sâmbătă, ianuarie 25, 2025

De ce cred în Japonia

În fiecare început de an, pe 1 ianuarie, japonezii comemorează plecarea din această lume a unuia dintre cei mai însemnaţi maeştri ai buddhismului zen: Tetsugen Doko (1630 – 1682). Deoarece sutrele buddhiste nu se găseau decât în limba chineză la acea vreme, Tetsugen a hotărât publicarea acestora în japoneză, ceea ce presupunea o muncă uriaşă şi un efort financiar pe măsură. Plănuia o ediţie în şapte mii de exemplare, folosindu-se de aproximativ 60.000 de plăcuţe-matriţă din lemn. Pentru asta trebuia într-o primă instanţă să adune o adevărată avere.

Zis şi făcut: a început să călătorească prin ţară pentru a strânge banii necesari. A primit oarece sume mai importante de la câţiva donatori generoşi, dar majoritatea banilor i-a adunat călătorind timp de zece ani prin întreaga Japonie. În momentul în care avea deja suma necesară, s-a întâmplat ca râul Uji să se reverse, producând imense pagube. A urmat, desigur, foamete. Înţeleptul Tetsugen nu a avut nici o reţinere: a luat toţi banii strânşi cu multă trudă şi i-a cheltuit pentru salvarea oamenilor.

A pornit apoi din nou să strângă banii. Când suma necesară a fost refăcută, ţara a fost bântuită de o cumplită molimă. Tetsugen nu a stat deloc pe gânduri: a cheltuit iarăşi toţi banii pentru ajutorarea semenilor. A pornit apoi, pentru a treia oară, să adune bănuţ cu bănuţ suma necesară. Şi abia după 20 de ani de când avusese ideea traducerii dorinţa i-a fost îndeplinită. Plăcuţele de lemn cu ajutorul cărora a fost tipărită prima ediţie japoneză a sutrelor buddhiste pot fi văzute şi astăzi în mănăstirea Obaku din Kyoto.

Japonezii îşi învaţă copiii că înţeleptul Tetsugen a editat în realitate trei serii ale sutrelor: primele două sunt însă invizibile şi, evident, mult mai importante decât seria vizibilă.

…Ca orice om normal, am fost fascinat zilele acestea de înţelepciunea, inteligenţa şi coerenţa cu care Japonia a reuşit să întâmpine şi apoi să treacă peste un cutremur care pentru alţii ar fi însemnat o distrugere totală. După cum ştim cu toţii, noi nu numai că nu ne protejăm clădirile vechi şi monumentele istorice în vederea unui cutremur mare care poate veni oricând, ci nu facem mai nimic pentru a ne proteja vieţile noastre şi ale copiilor noştri în întâmpinarea unui cataclism de proporţii.

Precum majoritatea celor ce citesc aceste rânduri, sunt şi eu creştin ortodox. Iată de ce nu pot decât să spun că, după credinţa în Dumnezeu, zilele acestea cred în Japonia.

Distribuie acest articol

15 COMENTARII

  1. Multumesc pentru istorioara, nu o stiam. Desi e un nebun, Jirinovski a avut curajul sa spuna cu voce tare ceea ce multi au gandit. Cati nu ar da 10-15% din suprafata tarii ca sa aiba japonezi prin ograda?

    • Da, 85% din articol e un melanj de traducere din şi parafrază la substanţa textului de pe Wikipedia (English)…

      Cu toate acestea, merita evocat Tetsugen Doko şi subliniată relevanţa actuală a nimbului său.

  2. Si eu cred cu tarie in Japonia ca si in Germania. Sunt popoare puternice si muncitoare. Japonia, (si Germania) era rasa de pe suprafata pamantului in ’45. Douazeci de ani mai tarziu (sa ne amintim, de la Revolutie s-au scurs mai bine de 20 de ani!!!) erau „back in Business”. Au pierdut razboiul cu tunul si cu tancul dar l-au castigat pe cel cu marca si cu yen-ul…Suntem departe, si nu ma refer la distanta…

  3. Post scriptum, avem si noi placutele noastre. Ramine sa le citim intelegem si sa ne comportam cum scrie acolo. Inca o zi buna !

  4. Fiecare rau e legat si de un lucru bun. Acest cutremur a afectat nu numai Japonia ci si restul lumii care a privit neputincioasa la fortele deslantuite ale naturi si suferinta umana. Articolul Dvs inspira, creaza solidaritate si da sperante. Multumesc.

  5. Nu cred ca stiu un lucru facut in Japonia prost.
    Sunt oameni care au invatat si au evoluat (spre deosebire de alte asezari care au involuat ).
    Au invatat ca sufletul trebuie echilibrat cu ratiunea .
    Si de fiecare data cand sunt distrusi , renasc mult mai puternici . Conform legilor universale , pe care le cunosc si le respecta , ceva trebuie distrus pentru a se face in locul lui altceva mai bun.
    Sufar pentru pierderile suferite de ei , dar sunt constient ca nu sunt in van .Pe 13.11.2011 o sa le cunosc o parte din traditii , o sa gust din mentalitate , si o sa observ modelarea materialelor unica in Tokyo (30 milioane oameni).Toate incepand cu privelistea pe care o are orasul din aer.

  6. Am avut ocazia sa vizitez Uji, barajul Uji si Obaku si templul Zen din Obaku. Sunt la randul meu impresionat de civilizatia jaoneza. Ce ma impresionat: Japonezii nu se plang ci muncesc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Marius Vasileanu
Marius Vasileanu
MARIUS Vasileanu este jurnalist şi profesor de istoria religiilor. Ultima carte publicată: „Recurs la generozitate. Întrebări despre limitele antropologiei creştine” (Editura Eikon, 2011).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

 

 

Nexus – Scurta istorie a retelelor informationale

Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA
Editura Polirom, 2024, colecția „Historia”, traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban
Ediție cartonată
Disponibil pe www.polirom.ro și în librării din 27 septembrie 2024

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro