joi, martie 28, 2024

De ce e Bucureştiul altfel

Capitala României e cea mai mică (spaţial) metropolă importantă din regiune: oraşul se termină imediat după blocuri. Limitarea extremă crează probleme importante de management urban

Problema constrângerilor teritoriale cu care se confruntă marile aglomerări urbane din România răbufneşte în public din când în când, dar lumea nu are o reprezentare exactă a dimensiunii reale a acestei probleme şi discrepanţei absolute între noi şi restul ţărilor din regiune. Ea se manifestă tot mai acut în cele câteva municipii româneşti ce se dezvoltă cu repeziciune – şi evident, în Capitală. Acum găsiţi aici şi nişte cifre, plus schiţe comparative pentru a realiza cum stăm.

Fig. 1 arată în cel fel Bucureştiul e unic în partea acestă de Europă: e metropola cu cea mai mică suprafaţă (228 km2) dintre cele cu număr comparabil de locuitori. De fapt teritoriul său e mai mic şi decât Bratislava, care are de cinci ori mai puţină populaţie, şi abia cu ceva mai întins decât Ljubljana, care e de opt ori mai puţin populată.

În vreme ce alte capitale sau oraşe mari au în general densităţi între 1000 şi 4000 locuitori, indicatorul pentru Bucureşti este 8026 (Fig. 1). Schiţa din Fig. 2 mai jos suprapune conturul Budapestei peste cel al Bucureştiului (şi judeţului Ilfov): suprafaţa administrată direct de primăria Budapesta e de 2.3 ori mai mare, la un număr de locuitori comparabil. Chiar şi Sofia, cu doar 2/3 din populaţie, e de peste două ori mai întinsă. Belgradul, Zagrebul sau Bratislava sunt mici raioane urban-rurale, cu o combinaţie echilibrată de tipuri de spaţii. Detaliile complete se găsesc în pagina EFOR: text integral .pdf cu anexă.

Fig. 2. Teritoriu urban comparat Bucuresti – Budapesta

Există un risc de interpreta greşit datele din Fig. 1. Unii ar putea înţelege că în Bucureşti avem clădiri foarte înalte şi dense, străzi mai mici, sau că locuim grămadă unii peste alţii, mai mult decât se întâmplă în alte oraşe. Că suntem, cu alte cuvinte, un fel de Hong Kong al Europei. Asta e o imagine greşită – un fake – sau mai precis un artefact statistic datorat modului cum e decupat teritorial oraşul din hinterlandul său. În realitate noi nu avem nici zone rezidenţiale mai dense la nivel de micro-zonă decât cvartalele din Viena, Bratislava sau Pesta (partea Budapestei la est de Dunăre); nici zone cu clădiri de birouri mai dense decât City-ul londonez, La Défense ori Frankfurt.

Diferenţa vine din faptul că, aşa cum se vede bine în Fig. 3, pe teritoriul Bucureştiului se află aproape numai intravilan construit, ceea ce nu-i cazul în celelalte capitale. Ele includ zone mai mari cu luciu de apă, păduri, parcuri, terenuri agricole ori aşezări separate de oraş care şi-au păstrat profilul rural. Sau chiar un întreg munte, ca Zagrebul! La noi e invers: sunt lipite de oraş, dar nu aparţin lui, comune teoretic rurale dar care se urbanizează rapid şi sunt inseparabile de oraş, ceea ce îi crează acestuia probleme funcţionale.

Fig. 3. Teritorii urbane comparate la scară: cât de mic e Bucureştiul

În paranteză, asta face irelevanţi mulţi indicatori statistici raportaţi orbeşte către Eurostat, de unde lumea îi culege apoi şi îi pune în tabele comparative, fără să înţeleagă aceste diferenţe de organizare teritorială. De la spaţiul verde ca % din teritoriu ori per capita de locuitor, până la acoperirea cu infrastructură şi servicii, datele sunt denaturate de aceste discrepanţe de profil urban, care te fac sa compari mere cu pere.

Dar statistica e problema cea mai mică a capitalei României. Cea cu adevărat importantă o reprezintă imposibilitatea autorităţilor locale alese să administreze legal un teritoriu care funcţional aparţine oraşului, dar formal se găseşte în localităţi învecinate, complet autonome politic.

Problema a existat dintotdeauna, pentru că aşa s-a moştenit structura istorică a oraşelor României din perioada interbelică. Regimul comunist n-a simţit nevoia să lărgească prea des graniţele oraşelor, pentru că oricum totul se făcea pe ordin de partid, înăuntru şi înafară, autonomia locală fiind o vorbă goală. Extinderea comunistă a intravilanului cu marile cartiere de blocuri, în anii ’60-’80, a împins teritoriul Bucureştiului până la fosta barieră verde din jur – şi dincolo de ea. Dar în special după anul 2000 dezvoltarea imobiliară explozivă, motorizarea şi investiţiile au creat impresia actuală că activitatea oraşului nu mai are loc în vechile sale bariere administrativ-teritoriale.

E adevărat că îngrădirea spaţială strânsă a municipiilor a avut şi un rol pozitiv, neintenţionat: a limitat un pic marja de manevră a primarilor în deceniile de după ‘89, împiedicându-i să extindă intravilanul şi să dea aprobare pentru construcţii pe toate câmpurile şi zonele verzi din jur. Prin contrast, Budapesta, Praga & comp au controlat mai bine, deşi nu perfect, agresiunea asupra spaţiului verde neconstruit, deşi acesta se afla sub autoritatea primăriei.

Insă pe măsură ce urbanismul din municipiile româneşti s-a mai ameliorat, au rămas să dea avize oricum primarii de comune, care au exploatat la sânge şi bezmetic tot ce au avut pe mână, în special în zonele peri-urbane cu preţ bun. În anul 2020 efectul pozitiv pomenit mai sus, cât o fi existat, e deja istorie, în special văzând ce se întâmplă în jurul Bucureştiului. Cu toate păcatele lor, PMB şi Sectoarele ar coordona totuşi ceva mai bine decât zecile de primăriile de comună dezvoltarea pe marginile Capitalei.

Numărul maşinilor în zona Bucureşti a sporit cu un ordin de mărime faţă de perioada comunistă, lumea circulă mai mult şi mai repede dinspre suburbii spre centru şi înapoi, în pendulări zilnice greu de controlat, iar problemele de mediu (poluarea, managementul deşeurilor) se revarsă peste limitele administrative înguste. Pe scurt, avem mari greutăţi în primul rând legate de politicile de transport, mediu şi aprobarea construcţiilor noi, de toate tipurile, ce se dovedesc imposibil de coordonat între primării independente una de alta. Mai precis, avem câteva aberaţii administrative moştenite, care fac ca suprafeţe care au fost sau au ajuns parte integrantă din Bucureştiul funcţional să aibă primării şi consilii care decid independent de acesta. Există locuri unde doar numărul de stradă sau o intersecţie separă proprietarul de casă în municipiu de vecinul său aflat teoretic în suburbie.


Fig. 4. Cinci aberaţii teritorial-administrative ale zonei Bucureşti

Judecând absolut minimalist, constatăm că există cel puţin cinci mari aberaţii administrative (Fig. 4), constând în autonomii politice inutile lipite de intravilanul Capitalei, în interiorul şoselei de centură (cea veche, drum naţional). Ele sunt: (1) oraşul Voluntari; (2) comunele Dobroeşti-Pantelimon; (3) oraşul Popeşti-Leordeni; (4) zona Bragadiru-Măgurele (partea din interiroul centurii); (5) comuna Chiajna (cu satul Roşu). Acest fel de separare administrativă, în care treci de la o casă la alta în următoarea localitate, nu există în celelalte metropole europene din Fig. 1, ceea ce le permite să-şi gestioneze raţional spaţiul.

Soluţia

S-a încercat în România coordonarea mai bună a politicilor locale prin înfiinţarea a 12-15 Zone Metropolitane (ZM) în jurul unor municipii. Ele n-au funcţionat cu adevărat pe chestiuni importante, ci doar pentru show protocolar şi proiecte minore, pentru că sunt organizate pe baze voluntare, nu e limpede cum se ia decizia când miza e mare, sau când e vorba de resurse, ori de situaţii tip NIMBY (not-in-my-back-yard, de exemplu unde să se pună groapa de gunoi).

Nici un primar de comună nu renunţă la semnătura lui (negociabilă) pe autorizaţii de construcţie, de exemplu; în actualul cadru legal nici n-ar putea s-o facă. De cele mai multe ori alinierea politică, cu primari ţinând de partide diferite şi făcând jocuri strategice complicate în propriile organizaţii, împiedică şi mai mult colaborarea onestă între localităţi.

Dovada că ZM sunt mai mult decorative este că ele n-au fost utilizate pentru organizarea altor servicii importante, precum apă-canal ori managementul deşeurilor. În ambele cazuri, când UE ne-a impus să avem o coordonare a prestaţiei pe teritorii mai mari, s-au creat forme paralele de asociere inter-comunală (ADI), fiecare dedicată unui anume serviciu – şi oricum, nici acestea nu merg genial.

E vremea să fim realişti: numărul şi complexitatea problemelor nerezolvate de transport, mediu şi urbanism la marginile Bucureştiului au ajuns atât de mari încât ideea de zonă metropolitană, ca asociere voluntară, e astăzi utopică. Soluţia constă într-o Lege a Bucureştiului adoptată de Parlament prin care UAT-urile din interiorul centurii ocolitoare a Bucureştiului să fuzioneze cu municipiul.

Este desigur o formulă radicală, de urgenţă, pe un teritoriu mic, strict delimitat, pentru a reduce traumele politice, frustrările şi blocajele ce ar putea apărea dacă se încearcă aplicarea ei pe zone mai întinse (de exemplu desfiinţând tot judeţul Ilfov, cum propune Traian Băsescu). Ea nu exclude ca, în paralel, dezbaterea despre alte forme de coordonare administrativă să continue.

De exemplu se poate crea Autoritatea Metropolitană pentru Transport Bucureşti (AMTB), care să preia de la mai multe primării din jurul Bucureştiului atribuţiile de transport public urban şi inter-urban, plus Metroul de la guvern, ca în multe alte capitale europene. Ar fi clar o soluţie mai eficientă decât ce avem acum, adică mici improvizaţii locale şi un Judeţ Ilfov absent, dezinteresat de astfel de subiecte.

Însă fuziunea unor UAT suburbane cu Bucureştiul înseamnă mult mai mult decât un aranjament sectorial, deci trebuie concepută modest şi realist: oricum opoziţia politică la proiect va fi furibundă. Pe de altă parte, e unica posibilitate pentru a alinia politici numeroase şi complicate, din diverse sectoare, a elimina importantele externalităţi negative care apar acum din lipsa de coordonare inter-municipală, a transparentiza decizia pentru ce se întâmplă la perifieriile lipite de oraş şi a crea responsabilitate politică nu doar la avantaje (încasarea unor venituri mari, generate indirect de economia locală a municipiului), dar şi la cheltuirea bugetelor cu cap, pentru importante scopuri comune.

Dacă nu vom face asta, Bucureştiul va rămâne capitala europeană cel mai aberant organizată din punct de vedere al teritoriului, cum o arată Fig. 1.

Notă: nu am atins deloc aici problema organizării interne a Bucureştiului, adică raportul PMB-Sectoare, ca funcţiuni şi surse de venit, şi cum ar trebui acest raport restructurat. Asta va fi tema următorului raport EFOR

Distribuie acest articol

95 COMENTARII

  1. Buna seara cu părere de rau va anunt ca exista la nivelul PMB înființată autoritatea de transport la care faceti referire(AMTB dar se cheamă TPBI)

    • Da, dar iti scapa chiar esentialul: Autoritatea Regionala (gen Roma, Paris) preia complet atributiile si operarea serviciului pe toata zona metropolitana. Ceea ce acum nu-i cazul, vezi Voluntari.
      E ca Zonele Metropolitane: facute sa sune ca in Vest, dar in realitate decorative

      • Poi, fara zona METROPOLITANA, cLuUuJuL marelui BOC ar fi cat Galatzii!
        (interesant e cum METROPOLITANELE sunt bagate in SUMA doar la cei din vitrina posceaususista niciodata la rEstul, in frunte cu Constanta)
        Evident ca nu sunt fc nicaieri.
        …proababil deoarece nu exista LEGISLATIE, care sa le faca FINANTABILE de la centru – dar, nici interes de la CENTRU!

    • „coordoneaza” fix pix, ca s-o pun concis :)
      AMT trebuie sa ia in proprietate STB, Metroul si toate liniile suburbane (ex Voluntari) ca sa semene cu ce se intampla in Vest. E cale lunga pana acolo. In momentul de fata ei sunt singurii care stiu ca exista, ceilalti n-au auzit de ei

      • Probabil ca metroul va fi extins la suprafata spre periferie, pe termen lung
        Insa intr-un asemenea caz lucrurile se complica, avand in vedere atat proprietatea cat si functionalitatea.

        As pastra doar linia de metrou in propietatea publica si as privatia circulatia. Stiu ca suna ciudat, dar de ce nu?

        La fel as proceda si cu circulatia de suprafata: concesionata.

        Ar creste preturile? Probabil ca da, dar daca s-ar introduce restrictii majore in anumite zone, ar deveni rentabil si preferabil. Nu pricep de ce tot reducem si subventionam preturile la transportul public. Le reducem pentru pensionari, care oricum circula putin. Subventionam ca sa reducem traficul. Dar traficul nu se reduce, doar autobuzele sunt mai goale, adica… si mai putin rentabile!

        In siutatia concesionarii, AMT ar ramane doar titularul dreptului, fara a mai gestiona nicun vehicul.

        Sunt si alte subiecte evitate: toaletele publice. Sunt prea putine si urate. De ce trebuie sa fie urate?

        ===
        Astfel de idei par cam avangardiste, dar cred ca ar fi mai usor acceptate decat cele din articol care presupun pierderea unor pozitii politice de decizie, adica renuntarea la borcanul cu miere.

  2. Badagania asta zboara totusi. :-).

    Solutia de compromis ar fi poate reorganizarea sectoarelor, aberatiile devenind sectoare.

    Spatiul verde insa va continua sa scada. Exista si metode perverse, cum ar fi betnarea extinsa a aleilor din parcuri, adaugarea de pietris in jurul pomilor de pe marginea drumurilor.

    Alte ciudatenii: sunt plantate specii exotice de arbori, de la platanii „producatori” de gaze intepatoare, dar repede crescatori, pana la … palmieri!

    Desi nu am absolut nicio apetenta pentru interventii ale statului sau ale autoritatilor locale, in acest caz realismul imi spune ca fara o lege restrictiva Bucurestiul va ajunge in curand mai arid decat Marte.

    Densitatea Bucurestiului mai este data, dupa mine, si de incompetenta arhitectilor, cu sau fara prajituri primite. Ce arhitect cu mintea la el ar aviza blocuri in care auzi vecinul din blocul de alaturi cum sparge oua la micul dejun si poti sa te uiti pe geam la televizorul lui, ca sa faci economie?!

    Reorganizarea este necesara, dar sa nu uitam ca nu va rezolva, de una singura acest tip de probleme.

  3. Dar există o soluție mult mai simplă pentru problemele și frustrările bucureștenilor (că altfel știm cu toții că nu mărimea contează :) ).

    Ca să scăpăm de rușinea de a avea cea mai înghesuită capitală din Europa ar trebui dată o Ordonanță de Extremă Urgență prin care Broșteniul să fie declarat noua capitală a României. Cu 594 de kmp am trece direct pe primul loc. Parlamentul să fie mutat in vârful unui deal cu acces exclusiv pietonal pentru ca condiția fizică a Vorbăreților să fie optimă. In vârful altui deal să troneze președintele. Iar guvernul să fie așezat pe vârful Budacu, de unde premierul să vază toată suflarea Moldovei.

    După ce capitala va fi mutată la Broșteni, Bucureștiul va scăpa de surplusul populațional, mai exact de cea mai scârboasă parte, de cea mai arogantă și iritantă tagmă. Plus slugile lor. Estimez că cel puțin juma de milion de gorobeți vor migra către culmile progresului, pardon, Bucovinei. Deci bucureștenii se vor bucura pe dată de o incredibilă liniște, de parcuri tihnite, de bulevarde suave.

    Și da, există dezavantajul statutului pierdut, căci brusc bucureștenii se vor trezi niște bieți provinciali. Banii nu o să mai curgă gârlă, or să apară luptele aprige pe banul public subțiat. Orașul ar putea fi spart in alte 7 localități (2-3 orașe, restul sate cu blocuri gri) din cauza depopulării și îmbătrânirii populației (iar pensionarii vor vota pentru transformarea sectoarelor in orașe și apoi in comune pentru ca impozitele locale să scadă). In loc de zona metropolitană vor avea un județ nou-nouț și cochet-micuț: Ilfovuț. Dar pe de altă parte suprafața parcurilor, spațiilor verzi și a pistelor de biciclete va crește vertiginos datorită proprietăților părăsite in fugă. Asta dacă nu vor fi acaparate de noii pășuniști pentru islazul comunal.

    Hai că se poate! Așa să vă ajute Ăi de sus!

    • Ideea e f buna, sunt f multe tari care au capitala in orase mici, nu de mult si Germania avea capitala in satul Bonn. As merge chiar mai departe, scoaterea unviversitatilor din Bucuresti, infintarea unui „Heidelberg”, oras universitar, undeva la Tirgoviste sa spunem. De asemenea stimularea pesnionarilor sa se mute in zone mai curate, mai putin poluate si mai ieftine, solutie existenta de asemenea in multe tari occidentale.

        • Am citit opiniile denigratoare la adresa instituțiilor de învățământ superior ale d-lui V Nicolae, și am văzut atitudinea de blamare a persoanelor cu o vârstă înaintată care studiază. M-au mâhnit, pentru că în Occident cei care studiază sunt apreciați, indiderent de vârstă. Iar cei aleși în funcții publice sunt evaluați după masura în care respectă legea, interesele cetățenilor, ale cetății și programul politic cu care au câștigat voturile, nu pentru slujbele din tinerețe. Mi-ar fi plăcut, dacă domnia-sa are dovezi cu privire la fraude, să le prezinte autorităților.

            • „vezi serialul lu CV-uri al lui Valeriu Nicolae…” […] „are vreo legatura treaba asta cu articolul…?”

              Apreciez sinceritatea autointerogativă a autorului articolului, pentru care îi mulțumesc, întrucât contribuie la creșterea onestității mesajului.

          • Stimabile domn Constantin ,
            ,,Universitatea” Valahia isi face singura publicitate . Zbaterea dumneavoastra e inutila . Apropos ! Popa de la Rescopa mai e acolo ?!

  4. Decât să fie lăţit Bucureştiul, poate e mai iefin a ridica altă Capitală, peste munte, mai aproape de UE. De fapt, chiar testul acesta îl avem în 27 septembrie la urne. Bucureştenii trebuie să înţeleagă rolul… revoluţionar, de locomotivă a trenului occidentalizării României, pe care trebuie să-l aibă municipiul lor.

      • Visul ungurenilor si al ungrovlahilor derivati s-ar implini, avand aceeasi capitala inconfundabila: BUDAPESTA! (ca doar nu FELDIOARA sau alta vagauna de pe acolo umflata pompos de istoricii lui Mihai VitezuL si in NOUL mileniu)
        Problema e ca Maramu e mult mai apoape de UE ca ei, ca sa nu vorbim de ORADEA; conform geografiei si geometriei continentului chiar si Suceava ar fi mai aproape decat excentrica Cimishoarea (oricum e la Vest de Bucuresti pe harta, din cauza marilor densitati de cetatenilor europeni din apropiere care deformeaza campul gravitational pana la Plierea spatiului si timpului, privind la PUSTA maghiara si depopulata TRANSILVANIE!

    • O fi buna aceatsa solutie dar cu siguranta ca nu va fi acceptata nici macar partial ca nu este ORIGINALA (autohtona) si poate ca nu-i tradusa.

  5. Capitala arata asa nu numai mostenirii istorice a unei trame stradale inguste si pe inele concentrice. Ci msi degraba, datorita coruptiei primarilor generali si de sectoare care fara sa respecte planurile de urbanism au permis mii de noi constructii. Doua exemple, blocul turn de la Armeneasca, care nu functioneaza nici azi, blocurile de la Parcul Circului si cel nou din Calea Floreasca, statia Rossini. Plus zeci de mall-uri fara parcari etajate si in jur spatii verzi, doar beton. Spatii de parcare deloc, iar in cartierul Tei au taiat trotuarele la jumatate, peluzele pt iarba si flori de langa trotuare au devenit locuri de parcare. Cartierul Tei si inceput cartier Colentina au cele mai multe masini parcate pe trotuare si poluarea cea mai intensa.
    Credeti ca ii pasa vrunui primar, nu, ii pasa doar cum sa fa a averi pana la a 7 generatie si sa aiba cel putin 2-3 mandate chiar daca nu a facut nimic.

  6. Romanii nu sunt in stare sa administreze orase si nici tara. Romanii se pricep la smecherii, la furturi, un popor ticalos si hot care isi fura caciula, profitul de moment conteaza, nu viitorul. O tara mizerabila cu un popor inferior care nu-si merita tara.

  7. Ma mir totusi, cum de nimeni nu a observat inca faptul evident ca traiti in aceleasi judete inventate de Ceausescu – pe alte baze decat stiintifice, legate de buna adm si guvernare – in urma cu mai bine de JUMATATE de secol!
    De ce credeti oare ca de$baterea despre reforma adm teritoriala s-a inecat/ stins intotdeauna inainte de a avea loc si nici EUROREGIUNILE nu au devenit functionale la aproape 15 ani de la infiintare?
    (e vorba evident despre interese locale, fiefuri teritoriale JUDETENE bine delimitate si consolidate in timp greu de spart in 4 ani – protejate desigur politic, de la centru = o adevarata retea de putere perpetu, aparuta inca din vremea marelui berbant oltean reformator si patriot, urmas de voevozi, urmashu special a lu Mihai VitezuL si a pashotistului; cu institutii, inspectorate, Locale, in care azi lucreaza nepotii celor din 1970 mana in mana cu nomenclatura locala afacerista care a privatizat statul pe plan local si SUG de la toate bugetele posibile = baroni, conti, marchizi, print, beizadele, gabori, fosti utecisti ca Boc – ca UnGureaNu s-a dat la fund de tot.

    • Pentru exemplificare va arat doar Romanul marelui BULAI – fost judet in farmitatele si minusculele PLASE si regiuni din Preistorie, cand oamenii calatoreau cu bicicletele, daca nu calare pe cozi de matura si care cu boy + locomotivele cu aburi, nu cu TESLA! – care e legat organic de BACAU, din toate pc de vedere, mai degraba decat de Chiatra sau iashi (ca si tot Culoarul Siretului si aproape toata valea Bistritei, care nu au absolut nimic, dar NIMIC! in comun cu iashiul umflat cu pompa de marele berbant oltean, anaLfabet, biLbait, dar PATRIOT +urmashDe…
      Brostenii si Caprele Irinucai n-au fost niciodata in IMPERIU si nici Bucovina nu se plieaza pe SwitchAva/ TIRnava – ca azi Burdujenii e cartier in mult incercata Suceava (de la Burdujit – pc de VAMA cu imperiu)
      Sau, daca aveti disponibilitatea sa va priviti teritoriul national pe MAPs, vedeti cum no man’s land-ul de la controversata Vale a Uzului (vezi CIMITIRU), de la coada Lacului, are un DRUM al nimanui – de care nimeni nu se poate ocupa la modul serios, deoarece ala care a trasat granita intre judete era beat la momento iar oltenii nu stiu geografie – dar stiu ca Mihai VitezuL erea pretenarul SECURILOR!
      Sau, daca mergeti de la Panaci la Paltinis, la manastire, si coborati in vale spre Bilbor, vedeti un catun al nimanui, NEFINANTABIL – deoarece jumatate e in Suceava, celalta in Harghita eternului udemerist -, care poarta nume oltenesc de… Dragoiasa!
      Asadar, actuala impartire adm-terit de INADECVATA, la fel ca cea PRECONIZATA! si nefunctionala – evident, ca sa serveasca niste interese politice in cel mai sarac, inapoiat si fara viitor nestat din Europa, care conteaza, etern sabotat din interior de catre cei cu putere de decizie si spatele protejat de toate serviciile avortonului statal a caror principala fck e sa va urmareasca pe voi si sa va tina sub ascultare inca de pe vremea REGILOR care l-au ucis pe Eminescu!

      • Calare pe cozi de matura pe post de bidivii focosi in mileniu 3!
        Scuze, ma gandeam la Cernauti – am gresit coordonatele in cazul Sucevei, cu ~0,15 grad latitudine Estica -, care e in Vestul Ploiestilor, imediat la Est de Brasov si ca Latitudine la nivelul Politehnicii, Militarilor si Drumul Taberei.
        (SUceava e dincolo de CENTURA, insa la Vest de Cernica!

      • Calare pe cozi de matura pe post de bidivii focosi in mileniu 3!
        Scuze, ma gandeam la Cernauti – am gresit coordonatele in cazul Sucevei, cu ~0,15 grad latitudine Estica -, care e in Vestul Ploiestilor, imediat la Est de Brasov si ca Latitudine la nivelul Politehnicii, Militarilor si Drumul Taberei.
        (SUceava e dincolo de CENTURA, insa la Vest de Cernica!

  8. Romania are nevoie de Reforma Administrativa ca de apa. Cum vine asta sa ai intr-o tara saraca precum Romania peste 200.000 de alesi carora le platesti salariu de la bugetul de stat pt ca asa cum stim, multe comune nu-s capabile sa-si plateasca propriul persona din taxele locale pe care le strang.

    Trebuie sa unim 4 sau 5 judete intr-o regiune, 2 pana la 4 comune intr-una singura, iar comunele adiacente marilor orase sa fie comasate cu acestea.

    Imi doresc ca USRPLUS (pt ca PNL,PSD, PMP, ProRomania sunt oricum puse doar pe furt) sa initieze o alta campanie de semnaturi pt modificarea constitutie, campanie similara cu „Fara Penali In Functii Publice” prin care sa impunem reforma administrativa. Altfel cu un parlament dominat de partidele vechi si mafiotizate nu se va intampla nimic.

  9. Am domiciliul in Bucuresti dar, locuiesc la 14 Km intr-o localitate a judetului Ilfov. Firesc ar fi sa-mi aleg primarul localitatii mele de rezidenta dar, sunt obligat sa votez primarul sectorului de domiciliu, evident influentat de copiii mei care locuiesc acolo. Mai mult, pe timpul verii locuiesc intr-o locatie din Valcea unde mi-asi dori sa pot sa-mi aleg primarul fara sa fiu condamnat pentru vot multiplu. Asadar , cred ca solutia poate fi introducerea in cartea de identitate , pe langa domiciliu si rezidenta sau rezidentele , astfel incat sa am dreptul de a vota acolo unde ma aflu.

    • Mai stii vreo tara unde se intampla ce vrei tu? oricum nu-i clar ce propui
      Daca vrei sa votezi in Ilfov, e foarte simplu sa-ti muti resedinta legal acolo unde iti place mai mult, te simti atasat de localitate, etc. Cand nu-ti mai place, te muti in Valcea si tot asa :)
      Nu vad care-i problema

      • Ca locuitor al județului Ilfov, înțeleg cumva problema domnului Andreescu. Problema e că județul Ilfov e un județ fictiv inventat de Ceaușescu prin anii ’80 ( sectorul agricol Ilfov) care nu prea are propriile instituții. Localitatea unde m-am așezat are o școală nouă și frumoasă, așa că mi-am mutat copiii aici și evident aici și votez. Condițiile de viață sunt net superioare, primarul liberal :) deci cumva m-ar îngrijora ideea extinderii Bucureștiului până aici. Însă, dumneavoastră ce licee, ce spitale, ce teatre știți în județul Ilfov? Spital e parcă unul „județean” tot în București, dar, de exemplu din cealaltă experiență de provincial, în Dolj știam că voi merge la liceu în Craiova, aveam cel puțin două licee care se băteau de la egal la egal cu cele din București. Dar în Ilfov? Nici nu știu care e capitala județului, o vreme era pe la Buftea, acum am văzut că au mutat instituțiile tot în București, dar… care sunt liceele din Ilfov? Care sunt teatrele, filarmonicile etc din Ilfov? Poate că o bună parte din problemele ridicate în material s-ar rezolva pur și simplu prin desființarea prefecturii București și revenirea Bucureștiului la statutul de capitală de județ…

      • Ma asteptam la o analiza profunda a unui text, mai ales din pozitia Dstra de formator de opinie.
        1. Se poate deduce usor faptul ca fac parte din categoria „seniorilor” carora modul de adresare este cel de politete, mai ales pentru faptul ca nu ne cunoastem.
        2. Un cetatean care are una sau mai multe cetatenii poate vota in toate tarile de resedinta. De ce un cetatean care are una sau mai multe resedinte in Romania nu poate vota in toate acestea? A fost o propunere generata de situatia mea de cetatean. De ce trebuie rejectata, in mod brutal, din start?

          • @ Sorin Ioniță: În Anglia, sau bat eu câmpii?… Sau a fost cândva în Anglia și s-a renunțat?…

            Ce știu sigur e că mie mi-a venit ideea de la un articol citit acum vreo câteva luni în The Spectator. Și în fond mie unuia nu mi se pare o idee rea deloc – așa conservatoare cum e ea… :)

            • iep, bati campii :)
              Ca cetatean UK poti vota la locale in alta tara, ex Franta, daca indeplinesti criteriile de rezidenta acolo si te-ai inscris, dar nu de 2 ori in aceeasi tara. N-am idee cum ramane asta dupa Brexit ..

            • Se poate să ai dreptate. Ce știu sigur este că am citit ideea asta unde am spus și mie mi s-a părut interesantă. Nu spun, s-ar putea să fie și proastă (și atunci când cineva ca tine spune că e o idee proastă pentru mine contează), dar mie mi-a cam plăcut un pic așa. :-)

          • Cetățenii francezi se pot înscrie fie în locul lor de reședință sau într-un loc în care apar pe lista contribuabililor pentru impozitele locale pentru o perioadă de cel puțin 5 ani. Q.E D. sau „quod erat demonstrandum”

            • si la noi nu-i la fel? te inscrii pentru vot ori colo, ori dincolo, daca indeplinesti criteriile.
              Unde vrei tu, dar nu in 2 locuri simultan

          • Nu-i la fel. Daca vreau sa votez in Olteni unde am resedinta trebuie sa-mi schimb buletinul ( sau CI cum ii spune acum) desi platesc impozite de 15 ani aici. De ce nu-l schimb? Daca n-ati vazut sau l-ati vazut va recomand sa revedeti filmul „Buletin de Bucuresti” dar, in contextul zilelor noastre.

    • Povesti.

      Va rog frumos sa raspundeti rapid
      – unde mergeti la doctor/spital? In bucuresti sau in Ilfov?
      – de unde va aprovizionati cu cele necesare ;a niste preturi mai acceptabile? de la oras sau din rural???
      – de unde va luati medicamentele atunci cand aveti nevoie, poate unele sunt chiar gratuitati? Din Bucuresti sau din comuna din Valcea?

      Astia care imping batranii in mediul rural sunt niste inconstienti si de aceea multi inca accepta sa aiba biletinul de oras in loc sa se inregistreze in Voluntari-ul lui Pandele sau in nu stiu ce comuna din Valcea sunt niste habarnisti care nu inteleg ce se intampla in mediul rural.

      ideea articolului este sa transforme periferia orasului in ceva functional, operational, sa fie de fapt si de drept un oras adevarat.

      • Raspunsul este simplu: acolo unde ma aflu, adica in Bucuresti, Olteni Ilfov sau Baile Olanesti Valcea. Cum, pe parcursul a 4 ani de mandat al alesilor locali, ma aflu in cele 3 locatii mi-ar placea sa stiu ca primarul imi serveste interesele. Sunt „batran” dar, nu m-a impins nimeni in mediul rural, mi-am ales singur locul de veci.

  10. Urbanism bucureștean…un festina lente, un oxymoron…
    Azi site-ul @AccuWeather sfătuia sa deschidem larg ferestrele pentru a ne aerisi locuința, timpul fiind propice și m-am „conformat”, dar repede, prea repede am revenit, „urbanii” din vecinătate bătându-si frenetic covoarele, (cat entuziasm pentru aer curat in Capitală, la acești bravi cetățeni, unii cu vilișoare „la țeară”!) alții, lăsând efluvii de bestiale miasme culinare tradiționale românești sa invadeze conștiința mea vegetariană…

  11. am incercat sa ma lamuresc ce sunt cu albastrele alea, punctele galbene sau cele rosii – poate autorul sa ofere o explicatie?

    multumesc

  12. Dar de ce metropolitanul sa fie pana la linia de centura? Nu ar fi mai bine sa includa tot Ilfovul, care e o aberatie de judet gogoasa? Si daca primarii din Ilfov sunt problema, foarte bine, sa se pastreze impartirea administrativa si sa fie asociati sectoarelor actuale, in loc de primari de comuna vom avea primari de sectoare.

  13. Ideea extinderii Bucureștiului la nivelul Șoselei de Centură (Bulevardul său Periferic, cum ar veni) este o idee foarte bună și e o prostie că se întârzie cu ea (ideea circulă de ceva vreme, în discuția mai largă despre necesara reorganizare administrativă a României).

    Dacă Ceaușescu a inventat județul Ilfov, atunci părerea mea e că tot Ceaușescu i-a inventat și pe dl Nicușor Dan, și pe dl Mihai Bădici.

    Județul Ilfov ar trebui să fie pentru Bucureștiul astfel extins un furnizor de mâncare (legume, fructe, carne), la a căror distribuție ar putea contribui și autoritățile…

    Chiar, de ce n-aș putea să votez eu în fiecare din comunele și orașele în care sunt proprietar?

    • Sectorul Agricol Ilfov, adica SAI, nu judetul.
      Iar la dl Mihai Badici ce te-a nemultumit? n-a dat o lege, ci a expus o opinie. Dece crezi ca tu esti infailibil?
      Asta-i buna! vrei sa votezi de 2-3 ori? nu te opreste nimeni sa incerci, dar sa nu te mire consecintele; ca au mai fost cazuri.

    • Ceaușescu a inventat și școala de la șase ani și probabil din cauza asta nu se mai stă acasă stagiul integral… Ceaușescu a inventat SAI separat de Ilfov, cred că e destul de clar ce am spus. Orice județ are instituțiile în capitala lui și în principalele orașe. Ilfov are și nu are capitala la București, e într-o situație amibiguă din acest punct de vedere. Această invenție ceaușistă, Sectorul Agricol Ilfov produce efecte azi. Dacă București ar fi în prefectura Ilfov, așa cum ar fi normal, o parte din problemele enunțate de domnul Ioniță nu ar exista, pentru că ar exista o instituție puternică de coordonare. Județul Dolj construiește și asfaltează drumurile de la Craiova până la Mârșani, e datoria lui. Dar legăturile Ilfovului cu Bucureștiul nu sunt datoria nimănui, deși în realitate tot județul desfășoară în București o mare parte din activități. 3 km mai la vest de mine deja intrăm în județul Giurgiu, altă invenție a aceluiași decret; poate îmi spune și mie cineva ce legătură există între orașul Mihăilești și capitala de județ, Giurgiu. Practic sunt niște legături economice firești care au fost tăiate și care sunt acum o piedică în calea dezvoltării armonioase a zonei.

        • Aberație cu niște costuri, că uneori trebuie să mergi în capitala de județ pe la diverse instituții. Îmi aduce aminte de zbaterea zadarnică a lui taică-meu pe vremea „cartelei la benzină” când localitatea noastră fusese alocată la o benzinărie din Bechet ( era cu 3 km mai aproape decât Craiova ) . Practic consumai un sfert din cotă pentru un drum într-o localitate unde nu se întâmpla nimic, atunci nici măcar oraș nu era…

    • Nu ați vrea să vă facă și pedichiura cei din județul Ilfov? :) De unde ideea asta că bucureștenii sunt niște ființe superioare pe care țăranii trebuie să îi aprovizioneze cu mâncare? Eu le vând servicii IT de pildă. Și în general pe o rază de 15-20 de km s-au dezvoltat orașe satelit care nu se mai ocupă cu agricultura; atunci când am cumpărat terenul unde locuiesc, toată zona era cultivată cu porumb. Acum e un nou cartier al comunei, cu apă curentă, cu drumuri asfaltate și tot ce trebuie unui trai normal. Doar că mulți locuitori din zonă preferă să păstreze „buletinul de București” pentru acces la școli, la spitale și în general la serviciile oferite de metropolă, probabil inclusiv abonamentul RATB gratuit pentru pensionari. Eu am preferat să plătesc impozitele acolo unde merită, sunt obișnuit cu fumurile de capitală, am copilărit undeva unde se auzise de tren…

    • Pt ca indiferent cate proprietati detii, in oricate localitati, votezi intr-una singura, cea de resedinta. Acolo unde platesti impozitul. Nu poti plati impozitul decat acolo unde iti declari resedinta fiscala in fctie de resedinta locativa (principala), respectiv adresa unde locuiesti si care, la noi, figureaza in actul de identitate si in toate celelalte documente derivate.

      1 cetatean = 1 localitate de resedinta = 1 vot

      • are și dumnealui cumva dreptate, pentru că impozitul pe clădiri și terenuri îl plătești în toate localitățile unde ai proprietăți și cumva ar trebui să ai și niște drepturi. Dar pare complicat de implementat, pentru că trebuie să existe și o limită ( dacă am o casă în indiviziune cu încă șapte frați ar trebui să avem drept de vot toți opt? Un partid oarecare ar putea cumpăra o cocioabă cu 300 de proprietari și gata 300 de voturi :) Iar dacă nu am mai plătit impozitul de 10 ani mai am drept? dreptul la vot e consfințit de constituție. Pare o cutie a Pandorei…) .

        • De acord, un partid oarecare ar putea cumpăra o cocioabă cu 300 de proprietari și gata 300 de voturi, tot așa cum alt partid oarecare se poate aranja de 300 de flotanți. De aceea orice idee e și bună, și proastă – depinde cum o pui în practică.

        • Este vorba despre impozitul pe venit si taxele locale. Sigur ca impozit pe proprietate imobiliara platesti in toate UATurile unde detii proprietati.
          Dar locul de realizare/fiscalizare a venitului este unul singur si acela este resedinta fiscala si implicit locativa.

      • Fals, eu platesc impozite in 3(trei) localitati diferite. Si daca tot platesc impozitul in toate locatiile, de ce sa nu pot sa-mi aleg primarul ?

  14. Problema Bucurestiului (si a intregii Rom anii, dealtfel) este, se pare, lipsa aproape totala a planificarii, dar a unei planificari realiste, nu cum a fost cea comunista. Iar aceasta planificare ar trebui facuta pe 50 de ani de acum inainte, atit pentru Bucuresti, cit si pentru tara. Sa se stie cit de cit clar in cxe directie vom merge, si ce etape avem de parcurs, pe perioade… daca vreti, planul pe 50 de ani se poate imparti pe planuri de zece ani, si, de ce nu, chiar pe cincinale, ca pe vremurile inca neapuse. Iar aceasta planificare ar trebui facute in urma unor studii comparative adinci, care sa tina seama de modul in care au evoluat celelalte orase asemanatoare cu Bucurestiul, si celelalte tari, cit de cit asemanatoare cu Romania (ca numar de populatie, geografie, etc.).
    In acest tip de planificare trebuie implicate si firme starine de urbanism, care au date si metode mult mai moderne decit ale noastre. trebuie tinut seama de faptul evident ca Bucurestiul a trecut printr-o perioada de cvasi-stagnare in timpul comunismului (45 de ani) si printr-o alta perioada de cvasi-debandada (in ultimii 30 de ani). Numai ca aceste planificari nu se pot face bine daca nu exista deja un cadru legal care sa functioneze asemanator sistemelor de justitie din tarile avansate, civilizate. Deci primul pas ar fi aducerea legilor la nivelul legislatiei moderne (in ceea ce priveste inchirierile, mostenirile, testamentele, etc.). Chiar si aceasta noua lege de vinzare a terenurilor, cu preemptiunile ei aiuritoare, este mult deficitara. Ar trebui facuta o lege care sa permita vinzarea libera a terenurilor, pentru a egaliza concurenta si preturile. S.a.m.d.
    Personal, mi s-a parut a exista o buna asemanare intre Bucuresti si Viena, dar exista asemanari si cu alte orase capitala europene.

  15. Mutarea capitalei politice in centrul tarii ar fi o solutie , rostul zonei Ilfov din jurul Bucurestiului ridicand multe „enigme” care este rostul ei ?

  16. Înțeleg problemele majore de transport din București și complexitatea situației acestui oraș. În opinia mea orașul are mai multe asemănări cu orașele turcești: o sistematizare minimă și parțială, drumuri strâmte (bulevardele largi au fost realizate de comuniști… cei răi), construcții haotice generate de eterna corupție (nu doar de acum). Dar comentariul meu se va referi la… comentariile la acest articol, fascinante și ele…
    Cuiva i se pare că ar exista asemănări între București și Viena. E o glumă? Cred că e o glumă. Viena nu poate fi comparată cu Bucureștiul la nici un capitol. Asta e clar, pentru oricine cunoaște Viena.
    Cuiva i se pare că Bucureștiul este neîndreptățit deoarece produce 40% din bogăția acestei țări și nu primește înapoi suficient. Păi, cui dă Bucureștiul bani? Timișorii, Clujului, Orăzii, Aradului, Sibiului? Să dea Teleormanului și Giurgiului sau Călărașului – tot sunt apropiate și au aceeași istorie. Cum vi se pare situația ca cele mai sărace locuri dintr-o țară să fie chiar lângă cel mai mare și mai bogat oraș din aceeași țară? Oamenii care locuiesc acolo sunt atât de săraci încât apropierea capitalei li se pare, probabil, cea mai mare oportunitate din viață. Și au dreptate, din păcate. Normal că se aglomerează…
    Cineva se îngrijora că dacă ar fi mutată capitala peste munți (urmată imediat cu întrebarea „naivă” – care munți? – munții Ural, cred…) ar fi desigur mult prea aproape de Ungaria… Am simțit imediat și direct „acuza mută” cum că, noi, ungurenii (cetățenii acestei țări, români adică, care locuim de veacuri în zona de vest: Banat, Crișana, chiar Maramures) suntem suspecții de serviciu (încă din 1918) posibili trădători de neam și țară. Mda, suntem obișnuiți. În acest moment al istoriei nu poate nici măcar fi dezbătută o eventuală mutare a capitalei României din Valahia, doar, până la urmă acolo sunt adevărații români, nu? Greu și de citit asta, nu-i așa?
    Cineva propune să se mute capitala altundeva – la Broșteni, în Moldova lui Creangă, pentru a vedea dacă șpăgarii și șmenarii proțăpiți la bugetul centralizat, cu aer de superioritate față de prostimea provincială, se vor muta după vorba „follow the money” și astfel să se rezolve problemele… orașul aerisindu-se. Soluția aceasta nu e bună pentru că ar fi același lucru cu mutarea capitalei „peste munți” doar că acum capitala ar fi prea aproape de ruși. E foarte interesant că apropierea Bucureștiului de bulgari și un pic mai departe, dar tot aproape, de turci, nu e văzută atât de primejdios… Oare de ce?
    Mult succes la alegeri. O să ne distrăm din nou, desigur după ce mergem la vot în localitățile noastre provinciale, în care transportul public orășenesc și regional, iluminatul electric și infrastructura sanitara au fost o realitate încă demult… când nu trebuia să așteptăm direcția de la nimeni, căci erau orașe libere… (adică își păstrau banii din taxe, nu le trimiteau la Viena…)

    • Asa traiescu unii cu impresia ca, deoarece sunt situati mai la Vest geografic, incontestabil, ar fi si…
      La VEST de Noi insine (daca NU de ei insisi) – ceea ce toata lumea a avut ocazia sa observe, intrand in Pomania, venind din VEST, ca
      …NU e ADEVARAT!
      Senzatia e ca Romania te PALESTE fix in moalele capului, imendiat dupa ce treci granita de Vest,
      plina de gropi si gunoaie in bezna/ o zona crepusculara cu carute si bici icliste fantomatice…
      (ba chiar si pietoni&pietoane pe autostrazi si drumuri europene!
      De ce ar pune cineva vreo CAPITALA in zone depopulate, cu o geografie imposibila, legate organic de UNGARIA, dpv geografic, menite sa fie periferia-periferiei oricarui stat din zona – ! – mai POTENT, chiar si daca mai tolerant cu autonomiile si neutralitatile unora care se cred elvetiei fara vaci mov, ciocolata, marmote, ceasuri, banci si vecini ca Germania, Franta, Italia si Austria?

      • @Fata Morgana: Heidi, Bre! : comentariul dvs nu merită osteneala de a-l citi. Dar, cum l-am citit, nu pot să mă stăpânesc să fac și eu, la rându-mi un comentariu scurt…
        Dacă vă deranjează atât de tare vestul țării (cel plin de gropi, gunoaie și beznă) și vă este atât de frică să umblați plin „zone depopulate” „menite să fie periferia oricărui stat”, atunci vă propun să mergeți spre Europa pe ruta: Bulgaria, Serbia, Slovenia și de acolo unde doriți. Se mai poate prin Ucraina și apoi Polonia sau Slovacia. Am verificat pe Google Map și se pare că se poate.

        • Asta e tot ce poti sa comentezi in legatura cu ce spune omul? Problema subliniata de el exista, gropila, bezna, etc sunt prezente din plin. In loc sa accepti lucruile asa cum sunt, te superi ca magarul pe sac, iar ce-i recomanzi este un fel de ‘ba pe-a ma-tii!” Adevarul este ca arognata asta ardeleneasca scoate in evidenta un nivel de superficialitate incredibila. Multi dintre voi traiti intr-un borcan narcisist care nu se bazeaza in relaitate pe nimic consistent. Daca dai la o parte orasele construite de germani si iti fixezi atentia asupra unor localitati ca Gheorghieni, Copsa Mica, Bazna, Sfantu’ Gheorghe etc si dupa ce le vei fi vizitat pe cele de marime similara din Regat, cum ar fi: Barlad, Campulung Moldovenesc, Curtea de Arges, Campulung Muscel etc vei fi putut constata ca nu exista comparatie intre ele: vei fi avut ocazia sa observi ca cele din Ardeal mentionate mai sus sunt mult mai urate si mai prost intretinute decat cele din Regat. Ca sa nu mai spun ca Iasul este in opini mea, cel mai frumos, cel mai romantic oras din tara si nu e construit de germani sau maghiari. Cred ca e cazul sa va treziti si sa nu transfoarmati frumusetea naturala a Transilvaniei in meritul vostru, al ardelenilor caci de fapt, aici e confuzia. Transilavania are niste frumuseti naturale remarcabile dar voi n-aveti nicio contributiela asta. Si daca vorbim despre frumuseti naturale, afla ca le gasesti si in restul tarii numai ca trebuie sa le vezi ceea ce voi ardelenii nu pare sa fiti prea interesati fiindca va sunteti prea suficienti voua – in ignoranta voastra!)

          • Unde sunt gropile alea despre care vorbești, tu – S Popescu (dacă tot mai luat la „pertu”)? Unde este bezna de care vorbești? Cu superioritatea ta valahă (nu cred că ești moldovean) vorbești de rău propria țară? Poate sunt… nu doar arogant, dar poate sunt și chior și nu văd bine. Nu sunt gropi, chiar există o autostradă, nu perfectă, dar rezonabilă. Nici măcar pe drumurile naționale de la noi, nu știu dacă și la voi, nu sunt gropi și nici beznă. Iar dacă ar fi așa, nu aș accepta lucrurile, aș comenta și m-aș implica, atât cât îmi permite competența.
            Unde vezi tu supărare și „ba pe-a mă-tii” eu văd o soluție, așa că nu m-am supărat „ca măgarul pe sac”. Am dat omului un sfat, o soluție.
            Faptul că orașe precum Copșa Mică arată cum arată (rău) este în exclusivitate vina autorităților românești (fă un efort de gândire și află de unde și cine dădea ordine după unire și mai ales în comunism). Faptul că orașele nemțești și ungurești (adică toate orașele Transilvaniei și Banatului) au arătat și arată și acum bine, se datorează în primul rând locuitorilor lor. Locuitorii lor au fost germani, maghiari, români, sârbi, evrei, slovaci și alte nații care au trăit unele cu altele, în general în bună înțelegere, unii mai bogați, alții mai săraci. (Așa ca un contra exemplu, dacă ai auzit de Emanoil Gojdu să știi că el a fost un om foarte bogat, care a contribuit la dezvoltarea Oradiei, dar și a Budapestei)
            De acord cu tine că Iașul este unul dintre cele mai frumoase orașe din România. Mare păcat că, așa cum știu și simt toți moldovenii, a fost lăsat de izbește, într-un fel „declasat” de șmecherimea valahă. Ar trebui repus în valoare și ar trebui să i se dea adevărata importanță pe care o merită. De exemplu ce ai zice tu, S Popescu, dacă am muta Curtea Supremă de Justiție la Iași? Pentru informarea ta, Iașul nu este chiar creația exclusivă a românilor… Vezi tu, este o idee nu prea inspirată de a asocia creșterea și descreșterea unui oraș cu o etnie. În populația Iașului, ca de altfel și a altor orașe moldovenești, o pondere importantă au avut-o evrei și armenii. Alături și împreună… și cu românii moldoveni, desigur. Dar asta nu înseamnă că doar o etnie a contribuit la ridicarea acelui oraș. La fel este și cu orașele transilvane, cu care ne mândrim și de care încercăm să avem grijă – cu sau fără succes. Dar asta e o problemă a noastră, a celor care locuim în ele și nu a altora de pe alte meleaguri.
            Că noi nu avem niciun merit vis-a-vis de frumusețile naturale ale Transilvaniei, știam. Dar nu știam că poate să existe cineva care să creadă că frumusețea naturii este meritul omului; doar distrugerea naturii este cauzată de om, după cum înțeleg eu lucrurile. S Popescu, ai dreptate. Nu avem nicio contribuție decât, eventual, în rău. Ca peste tot.
            Din ce scrii înțeleg că ești supărat că noi ardelenii nu suntem prea interesați în a vizita frumusețile naturale din restul țării pentru că suntem „prea suficienți” nouă înșine. S Popescu dacă ai o afacere în agroturism iar aceasta este afectată de situația neplăcută în care ne găsim cu toții, să știi că, sincer îmi pare rău. Dar trebuie să îți spun că nu cred că e așa cum spui tu. Eu unul am vizitat locuri din toată țara. Am fost la conacul lui Dinescu (fain, dar cam scump), am fost la Slatina la „La Atletul Albanez” (au o înghețată făcută manual, bragă! și limonadă super faine, care merită încercate, să nu mai vorbesc despre rahatul turcesc… îți recomand), am fost la Tismana, Horezu, la Cazane (un pic mai spre noi, spre Banat, am o barcă cu care pescuiesc din când în când – obsearvă te rog aroganța cu care ți-am comunicat asta). Am fost în Tg Jiu, la Brâncuși și Ecaterina Teodoroiu. E adevărat, nu știu mai nimic despre Teleorman (decât tragediile oamenilor și șmecheriile lui Dragnea), Giurgiu, Călărași (am fost o singură dată, dar chiar mi s-a părut „capătul drumului” ținând cont că drumul se oprea în Dunăre…). Muntenia de la munte Argeș, Dâmbovița, Prahova mi se pare un univers aparte. M-am simțit bine. N-are rost să continui și să-ți spun pe unde-am fost prin Moldova, care da, Moldova are un pic mai multe cetăți și biserici și peisaje naturale decât Valahia, graiul mai domol, mâncarea mai așezată, beutura molcomă. Fain.
            Acum sper că nu o să mă faci, pe lângă arogant, și chiabur sau bogătoi sau cine știe cum se mai zice pe la voi.
            În concluzie, voi fi mândru (și arogant cum spui tu) încontinuare, dar fără a jigni pe nimeni. Voi avea grijă ca mândria mea de ardelean să se vadă în ceea ce fac și nu doar în vorbe, în declarații sentimentale și mincinoase. Și chiar avem de ce să fim mândri! Ceea ce vă doresc și vouă!

    • @Ioan: Firește că poate fi dezbătută eventuala mutare a Capitalei și firește că nu s-a răsturnat căruța cu români adevărați doar în Valahia. Suntem cu toții frați în aceeași patrie.

      Problema este că eu unul nu înțeleg de ce să o mutăm. Asta e tot. Iar argumentele care se aduc pentru mutare mi se par tâmpite și provinciale – dovadă că asta nu era chiar tot. :)

      • @vlad slăvoiu: Desigur nimeni, dar nimeni nu vrea să mute capitala. Suntem, toți, mulțumiți.
        Dar dacă tot e în Valahia și dacă @euNuke venea cu propunerea să o mutăm la Broșteni, am adus în discuție mutarea „peste munți”. Doar atât. Eu nu am adus niciun argument pentru mutarea capitalei, așa că vă rog să vă măsurați adjectivele calificative folosite (chiar dacă, poate, nu v-ați referit la cele scrise de mine).
        Nu în ultimul rând observ că apare în discursul dvs și elementul de îndoială și suspectare… „dovadă că asta nu era chiar tot :)”. Ce spuneam? Trădătorii sunt printre noi. :) iar unii, mai inteligenți și „mai superiori” decât alții (tâmpiții și provincialii), sunt întotdeauna vigilenți.
        Și nu, nu sunt frați. Suntem doar cetățeni corecți și cinstiți ai acestei țări. Discursul cu „frații” e șmecheros și ne-a dus la sapă de lemn. Așa că, prefer să fiu corect și cinstit față de dvs, decât să fiu frate cu dvs, doar pentru că vorbim aceeași limbă. Să fim în primul rând oameni unii cu alții. Apoi, mai vedem care cu cine se înfrățește sau se încruscrește…

  17. 1. @ victor L: Mă cred infailibil pentru că sunt infailibil.

    2. @ Tom: Plătesc impozit în fiecare din localitățile în care sunt proprietar. Așa fiind, n-am și eu dreptul să spun, în fiecare dintre acestea, care cred eu că sunt fraierii care ar trebui să fie primari/consilieri locali în ciclul respectiv? Adică: eu sunt mai fraier, sau cum?… Vreau să fiu și eu la fel de fraier ca ăia – care e problema?

    3. @ Mihai Bădici: Ba da, exact la asta mă aștept, să îmi facă pedichiura – ceea ce, de fapt, se și întâmplă. E rușinos să faci pedichiura cuiva? Eu am fată care vine acasă pentru tuns, de exemplu – care e problema? (Ăsta e unul din motivele pentru care eu n-am prea simțit pandemia. Nu că vreau să-mi bat joc de suferința altora, dar adevărul este că eu n-am prea simțit-o, pandemia asta. Pentru mine pandemia a însemnat că am trecut de la pierdut timpul prin supermagazine la comenzi prin Glovo&Bringo… Ce să fac dacă asta e experiența mea?… Mi-au adus tot ce îmi doream. Nu mi-a lipsit nimic: am vrut carne, mi-au adus carne; am vrut vin, mi-au adus vin; până și ardei capia pentru copt pe grătar mi-au adus – că eu ardei capia nu am avut vara asta.)
    Eu i-am dat unei prietene a mamei, am cules din curtea din spate, să-și pună gogonele la murat – e rușine asta? Eu însumi mi-am pus gogonele din curtea mea. Am mâncat toată vara ardei gras din curtea mea. Am mâncat roșii proaspete din curtea mea. Și vinete tot din curtea mea am avut (deși, recunosc, vinete am și cumpărat).
    Ce să fac acuma – să mă împușc pentru asta ?

    Dar asta e context. Și e context pentru că, dacă aș fi stat în apartament, cred că m-aș fi luat la bătaie cu administratorul de bloc.

    Dar nu văd ce legătură au toate astea cu discuția principală: anume că e o idioțenie să mai ții frumosul oraș București (numai proștii nu văd ce minune de oraș avem noi la picioare, și numai proștii provinciali vor „schimbare de capitală”) în limite nefirești, în loc să-i dai drumul să se dezvolte cât încă e loc. Cu accentul pus pe „cât încă e loc”.

    Cât încă e loc: eu m-aș apuca mâine de Brașov-Zețarilor. Cu trei benzi pe sens. :)

    De aceea cred că e o idee foarte bună asta cu dusul limitelor Bucureștiului la Șoseaua de Centura. Și cine e prost să se opună … e, ca să zic așa, prost să se opună.

    Sigur, noi altfel putem să mutăm capitala la Făgăraș și putem să ne pierdem vremea citind din Cioran – țara e liberă, nu?…

    • Vă felicit pentru înaltul nivel de trai. Dar nu despre asta era vorba. Îi dau dreptate domnului Sorin Ioniță; până la centură e absolut normal să fie teritoriul Bucureștiului. Eu am extins un pic discuția la SAI – fost sector agricol care nu prea mai are nici o legătură cu agricultura. (oricum cam toată lumea e de acord că județele însele sunt caduce, ce să mai vorbim de Ilfov, care e cât un raion sovietic, doar că nimeni nu are curaj să înlocuiască patruzeci de rânduri de sinecuri politice cu 6-7) Nu cred că puteți dvs să hotărâți că locuitorii din Măgurele trebuie să se ocupe cu agricultura; din câte știu eu, principala lor ocupațiune e fizica, dintre care încearcă să fie printre cei mai buni la laseri. De asemenea în afara centurii există o grămadă de afaceri în domeniul industriei, transporturilor, distribuției. ( toate fostele fabrici care încă nu au falimentat s-au mutat dincolo de centură) Cred că suprafețele rămase agriculturii în SAI nu ar ajunge nici pentru hrana a jumătate din Pantelimon; oricum prin deosebita grijă a administrației ( mă refer la vigilența organelor vamale) Bucureștiul se aprovizionează mai degrabă din Turcia decât din Ilfov. E un pic ridicol nombrilismul miticesc, din păcate pentru el la un moment dat va veni în conflict cu interesele unității naționale și s-ar putea ca interesele naționale să primeze și din buric să devină un biet apendice la căruța națională. Sunt extraordinar de optimist în legătură cu viitorul României, iar centralismul a început să ne cam încurce, deci voi paria că descentralizarea va câștiga. ( altfel de acord cu dvs, Bucureștiul e un oraș minunat, cu o administrație decentă ar fi și mai bine)

      • ma intreb si eu ca prostul: o fi oare intelept sa jucam totul pe o singura carte (a descentralizarii) mai ales ca in realitate habar n-avem ce ne rezerva viitorul (nu ca am sta mai bine cu trecutul)? in prezent lucrurile se prezinta cu totul altfel si probabil nu se vor schimba in timpul vietii noastre oricate sfortari supraomenesti am face noi, asa ca poate ar trebui regandite lucrurile din temelii. baza fundamentului pare putreda, ca sa ma esprim filozofic, la aia trebuie lucrat. restul e literatura.

        • Nu știu ce e înțelept și ce nu. Cum mă consider liberal în gândire ( nu PNL-ist, e diferit) e normal să consider că monopolul e dăunător, de orice fel ar fi el. Mai multe centre de putere locală ar însemna concurență, emulație, diversitate de opinii. Sigur că nu poți să ai mai multe armate necoordonate, dar acum vorbim de pace, nu de război, și oricum un guvern care să coordoneze tot va exista. Deci asta e opinia mea. Dacă va fi la un moment dat majoritară bine, dacă nu nu… Mie nu mi se pare că fundamentul e putred, România a rezistat cu brio în ultima vreme la cam toate provocările la care alții au clacat: și la naționalism, ca Iugoslavia, și la autoritarism, ca Ungaria, și la corupție, ca Bulgaria. Nu că le-a eliminat, dar a arătat reacție imunitară puternică, cum se zice acum la vaccinuri… :) Deci oamenii sunt OK, problema e la instituții și la politicieni.

          • oamenii sunt ok? judecand dupa numarul de prefecturi rosii, lipsa de discernamant si/sau valorile multora inca intorc stomacul pe dos.

            • noi aici „la Capitală” (lângă Capitală în cazul meu) obișnuim să votăm politic. Însă primarul din Deveselu, să zicem, nu face nici privatizare, nici colhoz, în general culoarea lui politică nu prea contează ( de aia se și mută de la un partid la altul). Problema (în viziunea mea) e că unele localități sunt prea mici ca să aibă o viață politică adevărată. În timp cei câțiva intelectuali locali se înțeleg cumva, și practic nu prea mai rămân oameni pentru al doilea partid…. Sau, mai rău, în „opoziție” se eternizează indivizi care au ca singur merit că sunt la PNL, PMP etc ( partidele știu și ele asta dar alternativa e să nu aibă oameni în teritoriu deloc) așa că uneori alegerea e între un corupt de la PSD (sau măcar oportunist) și un incompetent care n-ar câștiga nici alegerile de la el de pe uliță. Probabil că partidele de opoziție ar face bine să mai rotească și ei cadrele, mai ales prin zonele unde n-au obținut nici votul familiei candidaților… până la urmă decât așa mai bine lipsă, oamenii ăia sunt o piedică de fapt…

    • @ Vă mulțumesc pentru felicitări. Mă încântă în mod special. :)

      Și eu îi dau dreptate dlui Ioniță, mi se pare o idee bună ce spune el. Mie personal ideea mi-a venit uitându-mă pe harta Parisului, de-aia am zis de Bulevardul Periferic. M-am gândit: hai să furăm și noi de la ăia și să zicem că aia e.

      Nombrilismul miticesc o fi el ridicol, dar cred că mai degrabă vă aparține dumneavoastră ca interpretare decât mie ca intenție: eu mă gândeam la o idee de afaceri și de politică, nombrilismul nu mă caracterizează nici măcar lingvistic. Mie îmi plac alte cuvinte. :)

      Să-i lăsăm pe cei de la Măgurele să se ocupe cu fizica, de acord, știut fiind că tot măgureleanul cultivă-n curte atomi și chiar s-a ajuns ca într-o poezie de Sorescu: în culturile de bumbac din localitate „te sui spre vârful falnic pe-o scară uriașă/și-n fiece capsulă găsești câte-o cămașă” – beneficiile laserului, cum ar veni.

      Cam asta e… :)

  18. „Soluţia constă într-o Lege a Bucureştiului…”

    Soluția Expert Forum vine ori prea devreme, ori prea târziu. Dacă are în vedere alegerile, este prea devreme. Ea poate fi adoptată doar după votarea noului parlament, la alegerile legislative, prin urmare, prezentarea propunerii nu face decât să paraziteze alegerile locale actuale, prin introducerea unui mesaj parazit către electorat, de felul „în urma alegerilor actuale se poate adopta o Lege a Bucureștiului”.

    Dacă are în vedere alegerile generale, este prea târziu, în opinia mea, pentru că ar fi trebuit dezbătută de cetățeni și specialiști o perioadă mai îndelungată. Începutul anului ar fi fost un bun moment, cred eu.

    Pe de altă parte, Bucureștiul arată astfel pentru că așa au ales bucureștenii. Bunăstarea, în opinia economiștilor D Acemoglu și J Robinson, este o opțiune [politică] a cetățenilor. …Indiferent de calitatea proiectelor. Nu pot uita, spre exemplu, seria de proiecte excelente prezentate în cadrul concursului „București 2000”, pentru care am dat și o mulțime de bani. Sau, de copăceii plantați pe tot Bulevardul Unirii, de la Piață, până la Casa Poporului, care s-au uscat aproape toți după nici două luni. Pe o mulțime de bani! Ori, Casa radio, sau … Nu vreau să-mi mai amintesc, pentru că mă enervez. Proiectele nu ne lipsesc.

    • Da, dar in Bucuresti sunt plantati si palmieri :-))). Se pare ca astia nu s-au uscat. Sa fie din cauza desertificarii orasului? /

      Am mai spus-o: planul (proiectul) nu trebuie sa fie o colectie de dorinte, ci o lista de masuri realiste si fezabile.

      ===

      Cand marasmul atinge cote inalte, rezolvarea situatiei devine posibila doar prin masuri disruptive, care dizolva esafodajul mizeriei existente spre a propune ceva radical nou.

      Dupa umila mea parere, aici gresesc toti care isi propun sa faca din Bucuresti o capitala sanatoasa: incearca sa „modifice pe ici pe colo, anume in partile esentiale”. Ori, dupa mine, ori reformezi ori nu. Bucurestiul nu poate fi putin gravid. :-).

  19. Despre vot în mai multe circumscripții: da, în Marea Britanie a fost așa – până la începutul secolului trecut, fără limită de număr; până la mijlocul secolului trecut, când s-a renunțat, în maximum două circumscripții.

    Privind lucrurile așa, într-adevăr e o idee cam învechită și poate că proastă – căci pune probleme de corectitudine… Și, până la urmă, poate că nici nu e cinstit un astfel de sistem… deși aș fi zis că interesul de proprietate e unul destul de legitim politic.

    În fine, mai meditez la chestie. :-p

  20. Mutarea pensionarilor nu rezolva problema traficului dar taxe locale mai mari ar putea reduce fluxul de autoturisme.
    Extinderea B dar eliminarea administratiilor de sector ar duce la reducerea administratiei si cheltuielilor.
    Blocuri mai inalte poate, in locul celor de peste 40 de ani asa cum Ceausescu a demolat saracu dar de unde fonduri care vor fi folosite pentru investitii gen metrou la Cluj…

  21. Probabil Tiriac si-ar petrece o zi intreaga in Romania numai votand la locale de dimineata pana seara :)))) Poate in felul acesta vom vedea cu adevarat cate proprietati au romanii , parca il aud pe unul , trebuie sa fac plinul la masina ca vin alegerile si ma duc sa votez unde am proprietati !!!!! :))))
    Nu ma mai aud gandind de ras . Democratia la romani e o batjocura de imitatie a vesticilor. Se uita cineva care e rata de participare la Bucuresti? dar probabil ca toti bucurestenii au plecat sa voteze pe unde au proprietati , nu-i asa? Raspundeti la articol , nu mai veniti cu comentarii ,,, inteligente.

  22. Ramine speranta ca Nicusor o sa cistige la alegerile de azi.
    Se va ocupa oare de Bucuresti sau va continua sa caute greselile altora si sa-i critice.
    NB,
    pina acum nu am auzit/citit vorbe bune despre un primar al Capitalei.
    Cum speranta moare ultima…

  23. O altă problemă pe care nimeni nu se grăbește să o atace ar fi organizarea sectoarelor și tăierea Bucureștiului în sectoare după modelul felii de pepene.

    De exemplu sectorul 1: între zona Bucureștii Noi și Piața Victoriei, ambele în Sectorul 1 nu există legătură organică.
    La fel în sectorul 2 între zona Pipera (zonă de business) și zona Pantelimon. Nu sunt legate între ele, nu există linii de transport în comun între ele.
    E mai ușor să ajungi din zona IMGB (motivul pentru care s-a dezvoltat imobiliar Popeștiul) în Pipera decât din Pantelimon în Pipera.

    O propunere ar fi reîmpărțirea Bucureștiului în sectoare mai mici, responsabile pe 2-3 cartiere.
    Sectorul 1 împărțit în:
    Bucureștii Noi + Pajura + Dămăroaia;
    Băneasa + Aviației + Pipera de la Sectorul 2 + extins până Balta Pipera
    Victoriei + Aviatorilor + Primăverii + Dorobanți + Floreasca de la Sectorul 2

    Sectorul 2 împărțit în:
    Tei + zona Armenească + Obor + Vatra Luminoasă + Doamna Ghica – limita exterioară fiind Bulevardul Doamna Ghica și râul Colentina
    Colentina + Andronache lipite de Voluntari partea dintre șoseaua de centură și A3

    Sectorul 3 împărțit în 2:
    – zona centrală
    – zona de la est de Bulevardul Nicolae Grigorescu

    Sectorul 4:
    – zona centrală unită cu cea de la sectorul 3 inclusiv zona Tineretului
    – zona Giurgiului + Berceni + parcurile Tineretului + Delta Văcăreștilor
    – zona Apărătorii Patriei + Popești Leordeni

    Sectorul 5:
    – zona Cotroceni + zona centrală – aici e de discutat
    – Ferentari + Rahova
    – Ghencea + Drumul Teberei din Sectorul 6
    – Bragadiru

    Sectorul 6:
    – Drumul Taberei + Ghencea din Sectorul 5
    – zona Militari + comuna Roșu + Dudu + Chiajna
    – zona Grozăvești + Cotroceni + Regia + Politehnica + Crângași ?

    Pe lângă toate astea Municipalitatea, cum se spunea mai sus ar trebui să înglobeze tot până la centură.
    Iar pentru organanizarea Municipalității București am putea să tragem cu ochiu la Prefectura Tokyo – https://en.wikipedia.org/wiki/Tokyo_Metropolitan_Government sau la Londra – https://en.wikipedia.org/wiki/Greater_London

  24. Articolul este mai vechi dar subiectul este interesant
    O propunere:
    1) Extinderea judetului Ilfov pentru a cuprinde intreaga Zona Metropolitana Bucuresti. Granitele ar fi similare cu cele ale Ilfovului din perioada 1968-1981, si ar cuprinde coltul de S-E din Dambovita, Giurgiul in intregime, toata zona Oltenita din Calarasi si zona Urziceni din Ialomita, eventual si Videle/Draganesti-Vlasca din Teleorman.
    Astfel toata zona metropolitana ar fi intr-o singura u.a.t. NUTS 3.
    S-ar putea eventual numi „Ilfov-Vlasca”.
    2) Extinderea Municipiului Bucuresti prin anexarea directa a localitatilor cele mai apropiate: Otopeni, Mogosoaia, Popesti-Leordeni, Voluntari,…, intr-o forma similar cu cea din 1968-1981, a Bucurestiului + comunele suburbane.
    3) Ar urma si o reorganizare interna a noului Bucuresti cu sectoare mai mici, poate 15-20, dar fara primarii proprii
    Astfel s-ar ajunge la o situatie similara cu cea a Budapestei si a judetului Pesta din Ungaria.

    Alternativ la punctul 2) se poate crea un „Judet Bucuresti”, distict de mare judetul metropolitan invecinat, continand localitatile dependente care si-ar pastra autonomia administrativa. Granitele pot varia: ori doar cele invecinate similar cu Orasul Republican de dinainte de 1968, or chiar intregul judet Ilfov actual sau chiar si unele localitati din judetele invecinate.
    Belgradul este practic un judet cu multe localitati componente si Belgradul propriu-zis este un oras mai mic.
    La fel si Sofia si Chisinaul. Oricum in Europa nu exista un model unic, dar se observa tendinta generala de subordonarea a localitatilor limitrofe.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sorin Ionita
Sorin Ionitahttp://www.expertforum.ro
Paleo-liberal (adica din soiul cel vechi) Partener fondator la EFOR (www.expertforum.ro) think tank independent Citeste si preda teorii ale dezvoltarii si sectorului public Consultant pe reforma institutionala si descentralizare in Europa de Est si Balcani

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro