aceste suspiciuni asupra lor.

Nici președinții de consilii județene nu stau mai bine. Sunt consilii județene, precum Constanța, unde șefii au fost implicați permanent în scandaluri. Nicușor Constantinescu are cinci dosare numai în ultimul mandat. Gheorghe Bunea Stancu (Brăila), Marian Bîgiu (Buzău) și Constantin Nicolescu (Argeș) au și ei câte 2 dosare pentru fapte de corupție (abuz în serviciu, luate de mită etc).

Schimbarea de fațadă

Mai sunt două aspecte care vor influența în mod negativ diversitatea și competiția deschisă și corectă la alegerile din iunie 2016. Pe de o parte, președinții de consilii județene vor fi aleși în mod indirect de către consilierii județeni, un mecanism care vine din anii ’90 și care aduce un grad ridicat de clientelism în procesul electoral. Chiar dacă partidele politice au susținut că alegerea directă a președinților consiliilor județene este arbitrară și generează baroni locali, noua lege a alegerilor locale va permite partidelor care câștigă la nivel local să impună monopoluri de putere.

În al doilea rând, chiar dacă a fost modificată legea partidelor, iar acum partidele politice se pot înființa cu trei membri, cu sistemul de vot majoritar într-un singur tur, prag ridicat pentru consilieri și articolul 47 din Legea 114/2015 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/168114), care specifică faptul că partidele se dizolvă dacă nu au candidați, singure sau în alianță, la două alegeri consecutive (cu excepția prezidențialelor) în 75 de circumscripții, totul nu este decât o iluzie că piața politică se va schimba. Și toate acestea în anul în care un guvern a căzut din cauza nemulțumirilor populare față de clasa politică insipidă și coruptă, care s-au scandat în stradă.

Concluzia este că cine are mai mulți primari în funcție are și șansa să recâștige din nou primăriile, din câteva motive foarte simple: nu trebuie să obțină 50%+1 din voturile alegătorilor, are acces la resurse, la infrastructura locală, la aparatul de specialitate al primăriei, care lucrează pentru primar, chiar dacă nu are voie, prin lege. Primarul în funcție folosește autobuzul școlii, sediul primăriei ca sediu de campanie și chiar ceasul cu afișaj electronic de pe primărie, unde afișează semnul electoral al partidului pe care îl reprezintă. De asemenea, partidele mari au resurse umane și financiare, spre deosebire de cele mici și de independenți, care depun eforturi foarte mari pentru a strânge fonduri și votanți. În ultimul mandat au fost aleși 53 de independenți (iar la unii independența e discutabilă). Și toate acestea, într-un an în care se discută despre schimbare, despre împrospătarea vieții politice și despre eliminarea corupților de la luarea deciziilor publice.

Distribuie acest articol

15 COMENTARII

  1. Daca dvs. considerati PC (Voiculescu !!!) a fi de dreapta, atunci toate explicatiile dvs. nu au nici o valoare ! Problema este ca nici UNPR nici ALDE nici PC, nici altele asemenea, nu sint nici de dreapta nici de stinga, ci sint niste mafii securiste aproape total individualiste. PSD poate fi numit o mafie de stinga, iar PNL o banda de centru-stinga (avind in vederea componenta vechiului PNL). Persoanele exceptii din PNL se numara pe degete…

  2. Cred ca aveti niste probleme fixate pe 2 tururi de scrutin.
    Pot sa fie si 3, problema ramine.
    Romania nu are un singur sistem de vot, ci mai multe. Uninominal compensat, uninominal cu un tur, cu 2, vot pe liste. Daca vi se pare OK, mie nu mi se pare. Fiecare sistem de vot este facut dupa vrerea unei gasti aflata la conducere.
    In Romania exista smecheria OUG, care nu e supusa nici unui control. Si desi Constitutia zice ca legile electorale sunt organice si nu se modifica prin ordonante, ele se modifica prin OUG, care sunt altceva decit ordonantele.
    Iar Romania straluceste la ultimele alegeri locale si parlamentare cu prezente ce frizeaza bunul simt. (36% si 41% ultimele 2 parlamentare si pe la 50% ultimele 2 locale).
    Politicienii si partidele n-au nici o problema cu prezenta asta, ONG si altii la fel, dar batem cimpii ca PRIN LEGE s-a modificat legea electorala si au zis un tur la primari.
    Si acum unii s-au sucit. si vor OUG sa modificam modificarea.
    Exista in fiecare ciclu electoral macar o formatie politica ce apare noua si care desi nu a trecut testul urnelor este parlamentara fiindca a facut diverse racolari. Si asta e corect!
    Romanii nu au incredere in procesul electoral. Fiecare proces este bintuit de scandal: ba urne, ba morti, ba turism, ba prezente de 275%…
    Nu un tur sau 2 ci incredere in procesul electoral.
    Scoateti-l din mina politicului si ceva se va schimba in bine!

    • Este evident ca daca alegi o persoana Primar, Presedinte de consiliu judetean , Presedinte de tara este vorba de un vot uninominal si atunci se pune problema numarului de tururi si evident ca este mai democratic sa fie in doua tururi caci cel de pe primul loc daca se dovedeste a fi mai agreat de majoritate ca optiune secunda va fi ales dar se poate si inversa situatia cum a fost la Presedintele tarii si bine ca a fost asa daca majoritatea cu optiune secunda inclina balanta in spre cel de pe locul doi.
      Daca este vorba de o adunare si nu de o persoana; consiliu, camera parlamentara atunci este valabil si votul pe lista si cel uninominal . Exista sistemul care sa combne proportionalitatea(avantajul democratic al votului pe lista cu uninominalitatea candidatilor. Sistemu nostru a fost idot la nivelul de idotenie al clasei politce asa ca a trebuit sa se revina la liste. Peste niste an o sa se reia discutia despre dezavantajele listelor unde omul nu mai conteaza ci partidul iar in romania este un singur partid, al profitorilor asa ca…

      Cineva ar putea spune: Tineri carati-va cu toata viteza daca o puteti face . Cloaca asta nu merita eforturi.
      Totusi nu ma indur sa o spun…. :)

    • De acord cu dvs ca romanii nu au incredere in cei care organizeaza alegerile, dar nu sunt sigur la ce va referi sa scoatem alegerile in afara politicului. Cat despre sistemele de vot, in ultimul an, partidele politice nu au facut decat sa dea peste cap si mai tare inegalitatile dintre tipurile de alegeri si sa combine aproape toate modelele electorale – mai lipsesc voturi pe liste deschise sau vot unic transferabil. Dar modificarile au fost facute din oportunitate si nu tin cont de efectele pe care aceste sisteme de vot le produc. Probabil pana la alegerile viitoare se schimba din nou, daca vine la putere alta majoritate

  3. Mi se pare dubios sa faci discutia asta cand mai sunt 4 luni pana la alegeri.

    Acum 2 ani nu erau aceiasi primari si aceleasi probleme? Chiar daca „era PSD la putere” si nu se putea vota in Parlament modificarea legii, macar discutia trebuia adusa in spatiul public.

    • Probabil ca, in urma cu doi ani, atat PSD cat si PNL/PDL erau multumite cu pastrarea unui status-quo. Astazi, PNL are impresia (gresita, dupa parerea mea) ca cine e anti-PSD e pro-PNL… Sau ca se poate cocotza pe un val care sa-i aduca mai multi conducatori locali …
      Dupa mine, sustinerea alegerilor intr-un singur tur este un semn de slabiciune, de nesiguranta, indiferent de la ce partid ar veni aceasta sustinere. Paiul inecatului…
      Sansa de mai bine a Romaniei n-are nimic de-a face cu partidele mari si „vechi”, infectate profund de aceleasi naravuri si populate cu aceleasi figuri. Anul acesta putem sa dam o sansa noului. In 8 sau 12 ani, unii dintre cei carora le dam o sansa anul acesta ne pot duce inainte.

    • Discutia asta o purtam de mult timp. Am zis faptul ca e nevoie de doua tururi inca de acum un an-doi. Dar harta este relevanta in contextul in care se organizeaza alegeri in 3 luni si nimeni nu stie cati primari are de fapt fiecare partid. Mai mult, harta este un prim pas intr-un studiu mai mare, prin care vom demonstra cum functioneaza relatiile clientelare dintre centru si autoritatile locale, inclusiv in materie de fonduri

  4. e ca la campionatul modial de fotbal. Cu un an inainte se stabileste regulile de joc toate echipele sunt de accord apoi cu citeva luni inainte de campionat o echipa isi da seama ca nu are sanse si solicita schimbarea regulamentului..PNL nu are nici o sansa.S-au asociat cu PDL care a taiat salari. Pe omul simplu il intereseaza viata lui de toate zilele iar PDL ia luat din venituri simplu. Iar in privinta alegerilor locale aici se voteaza in general omul, gospodarul iar PDL a avut gospodari pentru propriile buzunare in timp ce romani sufereau. Simplu. Pot sa faca 10 tururi ca PNL nu va castiga.

    • Sa intelegem ca PSD nu a avut „gospodari pentru propriile buzunare”?… Sau, cumva, primarii PSD -isti pedepsiti de Justitie sunt, de fapt, persecutati politic?… :)
      Poate fi graitor si un comentariu partinitor ce da dovada de suferinte gramaticale.
      Sper din suflet ca nu doar „oamenii simpli” sa iasa la vot, in acest an!

      • Daca va uitati pe harta produsa de noi, o sa vedeti ca statisticile arata ca primarii care au avut probleme cu legea sunt relativ proportionali cu numarul total de edili pe care ii are fiecare partid. Este adevarat ca unii dintre ei au mai multe dosare (cum ar fi Nicusor Constantinescu).

  5. Politicienii romani, atat cei „de dreapta” cat si cei „de stanga” ne dau (inca) o dovada ca nu se gandesc la binele tarii si al poporului, ci doar la binele lor. Deoarece sunt atat de previzibili, este destul de simplu sa fie invinsi chiar cu armele lor. Si asta se va intampla.
    Mai este timp, pana la alegerile locale. Ceea ce astazi pare convenabil se poate rasturna cu o luna sau doua inainte de alegeri. Poate ca nici nu conteaza disputa de azi, referitoare la unul sau doua tururi de scrutin (personal, eu inclin catre doua), ci conteaza ce va fi atunci, la alegeri. Cat de avantajoasa va fi alegerea intr-un sigur tur ATUNCI.
    Lumea se schimba. Televiziunea pierde teren in fata online -ului. Iar consumatorii de online nu sunt aceeasi cu consumatorii de televiziune. Exista bariera varstei si bariera educatiei tehnologice, cel putin. Iar in mediul online, lucrurile se intampla in timp real, mai ales intr-o tara campioana la vitezele de Internet. Partidele si doctrinele care reusesc sa atraga si sa mobilizeze tinerii au o sansa de a scrie viitorul Romaniei. Cele ce se bazeaza pe varsta a treia nu pot merge decat in jos. E legea firii. In doua sau trei cicluri electorale, partidele invechite vor deveni insignifiante. Fara sustinere de la „centru”, primarii partidelor invechite vor deveni insignifianti. Toate partidele noi care vor reusi sa se ridice ar trebui sa-si impuna o regula de fier, peste care sa nu treaca nicicum: refuzarea tuturor traseistilor politici. E timpul ca specia asta sa dispara.

  6. Acum 4 ani, în februarie 2012, Roberta Anastase, declara, citez: „Am comandat un sondaj de opinie, ca sa stim cum stam si cum sa modificam legislatia electorala si sa redesenam colegiile. In functie de sondaje, care sunt pe fiecare colegiu in parte, putem sa redesenam harta circumscriptiilor electorale”.
    Cam aşa se pune problema. Aveţi dreptate cu ce susţineţi în articol, dar eu aş fi curios să vă văd punctul de vedere de atunci…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Septimius Parvu
Septimius Parvu
​​Septimius​ Pârvu​ este expert în bună guvernare și procese electorale​ în cadrul Expert Forum​. Are o experiență de peste ​nouă ani în coordonarea proiectelor ​legate de cetățenie activă, educație, monitorizarea alegerilor​ și clientelism politic​. Este trainer experimentat și coordonează de ​șase ani Școala pentru Democrație, un ​program dedicat tinerilor​ activisti civici​ și profesorilor ​din Romania și Republica Moldova. Începând cu 2009 a participat ca expert sau a coordonat mai multe campanii de monitorizare a ​alegerilor din România și la nivel internațional. În​tre​ 2012 și 2016 a coordonat 7 campanii de observare a alegerilor, la care au participat mai mult de 4000 de observatori interni. Septimius are experiență electorală internațională în țări precum Republica Moldova sau Muntenegru​. În 2015 a observat utilizarea votului prin Internet în Estonia. Septimius ​analizează clientelismul politic, finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale și a publicat un număr important de rapoarte cu privire la aceste teme, precum și o platformă interactivă care ilustrează rezultatele. Septimius a absolvit un master în Politică Europeană și Românească la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro