Premierul s-a sesizat că guvernul decontează mai mult decât ar trebui pentru energie. Până acum statul a plătit 22,4 miliarde lei furnizorilor și va mai plăti destule miliarde până în martie 2025, în situația în care bugetul statului este deficitar. În urma unor serii de articole publicate de Claudia Pârvoiu și Dumitru Chisăliță, Premierul a cerut ca Ministerul Energiei și ANRE să verifice furnizorii. Fără îndoială că furnizorii au “smântânit borcanul cu energie”, dar sunt mult mai multe cauze ale scumpirii energiei.
O întrebare: care este prețul corect al energiei?
Gazele naturale sunt extrase de două mari companii, care dețin peste 95% din producție. Este vorba de OMV și Romgaz. Prețul corect al unui metru cub de gaze (sau a unui MW) este prețul de extracție. Fiecare sondă are un preț care variază între 10 euro / MW, pentru sondele mature și timp mare de la punerea în funcțiune și 30 euro / MW pentru sondele noi (informații aflate de la Prof. Univ. Dr. Dumitru Chisăliță).
Fiind doi extractori mari, fiecare având portofolii diferite de sonde, rezultă că au prețuri diferite pentru fiecare sondă de extracție, dar fiecărei companii îi iese un preț mediu de extracție. Acestea sunt informații confidențiale dar mai mult ca sigur prețul moderat nu poate depăși 15 euro / MW, cunoscând că majoritatea sondelor de extracție sunt mature și cu mulți ani de exploatare.
La acest cost se adaugă o marja de profit (ce ar putea fi negociată cu statul român), la care se adaugă costurile de transport (Transgaz) și de distribuție (cele două rețele mari fiind E.ON și Engie, restul distribuitorilor fiind nesemnificativi). Aceste costuri sunt reglementate și stabilite anual de ANRE. Pe lanț mai intervin și furnizorii (adică comercianții) care cumpără de la producători și îl revând către consumatorii industriali sau casnici. Această operațiune se face conform legislației prin contracte bilaterale directe, prin Bursa Română de Marfuri sau, dacă este o achiziție a unei companii de stat sau a unei instituții de stat, prin platforma de achiziții publice SEAP. Există 55 de furnizori de gaze naturale.
În cazul energiei electrice lucrurile sunt puțin mai complicate. Avem producătorii care folosesc diverși combustibili (cărbune, gaz, nuclear, hidro, eolian, solar, biomasă …), avem transportatorul Transelectrica, câțiva distribuitori de energie electrică (Electrica, Enel, CEZ, E.ON) și la sfârșitul lanțului sunt 74 de furnizori. Ca și la gaz, tarifele de transport și de furnizare sunt reglementate și stabilite de ANRE.
Producția costă diferit, în funcție de tipul de combustibil folosit și de prețul emisiilor de CO2. Cunoscând faptul că anul trecut mixul electro-energetic a arătat ca în figura de mai jos:
Fig. 1 – Mixul electro-energetic al României în 2022 (sursa: Cosmin Păcuraru)
… și că acesta nu poate diferi prea mult în 2023, pentru a calcula un preț moderat al unui MW produs refacem coșul cu procentele de mai sus la care înmulțim prețul de producție pentru un MW la fiecare tip de combustibil.
Nu am datele actualizate al costurilor de producție pe combustibilul folosit dar putem aproxima, știind că datele nu s-au schimbat prea mult:
Fig. 2 – O aproximare a prețului real moderat de producție a unul MWh de energie electrică (sursa : Cosmin Păcuraru)
Rezultă 0,4 lei / kW. La acesta se adaugă taxele de transport și taxele de distribuție. Acestea diferă de la distribuitor la distribuitor, diferențele fiind infime, fiind fixe pentru fiecare MW transportat și distribuit în funcție de regiune.
Observăm că este mai mult decât prețul plafonat (de OUG 27 / 2022 modificată) pentru consumatorii casnici cu consum sub 100 KW / lună, dar și mai mult pentru cei cu consum de peste 100 KW / lună și pentru consumatorii industriali.
Avem, din vară, un nou ministru al energiei. Domnia sa încearcă să rezolve problemele urgente moștenite dar pe unele dintre ele nu le văd rezolvate imediat, deoarece necesită mult timp.
O recapitulare a ceea ce am scris pe subiectul creșterii prețurilor la energie:
- România nu are o strategie energetică de 15 ani, acest fapt arătând că nu știm care este ținta industriei energetice naționale. (această problemă este rezolvabilă în câteva luni)
- România și-a cedat părți importante din suveranitatea energetică și are dependențe impuse de alți jucători statali sau nonstatali care pot fi utilizate în atingerea unor scopuri politice. Prețurile naționale mai mari la energie nu sunt altceva decât maximizarea profiturilor companiilor statelor străine care operează în România, ceea ce denotă faptul că România este un stat slab.
- România are resurse de gaz dar prețurile naționale sunt mai mari decât în restul Europei.
- ANRM-ul nu a mai scos la licitație spre concesionare resurse de petrol și gaze de mulți ani, ceea ce a dus automat la creșterea prețurilor.
- ANRM-ul a legat ilogic prețul gazului românesc de prețul de tranzacționare a gazelor de la bursa din Viena.
- Companiile străine de extracție și prelucrare a petrolului sunt bănuite, de presă, de evaziune. (Să ne amintim de scandalul LukOil din 2015, din vremea guvernării Ponta.)
- Romgaz s-a retras din asocierea terminalului LNG de la Alexandroupolis (Grecia) care ar fi deschis o alternativă de alimentare cu gaz. (Nimeni nu s-a sesizat până acum!)
- În producția de energie electrică, prima greșeală a fost când s-a renunțat la RENEL. Până acum câțiva ani, organizarea industriei energetice românești arăta ca cea de astăzi din Franta: toată industria energetică este sub o singură companie de stat – EDF. România a despărțit producția pe tipuri de combustibili, formându-se Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Termoelectrica. Au apărut diverse companii ce produc energie electrică din vânt și soare. Toate acestea au fost puse să concureze pe ceea ce numim ”piață liberă”, ceea ce este greșit: energia securitară (în bandă) nu este același produs cu energia intermitentă (regenerabilă), energia securitară având un atribut în plus: siguranța alimentării la orice oră. Astfel, capacitățile securitare au fost transformate în capacități intermitente deoarece în ”piața liberă” se vinde mai întâi energia ieftină, din soare și vânt și după aceea energia provenită din gaz și cărbune. Rezultă pierderi, deoarece închiderea și pornirea repetată a producătorilor (după cum bate vântul și strălucește soarele) înseamnă un consum suplimentar de energie, fără a mai pune la socoteală uzura accentuată. Din această situație rezultă și regula ”prețului marginal”, un factor care mărește prețul energiei electrice.
- A doua greșeală: Termoelectrica s-a împărțit și ea în CE Oltenia, CE Hunedoara (adică cărbunele), ELCEN și încă câteva capacități de producție mici cu cogenerare, părți din sisteme de alimentare centralizată cu energie termică – SACET-uri, care au trecut în administrarea unităților administrativ teritoriale (primării și / sau consilii județene). Din peste 100 de SACET-uri în funcțiune acum 15 ani, au mai rămas 46. Nici un politician local nu a ascultat de profeșionistii din SACET-uri și nu a înțeles importanța producției locale de energie electrică și termică.
- Rezultă că Romania a pierdut multe capacități de producție de energie electrică. Când cererea este mai mare decât oferta, prețul crește.
- Capacitățile închise nu au fost înlocuite cu nimic, astfel încât în 2019 România a devenit un importator net de energie.
- Capacitățile securitare rămase sunt vechi, au randamente mici (deci energia produsă este mai scumpă) și în curând li se va termina perioada de viață.
- CEO și CEH au fost ținta grupurilor de infracționalitate economică (în ultimii 30 de ani) și nimeni nu se sesizează.
- Bonusul de cogenerare a fost folosit pentru a astupa greșelile decidenților și nu pentru a investi și retehnologiza instalațiile de producție în cogenerare.
- Hidroelectrica nu și-a mai decolmatat lacurile de 33 de ani, ceea ce reprezintă un mare risc. (și nu vorbim încă de precaritatea instalațiilor de la Porțile de Fier, hidrocentrala care produce peste 20% din totalul producției naționale de energie electrică).
- Capacitățile de producție de energie regenerabilă, pe langă faptul că sunt intermitente, sunt mai scumpe decât se spune, având randamente (factor de capacitate) extrem de mici, 11% la fotovoltaice și 27% la eoliene, ceea ce face să crească prețul energiei de câteva ori. Problema este că în prețul de producție nu intră și decomisionarea și reciclarea acestora. Până astăzi nu exista în România o tehnologie fiabilă de reciclare nici pentru turbinele eoliene și nici pentru panourile solare.
- Companiile de transport și distribuție nu au făcut investiții și retehnologizări, apropiindu-ne de un potențial black-out.
- Avem o legislație a achizițiilor defectuoasă care întârzie, îngreunează sau stopează orice investiție în industria energetică.
- Piețele funcționează după regula prețului marginal, ceea ce înseamnă că prețul energiei electrice nu se moderează. Trebuie să menționez că nimeni nu s-a uitat la profiturile companiilor care dețin parcuri de eoliene sau fotovoltaice.
- Piețele sunt defectuos organizate, prost reglementate și prost supravegheate, fiind lipsite de componentele de asigurare a finalizării tranzacțiilor, multe companii preferând să plătească penalizări mici de nefinalizare a contractelor încheiate pentru a revinde energia la prețuri mult mai mari (aici o analiză). De asemenea, când sunt doar câțiva jucători în bursele de energie, aceștia pot manipula prețul. Dar gurile rele vorbesc și de un joc făcut împreună cu DEN, care ar acorda întâietate anumitor fluxuri de energie tranzacționate de anumiți brokeri (furnizori). Specific că informația nu este confirmată și este greu de dovedit. Să nu uităm că și OPCOM-ul și DEN-ul sunt sub același patronaj, cel al Transelectrica.
- Aceeași moleculă de gaz sau același electron se tranzacționează de mai multe ori pe ”piețele liberalizate” românești, ceea ce înseamnă că fiecare companie își adaugă o marjă de profit.
- Plafonarea este un dezastru – Profesorul Dumitru Chisăliță a arătat acest lucru încă din 2022.
- În Ministerul Energiei și în ANRE majoritatea sunt juriști, adică nu înțeleg fenomenele fizice din producție, transport și energie, dar participă la realizarea legislației și politicilor din energie.
- Majoritatea companiilor din energie sunt conduse (prin CA-uri, CS-uri și directorate) de cetățeni care nu au nici o legătura cu energia.
- Au fost inventate companii pentru fotolii și salarii, multe dintre ele în faliment, care uneori canibalizează activitatea Ministerului Energiei sau se ocupă de activități fără nici o legătură cu energia (a se vedea SAPE). Acestea au și rolul de a sifona bani către diverse grupuri de interese (un articol amplu aici).
- Companiile de stat din energie se avântă în proiecte fantasmagorice (aici un exemplu din 2021).
- Au fost îndepărtați de la decizia strategică profesioniștii din energie.
- Au fost asumate direcțiile UE fără a fi înțelese și eventual negociate și particularizate cu specificul industriei energetice naționale.
- Agenții de influență din industria energetică românescă, parte a războiului hibrid (despre care am scris dinaintea agresiunii Rusiei asupra Ucrainei) sunt activi în funcții de decizie sau de lobby. Despre patternul agresiunii hibride rusești am scris acum trei ani.
- Forța de muncă este îmbătrânită, deprofesionalizată și insuficientă.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
„Pretul corect la gaze e cel de extractie” Nu comentez afirmatia si va las pe voi, cititorii sa considerati daca pretul corect al activitatilor pe care le prestati este egal cu costul mancarii pe care o consumati :=).
Din punctul de vedere al unui actionar la SNG si SNP, pretul corect este cel care imi asigura un randament ok. Aftfel compania nu vinde si domnul autor e liber sa-si caute gazele din alte surse :=)
Inca ceva. Problema lipsei de specialisti este ca apar cativa care se cred specialisti. Sa zicem ca mecanimul prezentat se implementeaza. Cum ramane cu piata libera intre tarile EU? In momentul in care in Romania avem un pret de 401 lei la energie, aceasta este cumparata imediat de tarile din jur care au preturi mai mari. Rezultatul – importi energie cu preturi si mai mari :=).
Concluzia mea personala e ca cei care nu au solutii ajung in cele din urma sa duca dorul vremurilor comuniste. De aia 50% cred ca se traia mai bine atunci…
Spargerea RENEL în bucăți a fost dictată de la Bruxelles, deci e greșit să fie pusă în cârca României.
Idem, închiderea capacităților de producție termo este exclusiv rodul obsesiei verzi a conducerii UE.
Principala vină a României este docilitatea extremă a conducerii sale față de interesele străine.
”spargerea” a fost recomandata de Bruxelles, iar NOI AM DECIS-O !
eu o pun in circa RO ! cum sa-ți impuna cineva ceva ce nu vrei ? (NB. la vremea aia nici nu eram in UE), iar dosarul #14 – energie, in vederea aderarii, a fost negociat ”pe repede inainte” pentru ca politicienii voiau rezultate spectaculoase rapid – intrarea in UE – fara sa inteleaga – ca de obicei – consecintele economice ale unor decizii politice proaste, care , pina la urma, tot impotriva politicului se intorc !
In UE sunt multi care n-au facut asta: CEZ, Enel, EDF, MVM, s.a.
daca ma iubesti, mai baga un h la Kw, sa fie energie…
eeeh, o fi vrut să zica pretul unui MWh/h si nu ne-am prins noi
„Prețul corect al unui metru cub de gaze (sau a unui MW) este prețul de extracție” nu suna deloc bine. Daca OMV si Romgaz cheltuie acum miliarde pentru dezvoltarea Neptun Deep, trebuie sa o faca pentru ca se asteapta sa obtina profit din gazele extrase de acolo in viitor, nu pentru ca asa isi umfla „pretul de extractie” si obtin mai mult profit astazi. La fel, daca decid sa-si externalizeze serviciile de mententanta la o sonda, trebuie sa fie pentru ca ei cred ca o companie externa ar fi mai eficienta, nu pentru ca un cost de mentenanta mai mare le mareste si profitul cu marja obligatorie.
7. Oare care ar fi fost pretul corect pentru LNG importat prin Alexandroupolis? Ar fi influentat pretul corect al gazului extras de Romgaz in Romania?
14. Ce va face sa credeti ca Renel ar fi investit in mentenanta si retehnologizare, in loc sa vireze tot profitul la bugetul de stat si la firmele liderilor de sindicat?
15. Oare de ce Hidroelectrica nu are bani pentru decolmatarea lacurilor? Credeti ca Renel ar fi avut alte activitati mai profitabile de unde sa aduca banii necesari?
16. „O aproximare a prețului real moderat de producție a unul MWh de energie electrică (sursa : Cosmin Păcuraru)”. Daca vi se pare ca pretul nu e corect din cauza cheltuielilor de decomisionare, puteti sa-l mariti, nu va opreste nimeni. Bineinteles, puteti sa faceti aceleasi modificari si pentru hidro/carbune/gaz/nuclear.
20. „Specific că informația nu este confirmată și este greu de dovedit.” In ce masura e atunci „informatie” si nu doar un zvon raspandit de unii care cred ca o piata inseamna un loc unde primesc automat cel mai bun pret, fara ca ei sa miste vreun deget?
18-21. Daca unii producatori sau furnizori se simt dezavantajati de legislatie sau de OPCOM/DEN/Transelectrica m-as astepta sa vad de la ei sugestii concrete de schimbare a legislatiei in zona asta (de ex. pt. mai multa transparenta la achizitii), dar in schimb vad doar declaratii anti-prosumatori.
Ca sa trag linie, mi se pare evident ca legislatia actuala este deficitara, dar la fel de evident mi se pare ca nu o sa stea nimeni sa se consulte cu toti actorii din piata si sa scoata peste un an sau doi o lege perfecta. Va trebui sa peticim ce avem, si daca de la cei direct implicati nu vine nici o sugestie, o sa peticim dupa cum il taie capul pe un Popescu sau un Burduja.
@Denulu:
”…14. Ce va face sa credeti ca Renel ar fi investit in mentenanta si retehnologizare, in loc sa vireze tot profitul la bugetul de stat si la firmele liderilor de sindicat?…”
Renel, avea un tarif (foarte sofisticat), in care A3 excela, tarif binom diferentiat….A3 a tariful nu autostrada !)
Peste tarif, exista !taxa de dezvoltare = 8% din tarif, care se colecta intr-un cont separat al Renel, la Trezoreria statului si din care se faceau chetuieli strict pentru investitii si RK-uri.
Era imposibil sa se vireze profitul la bugetul de stat, simplu pt. ca acele fonduri nu erau profit contabil, iar pe atunci, sindicalistii nu aveau firme, pt. ca era interzis si mai ales, pentru ca pe atunci, mentenanta era in interiorul Renel si nu ”externalizata”
”…15. Oare de ce Hidroelectrica nu are bani pentru decolmatarea lacurilor? Credeti ca Renel ar fi avut alte activitati mai profitabile de unde sa aduca banii necesari?…”
La acea vreme, Hidroelectrica nu era decit un serviciu la DGPEET (Dir Gen de Productie), condus de un sef de serviciu si fiecare hidrocentrala nu avea decit 1 director general, 1 dir. tehnic si un dir economic (nu tu Consilii de Administratie, Supravegere, AGA, secretare si masini pentru toata adunatura de astazi, care n-au nici o treava cu subiectul
Iar in ce priveste decolmatarea (un subiect minor pe atunci, care se facea in mod regulat in programele de mentananta ) chiar era minor….investitiile chiar se faceau…am explicat cum…iar dovada ca se faceau este simplul fapt ca ele exista si astazi
Pe atunci exista o logica si un sistem, bun sau prost
Azi nu mai e nimic, decit consilii de supraveghere si AGA, secretare si rubedenii care conduc sistemul
ma opșresc de la alte comengtarii
si va rog sa nu interpretati toate astea ca o ”nostalgie”, dar, trebuie sa admiteti ca exista o logica
Dl. Dragostin, intrebarea mea nu era daca Renel in forma in care exista el acum 30 de ani era mai ok decat ce avem acum, ci ce ar fi impiedicat aceleasi forte care au dus la deprofesionalizarea noilor companii sa actioneze si asupra Renel-ului.
Guvernele au avut intotdeauna nevoie de bani in plus, si tare ma indoiesc ca acel cont separat pentru cheltuieli de dezvoltare ar fi rezistat dupa 2009. Cat despre sindicalisti, Petromservices a fost infiintata in 2002, la doar 4 ani dupa ce s-a desfiintat Renel.
CA-urile si celelalte consilii mi se par un irelevante: da, mananca multi bani pt ceea ce fac, dar totusi companiile sunt destul de mari incat costurile lor directe sunt infime fata de costurile deciziilor proaste (de cele mai multe ori impuse din afara, fara nici o contributie in bine sau in rau a membrilor CA).
(de cele mai multe ori impuse din afara, fara nici o contributie in bine sau in rau a membrilor CA)
1. atunci, de ce le mai tinem ?
2. daca deciziile tot sunt luate din afara, atunci, asta confirma ca sistemul in care operam este prost !…Guvernanta (de stat si corporativa) nu exista, si atunci, modelul ce pare viabil este o entitate integrata vertical, care opereaza pe baze comerciale (si ia decizii comercial, nu politice), gen, EDF, CEZ, Enel, PPC – ca to au venit si astia pe aici !
Va pot asigura ca daca RENEL ar fi existat (sau orice forma similara) toti ceilalti enumerati ”n-ar fi avut loc in piata !”…d-aia ”s-a reformat Renel”
1. Mi se pare evident… Le tinem pentru ca avem nevoie de locuri caldute pentru oamenii partidului, nu? CA-ul mi se pare o forma fara fond atunci cand avem un actionar unic, ce poate revoca oricand un membru CA.
2. Pe ce baze comerciale ar fi putut lua RENEL decizii, daca guvernul decidea nu numai pretul de vanzare, dar si pretul materiilor prime (cum inca se intampla acum), cat din pret sa mearga la mentenanta, si cat la dezvoltare?
Mie mi se pare chiar invers, fiind un monopol asa de evident RENEL-ul ar fi avut zero sanse sa fie lasat de guvern sa-si faca propria politica comerciala.
Nu e chiar asa.
Va reamintesc ce spunea A. Nastase, la privatizarea Petrom: cine controleaza Petrom, controleaza politica din România. Astazi, cu zicerea asta, nimic nu e mai putin adevarat.
Asa si cu Renel…o companie puternica, ce ar fi operat pe baze comerciale in baza unor legi (vezi EDF, Enel, etc.) cu un presedinte , CEO si CA adevarat, are putere financiara si politica !…atunci, Ciuca sau Ciolacu ar fi batut la usa Presedintelui unei companii care ar fi facut 10% din PIB si nu invers. Ba cred ca nici un partid n-ar fi indraznit sa ia decizii arbitrare in domeniu fara sa-i intrebe ! Nu zic ca nu ar fi fost ceva influente, dar, nici chiar asa cum e azi…cind toti neavenitii se ocupa de energie.
Ideea este ca nu poti avea capital si capitalism fara companii/corporatii puternice !
Prețurile deocheate ale energiei se datorează lui Putin, care cu cîteva luni înainte să intre în Ucraina le-a pus pistolul la tîmplă furnizorilor și distribuitorilor și i-a obligat să dubleze prețurile, după ce nițel mai înainte i-a schingiuit în beciurile de la Lubianka ca să lege piața din România de bursa de la Viena. Cu teroriști strecurați prin tuneluri aidoma celor din Hamas i-a torturat pe liberali și useriști ca să liberalizeze în mod original piața energiei, pe Cîțu și Orban să ne împrumute pînă ne rupe cocoașa, pe Ghinea să facă un PNNR care seamănă cu capitularea Germaniei din WW2 și pe Ciolacu să ne doteze cu mici centrale nucleare pe care, pe lîngă că nu există, nici nu le vrea nimeni. Ultima speranță a românilor, prezidentu’ Johanis, a fost alungat din țară împreună cu nevastă-sa și pribegește într-un Gulfstream G 550 prin Africa și restul continentelor, așa că ne așteptă vremuri grele. A mai rămas ultimul mohican, Isărescu, care să ne spună că sîntem în criză, că inflație, că strîns cureaua, că robor, că dobînda, că …
Excelent răspuns! :)
În realitate există un singur motiv: lăcomia speculanților!
Și o singură soluție reală: controlul lor la sânge!
Doar că pentru asta trebuie tot sânge, în instalație de data asta…
Daca citeste cineva din afara oricum nu intelege nimic, imbarligaturile intre politic si mediul privat sunt intrat de intransparente incat nu le mai poate desface NIMENI, colac peste pupaza, cum bine spuneti, peste toate intervin directivele europene care pun capac la tot si toate.
Punerea in ordine a acestui sistem inseamna sa „tai in carne ne vie” urletele probabil ajungand pana la Bruxelles si mai departe.
Nu exista nici o competitie libera pe piata energetica, libertatea introdusa de directivele europene, praf in ochii consumatorului.
Statul nu poate gestiona sistemul datorita coruptiei si birocratiei iar firmele private profita in urma unei legislatii intransparente.
Care ar totusi solutiile ? modelul centralizat francez ? nu functioneaza, la ei energia atomica acoperind apropae in intregime necesarul atunci la cine am putea trage cu ochiul ?
la nimeni pt ca peste tot sistemele energetice au probleme majore datorita disfunctionalitatilor neinlaturate create de energiile regenerabile.
Este abia inceptul, haosul se va perpetua in continuare iar in apele tulburi vor castiga cei care se pot orienta mai bine si asta inseamna coruptie in continuare.
Sa nu va asteptati la minuni de la clasa politica, politicieni nu pot rezolva sub nici o forma aceasta problema, au putut rezolva vre-o problema ?
O solutie poate ar fi decuplarea completa a sistemului energetic de ingerinte politice si asigurarea functionarii de specialisti insa dupa care legi pt ca legile le fac tot politicienii si uite asa canele se musca singur in coada, cei care platesc preturile mari, consumatorul.
Ca peste tot sistemul politic este problema iar sistemul nu se poate schimba pt ca nu exista majoritatile necesare.
Romania nu are strategie energetica din 1990, nu de 15 ani. Se produce energei cu grupuri dincolo de limita de viata sau de peste 50 de ani (cele hidro). S-au bagat miliarde in fofeze care nu ajuta la nimic. (Se vinde energia noaptea la gol de sarcina la pret de nimic.) In 3 ani dispar 700 Mw pentru 3-4-5 ani (Cernavoda 1) si se inlocuiesc cu fotovoltaice pe acoperis.
De energie se ocupa numai neaveniti, oameni care spun termie in loc de energie termica ca le e lene sa vorbeasca.
Problema nu e ca se importa, ca se poate in momente sa faci asta. Se importa cantitati de peste 1000 Mw orar la virf de seara la preturi de virf de seara. Sau mai bine zis se importa de la virful de dimineata pina la golul de noapte.
Sunt preturi mari fiindca utilajele sunt vechi si avariile la cazane si turbine (cele mai vulnerabile) sunt dese si reparatiile costa sau pornirea de la rece e lunga si cu pierderi uriase. E lipsa de investitii in retele, au disparut producatori din diverse noduri si au crescut pierderile, ca distanta a crescut.
Sunt preturi mari fiindca in loc de un sistem integrat s-a vindut ce nu necesita investitii – distributia.
Acum incep sa dea batai de cap si cei cu solare pe case, ca sunt multi, si se aduna. Si nu iese nimeni sa explice incet si pe intelesul tuturor ce se intimpla si de ce! Ca nu stiu.
> Se vinde energia noaptea la gol de sarcina la pret de nimic.
Serios? Site-ul OPCOM va contrazice, zice ca pe PZU pretul minim pentru azi-noapte a fost de 298,44 RON/MWh.
E intr-adevar sub 50% din pretul maxim, dar pentru comparatie Hidroelectrica vinde la clientii finali energie cu 280 RON/MWh, la orice ora din zi sau din noapte, iar acum 3 ani, in decembrie 2020, pretul mediu ponderat pe PZU a fost 196,56 RON/MWh.
https://www.opcom.ro/uploads/doc/rapoarte/Anual/RS_2020_RO.pdf
Cred ca nu intelegeti sau nu vreti sa intelegeti. Cu cit se vinde la golul de noapte Mwh cind se exporta? Cit e pe piata interna asta e alta gisca in alta traista.
Asta nu e pe OP-COM. Si nici cu cit se cumpara Mwh cind se cumpara.
Si de buni ce sint cei cu fofezele primesc subventii babane. Ia vedeti pe factura, cit e contributia la fofeze si cit e la solare.
Apropos, va incinta cu solare, dar nimeni nu va spune ce solarele nu le veti amortiza decit in foarte multi ani, iar daca piata se regleaza si apar investitii in ceea ce trebuie acolo nu le veti amortiza niciodata. Si in curind o sa platiti cind pompati in sistem si se creeaza probleme.
Daca stiti dvs. alte preturi fata de cele de pe OPCOM, de ce nu ati pus un link? Daca nu stiti alte preturi, atunci de ce presupuneti ca sunt mai mici?
Apoi raspunsul dvs. la faptul ca noi, consumatorii de energie, pompam miliarde in certificate verzi pt solare si eoliene, este ca tot noi sa pompam alte miliarde in investitii „in ceea ce trebuie” si sa speram ca asa o sa ajungem peste zeci de ani sa platim mai putin?
De bine de rau, la CV exista o legislatie care spune ca impactul asupra utilizatorului final sa fie limitat la 14,5 euro/MWh. Oare cat ne-ar costa investitiile acestea raportat la MWh produsi?
Exista piata contractelor bilaterale. Exista contracte de import/export.
Sistemul energetic romanesc creat acum multi, multi ani era bazat in principal pe energie hidro si termo, cea termo fiind bazata pe carbuni, gaze si pacura, in combinatii intre combustibili sau nu. Si era unitar de la productie la distributie. Apoi, dupa 90 s-a divizat, apoi s-a vindut.
Concret, nu au mai existant investitii in noi capacitati. Cele mai noi sunt cele 2 grupuri de la Cernavoda, din care unul va face 30 de ani in 2027 si deci va fi retras pentru un numar de ani diferit fata de vest pentru retehnologizare si reparatii capitale. Mai e ceva, dar privat, la Ploiesti. In rest nimic… Nici in retele nu s-a intimplat mare lucru. In schimb exista o gramada uriasa de smecheri care au birou, calculatoare si atit si care cumpara si vind energie. Care n-are nevoie sa fie transportata cu camionul sau trenul, ca se transporta singura. Si mai sunt niste mii de Mw in fofeze pentru care platiti masiv subventie. In timp ce centralele de carbune si pacura si gaz trebuie sa cumpere certificate de CO2 facind pretul si mai mare. Si nici cu pretul marit la gaz/pacura/carbune fofezele nu fac fata. Dar spaga s-a luat. Ca vintul nu e constant, asa ca astea au un indice de utilizare de maxim 25%. In timp ce Cernavoda sarea de 80% daca nu ma insel. Iar o centrala pe combustibil clasic noua, ar trebui sa sara si ea binisor de 60%. Ce mai e acum sunt vechi si cu probleme la cele 2 elemente ce merg la cald (cazanul si turbina). Sunteti trasi pe sfoara masiv fiindca nu sunt meseriasi pe acolo ci politruci ce habar n-au de meserie. Apropos, am vazut ca vi se vind centrale de apartament cu randamente de peste 100%. Si mai sunt aberatii pe piata, de care nimeni nu va raspunde, ca aduce bani la buget pentru speciali si nu numai. Nu stiu ce lucrati, dar eu am terminat despre ce vorbesc si am lucrat in centrala. Si stiu cu ce se maninca. PZU este ceva marginal sau era…
La golul de noapte nimeni nu are nevoie de energie, deci trebuie micsorata puterea la borne sau oprite grupuri cu pornire rapida, sau fofeze. Numai ca fofezele au regim special, ca-s verzi si trebuie sa produca. Asa ca o vinzi cum poti. De la virful de dimineata incolo ai nevoie de energie cind are toata lumea, si cum n-ai capacitati, cumperi la pretul gasit. Ba ca un facut, de multe ori nu bate nici vintul, deci n-ai nici fofeze si deci cumperi si mai mult. Ca energia asta e pacatoasa. N-o poti stoca, orice ar spune unii… Altfel ai baga-o in camioane noaptea si ai vinde-o ziua. Dar nu e ciocolata, paine sau lapte sa stea pe raft.
Ok, inteleg ca sunteti bun la teorie, dar puteti sa-mi spuneti si ceva concret? De exemplu un contract bilateral prin care exportam energie cu 10 lei/MWh?
Astazi am stat de vorba cu cineva care a fost luna noiembrie in Norvegia ( trimis de o institutie a statului roman in interes de serviciu ) .
Energia electrica in Norvegia e de trei ori mai ieftina fata de Romania iar norvegienii se pling ca e scumpa . Asta in timp ce biletul de metrou la ei este 17 lei in banii nostri iar o portie de macrou cu cartofi fierti ( minusculi in comparatie cu ce servesc restaurantele romanesti de la noi ) si piine ( piinea lor seamana cu un cips mai maricut ) costa in banii nostri vreo 300 lei .La ei toate mincarurile sint sarate , chiar si bicuitii .
Dar alta mi-a pus capac ; omul a stat la hotel iar temperatura in tot hotelul era de 16 grade Celsius . ( Aceeasi temperatura in birourile institutiei publice norvegiene unde a fost delegat ) Tinind cont de faptul ca omul venea dintr-o regiune mai calda si nu era obisnuit cu temperatura din Norvegia a obtinut la cerere posibilitatea sa creasca temperatura in camera ( de hotel ) cu maxim 3 grade dar numai pe timp de o ora / zi . Intr-o zi in care soarele si-a facut simtita prezenta mai mult timp fata de alte zile obloanele de la camera de hotel s-au inchis singure . Omul a vrut sa le deschida sa patrunda soarele in camera . Nu a avut cum sa faca aceasta manual . A mers la receptie si a spus ce doreste . I s-a explicat ca sistemul de inchidere a obloanelor este setat electronic sa se inchida ca sa nu intre soarele in camere . De stupefiat ce a fost omul nici nu a indraznit sa intrebe care este ratiunea . Nu am cuvinte .
Ce treaba avem noi, cu Norvegia??? E ieftina energia electrica (au amenajari hidro, au si hidrocarburi, etc.), dar sunt scumpe mancarea si transportul, printre altele…Si sarate inteleg..Ce legatura au acestea, cu piata energetica din Romania? E scumpa energia, fiindca asa cum reiese din articol, s-a privatizat distributia (productia si transportul fiind romanesti, din toate punctele de vedere, din pacate).Asa au procedat si la drumuri nationale, au privatizat intretinerea, si asta costa mult si e prost facuta!!!
Așa este , nu avem nici o treabă …. Dar cumpărăm de la ei o flota de avioane militare nu la valoarea neamortizata rămasă ci la un preț de trei ori mai mare . Plătește poporul român pe cel puțin 10 ani de aici înainte . Sa vă spun un lucru căruia nu o să îi mai găsiți nod în papura . In locul pomenii (subvenție ) din bani publici pentru instalarea de panouri fotovoltaice populația trebuia încurajată să efectueze lucrări de creștere a eficienței energetice a locuințelor . Nu cu subvenții ci cu scutiri pe ani buni la plata impozitului pe locuință . Poate și cu scutire la plata impozitului pe salariu . Vreau sa sprijin semenii mei in mod direct nu prin intermediul sistemului bugetar tilharesc și mincinos ( subvenții ) . Și pot continua cu multe alte exemple ….
Subvențiile au caracterul concret al „ce-i în mână nu-i minciună”, pe când scutirile de impozit depind de încrederea pe care o ai în stabilitatea și cuvântul dat de o administrație cu un istoric precar din aceste puncte de vedere.
Unde aveți dreptate e la nevoia de a crește performanța energetică a locuințelor, însă și acolo cred că tot prin subvenții ar fi funcționat cel mai rapid transformarea.
Acești doi piloni ar fi trebuit însă cuplați și cu finanțări țintite în direcția actualizării rețelei energetice pentru a putea face față la noile condiții de generare și furnizare.
”nevoia de a crește performanța energetică a locuințelor, însă și acolo cred că tot prin subvenții ar fi funcționat cel mai rapid transformarea.”
Nevoia asta a dat cu capul de pragul de sus, în Marea Britanie: s-a dovedit că fațadele de cărămidă netencuită, la casele construite pe vremea reginei Victoria, în urmă cu 120 -150 de ani, absorbeau mai bine radiația solară, din octombrie-noiembrie până în martie -aprilie. Astfel încât costul încălzirii locuinței a crescut semnificativ în urma izolării termice, pentru asemenea clădiri, cu 20 -30%.
Sigur că există unele particularități, iarna Soarele e mult mai jos pe cer în Anglia, astfel încât razele lui ajung aproape perpendicular pe fațadele de sud ale clădirilor, sigur că fațadele de nord ale clădirilor pot fi izolate fără consecințe negative, dar scopul izolării termice a locuințelor nu este creșterea facturii pentru încălzire. Sau este? 😀
Subvențiile presupun ca toți cetățenii să plătească, în favoarea celor care primesc respectivele subvenții, pentru că guvernul nu vine cu bani de-acasă. De ce ar trebui crescută artificial cererea prin subvenții? Pentru că așa ne-a învățat pe noi Keynes, că așa se construiește socialismul?
Toate subventiile trebuie eliminate . Subventia este o tilharie la adresa oricarui cetatean in parte si a tuturor .
Pomana trebuie sa o faca fiecare in mod direct nu guvernantul pe banii mei . Guvernantul sa faca pomana cu banii lui de salariu .
Banii de la bugetele publice pentru a creste performanta energetica a locuintei eu i-as fi dat numerar proprietarilor . La sfirsitul lucrarii as fi verificat calitatea prin masuratoare . Daca nu indeplinea un anumit standard ( unic pentru toti proprietarii ) as fi sistat orice ajutor/ sprijin pentru incalzirea locuintei .
”Cui prodest” această succintă și mult prea decentă analiză?
Nouă care citim și ne facem sânge rău pentru neputința unei populații de a vota altceva decât ineptocrați demagogi și vînzători de promisiuni deșarte?!?
Că nu cred că avem vreun politician capabil să înțeleagă, să facă sau să intervină pentru a corecta situația dramatică în care ne aflăm, exceptând, bineînțeles, specialistul în toate, dar mai ales în gaura covrigului, care cântă aceiași melodie că alții (USR) ”ie de vină” pentru toate relele, mai ales cele care au 34 de ani.
Poate ne lămurește dl. Felea, un membru de seamă al Contributors, ce fac ai dânsului colegi cu ochii albaștri de prin toate serviciile, cei ce-și iubesc patria ce le oferă pensii speciale și foarte bine-cuvenite pentru nepăsarea cu care își promovează controlabilii prin varii posturi călduțe la stat și prin alte locuri sinecuriste, uniții cu toții sub un singur slogan (și acela plagiat!) ”După noi, potopul!”.
Titlul articolului este incomplet. Comparativul “mai scump” necesită o referință, el exprimând o însușire a unui substantiv (energia) față de aceeași însușire a altuia sau față de el însuși la un alt moment. Titlul ar fi trebuit deci să conțină o continuare de tipul “ … decât energia din Franța” sau “ … decât în anii precedenți“.
Din păcate nici din textul articolului nu pot deduce ce are în vedere autorul întrucât nu găsesc referințe clare dpdv local sau temporal. Se vorbește la un moment dat despre Franța și compania de stat similară Renel-ului, dar nu este continuată ideea. Nici temporal nu îmi este clar față de care moment ar fi energia “mai scumpă”, întrucât nu am identificat nici o reglementare recentă prin care să se fi modificat raporturile pe piața liberă față de anul trecut, de exemplu.
Sper ca domnul Păcuraru să poată clarifica ce anume a avut în vedere. În eventualitatea unui răspuns, mulțumesc anticipat!
Un material foarte bun, care are curajul, in sfarsit, sa arate ca spargerea RENEL si punerea in conditii de concurenta a unor grupuri cu costuri diferite din cauza combustibililor utilizati au fost greseli colosale, care ne costa.
Aici ar fi locul in care DNA ar trebui sa cerceteze cum s-au facut toate „greselile”, ce interese au fost in joc (ANRE, minister, Transelectrica/DEN, OPCOM).
Interesant e ca unii care ocupau functii de conducere in institutiile sus-mentionate au fost racolati de firmele furnizoare, pentru relatiile personale.
Asta cu RENEL a fost distractiva.
Era CONEL si a fost spart pentru ca trebuia sa se transforme sistemul energetic conform pietei energiei: producator, transportator si distribuitor. Fiind o chestie impusa nu a cerut nimeni spargerea sistemului pe surse de productie sau zone geografice de distributie. Niste baieti destepti au vazut o oportunitate pentru firmele lor si au facut-o pentru a avea energie ieftina de vanzare, de la Hidroelectrica, prin noua lor firma de furnizare.
Asa s-a scris istoria si DIP.
Cat despre lipsa profesionistilor in energie mai bine intrebati la UPB ca intra anual 300 de studenti la Energetica. De ce mai exista facultatea aia, ca aproape niciunul nu se angajeaza sa-si faca meseria ca nu are unde?
Foarte interesanta Fig. 2, cu pret productie 4 euro/MWh electricitate eoliana, 2 euro/MWh fotovoltaic, 200 euro/MWh carbune etc…nu stiu cum e calculat respectivul pret de productie la regenerabile (mi se pare f mic) insa daca e adevarat, atunci apare intrebarea: de ce nu se inlocuiesc cele mult mai scumpe (carbune, gaz etc) cu regenerabile + stocare? Pretul stocarii regenerabilelor este maxim egal cu cel de productie, si atunci am avea electricitate ieftina, etc
@Traian Domnule Traian, acele regenerabile au preț de producție mic deoarece beneficiază de subvenții. Ia scoateți subvențiile din calcul și vedeți cât vă dă prețul energiei respective.
Aveti dreptate! 100%!
De fapt, nu e nevoie sa cumparam nici de celelalte instalatii scumpe de produs energie electrica, pentru ca toate (si solarul, si eolienele, si SMR, si Cernavoda, etc) pot fi usor si natural inlocuite cu solutii din resurse proprii si mult mai ieftine: cai de curse si boi de povara.
Nu sunteti singurul care crede asta, chiar si americanii va sustin:
https://www.saturdayeveningpost.com/2017/01/get-horse-americas-skepticism-toward-first-automobiles/
Tov Petrescu, scrie mai sus Denulu ca subventia pe regenerabile e max 14,5 euro/MWh, oricum da mult mai putin decat 200 euro/MWh (carbune). Eram insa curios cum a calculat autorul preturile in Fig 2
@Traian scuze, am fost eu neclar: limita e de 14.5 euro pe fiecare MWh consumat, nu pe MWh produs de regenerabile.
Subventia per MWh produs e mai mare: 0,75 CV/MWh (22,05 euro/MWh) pentru eoliene, 3 CV/MWh (88,2 euro/MWh) pentru fotovoltaice. Numarut de CV acordate era si mai mare in trecut, dar o parte au fost amanate, asa ca inca mai platim pentru energia produsa inainte de 2017.
Pe de cealalta parte, la costurile energiei produse pe carbune probabil intra si certificatele de CO2, care au pret variabil (pe BRM, anul acesta a fost intre 75-95 euro/tona, la aprox. 0,8 tone CO2/MWh de CEO).
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/98742
https://brm.ro/en/retail-market-co2-certificates/
https://www.greenpeace.org/static/planet4-romania-stateless/2021/02/658cee92-raport-emisii-co2-complexul-energetic-oltenia.pdf
nu confundati subventia (care se refera la finantarea unei investitii), cu schema suport (certificate verzi) in care se bonifica cu CV originea (verde ) a energiei produse.
subventia se adreseaza CAPEX (capital expenditures)
CV se adreseaza OPEX (adica ii mareste veniturile cu valoarea CV
De aceea, am sustinut mereu ca era mult mai corect si transparent, ca in locul CV, trebuia sa se recunoasca eolienelor sau PV-ului, cite emisii de CO2 scutesc ele din productia pe carbuni, adica, asa cum cum ziceati, 1 MWhe eolian produs, ”economisea” 1 MWhe produs prin lignit, adica 0,8 tCO2 @80 EUR/tCO2= 64 EUR, care trebuiau sa fie platiti eolianului !
Nu era mai corect asa ?
Da, ar fi fost, dar, la aceasta suma de 64 care ar fi trebui platita, ar trebui amendata cu un factor de risc/lipsa capacitate disponibila pt. ca nu bate vintul, samd…
DECI !?!?!
Dl. Dragostin, aveti dreptate, nu trebuia sa le spun CV-urilor subventii. Totusi, mi se pare ca restrictia la CAPEX e prea scricta (de ex. motorina pentru agricultura e tot „subventionata”).
Nu cred ca legarea de emisiile „economisite” era ok, pentru ca atunci trebuia sa platim si importatorilor (doar si ei ne scutesc de 0,8 tCO2 cand importa 1MWh de energie). Decizia de a sprijini regenerabilele mai mult decat penalizeaza UE carbunele e rezonabila, zic eu, cu conditia ca sprijinul sa fie bazat pe niste calcule transparente, care sa acopere si investitiile in retele + stocare necesare.
PS: Certificatul CO2 a avut un varf peste 20 euro in 2008, dar apoi a scazut si in 2011-2017 a fost sub 10 euro. Cele 4 CV acordate prin legea din 2008 pentru fotovoltaice (sau cele 6 din varianta 2010) valorau inca de pe atunci 27 euro fiecare.
https://tradingeconomics.com/commodity/carbon
nu confundati subventia (care se refera la finantarea unei investitii), cu schema suport (certificate verzi) in care se bonifica cu CV originea (verde ) a energiei produse.
subventia se adreseaza CAPEX (capital expenditures)
CV se adreseaza OPEX (Operating Expenditures – adica ii mareste veniturile cu valoarea CV)
De aceea, am sustinut mereu ca era mult mai corect si transparent, ca in locul CV, trebuia sa se recunoasca eolienelor sau PV-ului, cite emisii de CO2 scutesc ele din productia pe carbuni, adica, asa cum cum ziceati, 1 MWhe eolian produs, ”economisea” 1 MWhe produs prin lignit, adica 0,8 tCO2 @80 EUR/tCO2= 64 EUR, care trebuiau sa fie platiti eolianului !
Nu era mai corect asa ?
Da, ar fi fost, dar, la aceasta suma de 64 care ar fi trebui platita, ar trebui amendata cu un factor de risc/lipsa capacitate disponibila pt. ca nu bate vintul, samd…
DECI !?!?!
@Traian & Valentin : n-am vrut sa comentez, dar, pina la urma o fac pentru niste clarificari care sper sa fie…clare fiind multe confuzii mai mereu:
– costul (inclusiv de productie) este un lucru, pretul este alt lucru. Dpdv contabil ele sunt demonstrabil stiinșific și nu mai insist.
– costul de productie al energiei eoliene cuprinde CAPEX (Capital Expenditures) + OPEX (Capital Expenditures), adica:
1. anuitatea capitalului recuperat – adica 1 MW eolian costa, sa zicem 1 mill. EUR
2. cheltuieli cu mentenanta
3. cheltuieli cu salarii, etc.
Toate astea adunate si impartite la productia anuala de, sa zicem 1 MW x 8000 h/an (1 luna e revizie) x 0,25 factor de putere (variabila !) de 2000 MWh/an dau costul de productie anual.
IN exemplul de mai sus, rezulta ca avem costuri fixe de cca 50 EUR/MWh daca consideram durata d eviata a eolienei de 10 ani, sau de cca 34 EUR/MWh daca e 15 ani (cit e si contabil practicat)
Deci, costul de productie n-are șegatura cu pretul energiei !
Acum, cind eoliana vinde pe piata, asta poate fi si de 100 EUR/MWh, si atunci, eoliana face profit de 50 EUR/MWh
Subventia: se acorda, sau nu eolienei, dar, cum se finanteaza eoliana, n-are nici o legatura cu costul de productie !
Daca statul finanteaza cu 50%, iar investitorul cu 50 % costul de productie total nu se modifica, cu deosebirea ca pentru investitor, costul de productie este mai mic DAR
– invetsitorul va plati un impozit mai mare (statul recuperindu-si fiscal prin ”venituri aminate” subventia de 50%)
– consumatorul insa, indirect, plateste finalmente subventia acordata de stat prin tarifele practicate, unde se vede ”energie verde”
Cam asta este, la modul general.
Ideea este ca nu trebuie acordate subventii, de nici un fel, dupa parerea modesta a subsemnatului. Ce e economic, se face, ce nu,…nu !
mdeci,
sunt planificate ferme de 100Mw total cu 15-16turbine; costul investitiei e de circa 100mil.euroi/ferma, deci 100mil./100Mw=1mil.eu/Mw, deci informatia 1. de mai sus se confirma ca fiind realista (nu doar o simpla exemplificare), cu precizarea ca nu include TVA;
CAPEX/Mw: amortisment anual / Mw =1mil.eu/15ani=66.666 eu/Mw =66.667eu/Mw anual; cost anual=66.667eu/2000Mwh/an =33,33eu/Mwh=0,033eu/kwh =0,17lei/kwh, la care se adauga OPEX = costuri de operare: salarii, uleiuri, service, etc (n-am idee cat insumeaza anual, dar cred ca aici trebuie repartizate si costurile finale de dezinstalare, daca nu sunt adaugate la amortismentul investitiei );
un cost nu tocmai derizoriu, dar la ora actuala ar trebui sa fie competitiv, probabil comparativ cu cel hidro, avand in vedere pretul mediu de vanzare la hidro;
problema este garantarea celor 2000Mwh/an, care nu depind doar de fluctuatia vantului, ci si de consum si de numarul producatorilor „verzi”, adica de concurenta, ca degeaba bate vantul daca nu ai cui vinde: la consumul actual capacitatile regenerabile exclusiv cele hidro sunt sub 50% din nivelul consumului, incat pot fi preluate integral in SEN, pe seama diminuarii productiei hidro care functioneaza la maxim doar cand nu bate vantul; cand capacitatile regenerabile vor creste, parte din regenerabile nu vor mai „incapea” in SEN si nu isi vor mai putea realiza „norma” planificata de 2000Mwh/an, ceea ce va conduce la scumpirea proportionala; daca la petrol dublarea producatorilor injumatateste pretul, la regenerabile ar fi invers: dublarea capacitatilor va tinde sa dubleze pretul;
bravo nea Prototipescu !…esti pe drumul cel bun.
Acu, mai sunt niste subtilitași gen:
– ala cu eolienele ofera pe PZU ceva I(cantitativ, la pretul la care crede el ca e bine)
– daca produce mai mult, aia e energie pierduta…e moca pt SEN
– daca produce prea putin, trebuie sa cumpere diferenta fata de a licitat, de pe piata (care asta are un pret de te ”usuca”)
In final e vorba de o marja de pierderi (adica costuri si mai mari – OPEX)
Costurile cu echilibrarea sunt cele mai mari din UE (in ROmânia !), iar pentru centralele eoliene d epe lanoi se pare ca trec de 10%
Ideea este – revin la obsesia” mea, cum zice un coleg de pe aici din Contributors – centrale pompare acumulare
Nu mai intru in detalii demosntrabile usor cu pixul in mina
mi se pare corect: n-ai ce sa cauti in piata daca nu stii anticipezi, sa iti asumi riscuri si sa pariezi corect;
PS: cu alta ocazie ar fi bine sa clarificati si cum stau lucrurile cu proprietatea retelelor publice, ca lumea se cam revolta ca distribuitorii nu vin cu bani de-acasa pentru modernizarea lor