vineri, martie 29, 2024

De ce gazul natural, la un preț fixat politic, nu va reporni industria petrochimică

Plafonarea prețului la producția internă de gaze naturale pare să fie, la o primă vedere, cel mai mare obstacol pentru un posibil reviriment al industriei chimice din România. Ideea că un preț mic al gazului, stabilit din pix de politicieni timp trei ani de zile, face din sectorul chimic românesc unul competitiv, nu este decât un miraj. Bazele unei industrii performante depind de cu totul alte criterii, nu de mofturile unor politicieni vremelnici în funcția pe care o ocupă.

La nivel global, nevoia de produse chimice a cunoscut o schimbare fundamentală în ultimii zece ani. Chiar dacă prețul petrolului are, oarecum, un nivel uniform la nivel mondial în comparație cu cel al gazului natural, mult mai oscilant, produsele petrochimice obținute din rafinarea petrolului sunt mult mai scumpe decât cele obținute folosind gazul natural. De aceea, strategic vorbind, întrucât gazul natural este și cea mai puțin poluantă hidrocarbură, începe să câștige teren în fața petrolului pentru obținerea unor produse care ne asigură confortul în viața noastră de zi cu zi.

Industria auto, cea producătoare de echipamente și mașini, producția de electronice, produsele folosite în domeniul financiar și de banking, industria mobilei, construcțiile imobiliare, industria auto, agricultura, sectorul regenerabilelor, sectorul IT&C și chiar industria modei se bazează pe valorificarea superioară a gazului natural, din care se obține metanol și amoniu.

Plasticul devine unul dintre cele mai importante elemente din viața noastră modernă. Este folosit în electromobilitate, în sectorul regenerabilelor, în tehnicile de imprimare 3D și în tot ce înseamnă echipament tehnic și mijloace de ambalare. De cealaltă parte, îngrășămintele sporesc valoarea nutrientă a alimentelor, diminuând efectele prezenței dăunătorilor.

Importanța gazului natural devine din ce în ce mai mare și, teoretic, o țară producătoare ar trebui să se folosească de acest avantaj, al accesului la resursă. Nu este, din păcate, cazul României.

În timp ce porturile Anvers și Rotterdam au devenit adevărate clustere industriale care au îmbinat petrochimia cu economia circulară și cu energia regenerabilă, în România, cel de-al treilea mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, cererea de gaze a scăzut în mod constant în ultimii zece ani.

Acest lucru s-a întâmplat pe fondul prăbușirii industriei chimice naționale, una dictată de pixul unor demnitari care și-au pus interesele personale mai presus de orice. Într-un fel, eșecul industriei chimice românești a mascat efectul scăderii producției interne de gaze, la adăpostul promovării ideii că suntem o țară care nu are nevoie atât de mare de gazul rusesc.

Descoperirile recente din largul Mării Negre au reaprins, însă, o mare dezbatere. Mai are România un viitor în sectorul petrochimiei cu gaze naturale? Poate fi petrochimia românească revitalizată pentru ca gazul din Marea Neagră să fie valorificat intern prin transformarea lui în produse cu valoare adăugată mare?

Gazul natural, la un preț fixat de politicieni, nu este, nicicum, rețeta succesului

Dacă o industrie competitivă înseamnă doar acces la gaz ieftin dat din “generozitatea” politicienilor pe o perioadă limitată, atunci, tot ceea ce înseamnă industrie petrochimică pe lumea aceasta ar trebui să se închidă.

S-a tot spus că plafonarea prețului la gazele naturale din producția internă va ajuta petrochimia națională să renască. Gazul ieftin nu va reporni producția de polimeri a Oltchimului, de exemplu, pentru că ea a fost bazată pe rafinarea petrolului, la Arpechim. În plus, măsura de plafonare, conform OUG114/2018, se aplică doar pentru trei ani! O afacere sustenabilă nu poate fi una care se construiește de pe o zi pe alta!

Problema de fond este că, în România, dacă ar fi să ne raportăm la perioada post-decembristă, doar în perioada 1 aprilie 2017 – 31 decembrie 2018 prețul la producția de gaz natural nu a fost reglementat. În acest timp, toată industria noastră petrochimică, nu doar că și-a pierdut competitivitatea, dar s-a prăbușit cu totul!

Motivul principal a fost corupția. Apoi, cei care au patronat această industrie, adică statul român și diverse grupuri de interese, nu au avut niciodată motivația să cucerească noi piețe, să aibă departamente comerciale performante, să investească în cercetare, în inovație și în noi tehnologii. Au avut la dispoziție o resursă ieftină, forță de muncă și mai ieftină și posibilitatea de a se îmbogăți, peste noapte, cu complicitatea mediului politic.

În acest timp, pe piața concurențială, marii jucători privați din petrochimia europeană, având și acces la resurse de capital, au fost orientați să ia tot timpul decizii operaționale pentru a-și maximiza eficiența energetică și s-au preocupat să-și diminueze constant pierderile rezultate din procese tehnologice, să facă investiții în cercetare și inovație și să implementeze automatizări pentru reducerea riscului de accidente de muncă și pentru a crește randamentul și performanța. Au pătruns pe noi piețe și s-au adaptat mult mai ușor și mai rapid nevoilor de consum.

Spre deosebire de România, rețeaua și piețele de tranzacționare de gaze naturale în țările din vestul Europei, acolo unde industria petrochimică are o contribuție importantă la PIB-ul acelor state, s-au dezvoltat permanent. Scopul lor a fost să devină reziliente astfel încât industria și consumatorii casnici să aibă acces la cât mai multe surse de gaz.


Sunt și alte opțiuni pentru România?

Pe măsură ce costul energiei regenerabile va scădea în anii ce urmează, eficiența economică a capacităților ce folosesc combustibili fosili va scădea. În același timp, pe măsură ce costul bateriilor va continua să scadă în următorii zece ani, țările dezvoltate vor ajunge la momentul în care vehiculele electrice vor fi mai viabile economic decât motoarele diesel.

În centrul acestei revoluții vor fi țările care se vor afla în prima linie a producției de baterii și care, pe de-o parte, au acces la materia primă (litiu, grafit, cobalt, gaz natural) sau, pe de altă parte, vor investi masiv în cercetare și dezvoltare.

La nivel european, Bruxelles a inițiat „Alianța Bateriilor”, un concept menit să aducă la aceeași masă regiuni din Europa care să contribuie la dezvoltarea acestui domeniu. Din cauza nepăsării și indolenței celor care ne conduc, România nu este încă parte din această inițiativă europeană, însă are toate premisele să poată deveni.

Județe precum Argeș, Vâlcea și Gorj au o istorie industrială și oameni cu competențe care ar putea să valorifice cu brio aceste oportunități. Gazul natural din viitoarea producție din Marea Neagră ar putea fi folosit în procesele de obținere a materialelor compozite folosite atât în industria auto, cât și a fabricării eolienelor și panourilor solare.

A venit momentul să avem un plan național pentru a reporni industria petrochimică, pentru a valorifica superior gazul natural românesc pe criterii de piață, nu la comanda unor politicieni care n-au știut decât să producă pagubă.

Distribuie acest articol

95 COMENTARII

  1. Studii recente arata ca in urmatorii 5-10 ani se va reduce necesarul de titei pe plan global, mai ales in ceea ce priveste productia de carburanti datorita evolutiei automobilului electric. De asemenea se estimeaza o crestere a gradului de reciclare a materialelor plastice sub presiunea unor organizatii ecologice. Materialele plastice vor fi transformate in materii prime sau benzine auto. Se estimeaza ca OMV va pune in functiune prima instalatie la scara mare in 2021. Tehnologie dezvoltata cu finantare de la UE. Cererea de materiale plastice va scadea datorita eliminarii ambalajelor de unica folosinta si nu numai. Se va reveni la utilizarea ambalajelor refolosibile (nu reciclabile!) – vechea sticla de lapte, de apa minerala, borcanul de iaurt!
    Cine vrea sa dezvolte petrochimia trebuie sa inoveze, sa caute noi materiale, noi utilizari.

    • @ Andrei,
      nu realizezi ca te contrazi?
      – „se va reduce necesarul de titei pe plan global,”
      – ” Materialele plastice vor fi transformate in materii prime sau benzine auto”
      Am o intrebare de profan:materialele plastice din ce sint facute?
      Produsul de la care se porneste in fabricarea materialelor plastice este naftul, un produs obtinut in rafinariile de petrol.
      Nu-i titei, nu ai naft, nu ai naft, nu ai mase plarice si, ca atare, nu ai materiale plastice pe care sa le transaformi in benzine auto :D

      • Ca sa emiti pareri trebuie sa ai cunostinte in domeniu: (1) nu se spune naft, ci se spune nafta; (2) daca faci combustibili din mase platice reciclate, adica materiale care si-au incheiat menirea pentru care au fost facute, nu mai consumi titei ca sa faci combustibili. Poate ca nu in aceeasi proportie, dar se reduce. Mai e mult pina departe, nu exista inca o tehnologie valida ca sa transformi plasticul in combustibil. Capisci?

        • Cred ca tu nu ai capisci!
          Am gresit cu naft in loc de nafta, dar nu eu am afirmat ca din mase plastice se frac”benzine autoi”.
          Capisci?

    • Punem un pariu sănătos? Necesarul de țiței va crește continuu, cel puțin pentru următorii 20 de ani, dar mai probabil pentru următorii 30.

      Se poate reduce consumul de petrol prin măsuri administrative aberante (la urma urmei și Ceaușescu fabrica în 1988 locomotive cu abur la Reghin) dar orice om sănătos la cap ar trebui să înțeleagă că soluția corectă este trecerea termocentralelor de pe lignit pe gaz metan, nu un parc auto electric funcționând cu energie obținută în termocentralele pe cărbune.

      Ca să scadă necesarul de țiței pe plan mondial, ar fi nevoie de catastrofe naturale majore: un impact de asteroid care să elimine 5-10% din populație, erupții de super-vulcani, inundații devastatoare etc. Progresiștii de azi nu au nici pe departe puterea pe care o aveau liderii comuniști și nu vor reuși să distrugă economia prin măsuri administrative discreționare.

    • @Andrei – asta cu ambalajele refolosibile de sticlă chiar e demnă de locomotivele cu abur ale lui Ceaușescu :) În urmă cu 30 de ani, în Germania, sticla deja se recicla doar spartă. Salariile erau pur și simplu prea mari pentru ca ambalajele de sticlă să fie spălate, colectate și reutilizate de niște oameni.

      Existau niște containere pe culori (sticlă albă, sticlă verde, sticlă brună) iar sticlele se spărgeau chiar când le aruncai în container. Este imposibil să plătești oameni care să manipuleze și să spele ambalaje de sticlă și este imposibil să plătești transportul ambalajelor de sticlă, într-o lume în care există recipiente PET și Tetra-Pak.

    • Cam toate rezervele cunoscute de litiu din partea asta de univers ajung entur inlocuirea a 8%-10% din parcul autor mondial. In ritmul actual de crestere al productiei de automobile electrice i UE si presupunand ca gasim rezeve enorme de litiu in galaxia vecina, parcul auto european va fi inlocuit in vreo 500 de ani. Iar asta fara a pue la socoteala camioanele. Ele vor trebui inlocuite de carute si ricse trage de iecologisti sprinteni. Pe SUA nu se poate conta/ Dupa ce a fost de mai bine de 15 ani leader-ul vanzrilor de automobile electrice si hibride, vanzariel de masini elecrice, hibrizi si in general automobile sunt in cadere libera odata ce SUV-urile mari si camioneltele cu motoare de peste 4-6 litrii domina piata si cresc ca din apa.

      Nu ne indoiam ca, consumuirile de mase platice vor cadea si ele. Viitorul dumeavoasta telefon va fi din fonta turnata si lemn de salcam materiale 1005 reciclabile :) Nu-i asa”?

    • Se va reveni la utilizarea ambalajelor refolosibile (nu reciclabile!) – vechea sticla de lapte, de apa minerala, borcanul de iaurt!

      Am lucrat citiva ani in domeniu. Sticlele refolosibile nu sunt nici pe departe, ecologic vorbind, mai bune decit cele PET refolosibile. Sticla fiind mult mai grea, transportul acestora necesita multa energie. Avantajul e insa ca sticlele pot fi spalate cu temperatura mai ridicata si deci sunt mai igienice, in plus, mai ales cind e vorba de bere, sticla e perfect etansa.

      • Da, dar dacă sticla e turnată din nou, e mai igienică decât orice temperatură a apei sau aburului folosite la spălare. Sticla (materialul) trebuie într-adevăr reciclată, băuturile de calitate se păstrează mult mai bine în ambalaje de sticlă, dar spălatul sticlelor e din alt film: unul care rula în România anilor ’80.

        Genul ăsta de propuneri, gen reutilizarea ambalajelor de sticlă, dovedesc însă altceva: obsesia ecologiștilor de a forța oamenii să trăiască în sărăcie. Exact ca și automobilele electrice: trebuie promovate prin măsuri juridice în detrimentul celor cu motoare termice, astfel încât să fie mai puțini oameni care să dețină individual automobile. Cum era în Albania lui Enver Hodja: era pur și simplu interzis să ai mașină, aveai dreptul să ai doar bicicletă. Autovehiculele erau toate ale statului.

        • @Harald (22/02/2019 la 0:15)

          „Da, dar dacă sticla e turnată din nou, e mai igienică decât orice temperatură a apei sau aburului folosite la spălare. ”

          Acest procesl de „turnare” este energofag(consumator de foarte multa) si ca atare pretul „noii sticle facuta din cioburi” va fi aproape egal cu cel platit pentru acea sticla „originala” facuta din materie prima.

          Poate daca trimti cioburile in China sa fie mai ieftin !

          • Nu cred. De sticle noi e nevoie tot timpul, iar sticla spartă intră ca materie primă la sticla nouă. Reciclarea din urmă cu 30 de ani tocmai asta dovedea, că procesul e eficient economic, că merită reciclate, în loc să fie colectate întregi. Nu se pot recupera 100% sticlele folosite și oricum linia de îmbuteliere are nevoie și de sticle noi, în permanență.

            Poate la sticlele folosite în cantități foarte mari (anumite sortimente de bere, să zicem) să fie mai profitabilă refolosirea lor. Dar sunt mii de tipo-dimensiuni de sticle într-o țară ca Germania și n-are cum să fie eficient să aduni sticle din fiecare din aceste mii de tipo-dimensiuni, să le stochezi pe fiecare până faci un camion, iar asta în paralel, în zeci de depozite diferite pe tot întinsul țării. După care, când se aduncă un camion din tipo-dimensiunea respectivă, să le duci la fabrica de îmbuteliere a producătorului aferent, pentru a fi refolosite.

            Ar fi nevoie de recunoașterea individuală a fiecărei sticle (și de timp pierdut cu selecția) doar pentru a identifica acele sticle, a cărui producător e fiecare ciudățenie. Se poate face automat recunoașterea (la urma urmei, se recunosc bancnotele automat) dar n-ai cum să clasifici un produs în 4 – 5.000 de categorii diferite, aia nu mai e linie industrială.

            Eu cred că în procesul real se întâmplă altceva: majoritatea sticlelor sunt totuși sparte și reciclate, iar cei 10 eurocenți pe care-i menționează @Stefan se plătesc pentru colectare doar fiindcă s-a impus asta prin lege. Adică s-a scumpit artificial produsul și ți se rețin cei 10 eurocenți garanție când îl cumperi, după care nu mai contează dacă returnezi sau nu sticla. Dar dacă o returnezi, îi primești totuși înapoi. E genul de activitate economică artificială, care duce la sărăcirea acelei societăți, exact ca pe vremea lui Ceaușescu.

          • @David FK – în ciuda tendinței spre persiflare, s-ar fi cuvenit să știți că nu se poate face sticlă nouă doar din cioburi. Se pot folosi cioburile, într-o anumită proporție, amestecate cu nisipul (materia primă) pentru un nou lot de sticle.

            • @ Harald (23/02/2019 la 11:05)

              Atacul la persoana pe care-l propovaduiti cu o ipocrizie specifica cand este vorba alte opinii decat cele ale dvs. care e „Judecata de valoare” sau „AXIOMA” ma face sa pun stop acestei discutii inutile.

              Este pierdere de timp din partea mea.

  2. Nu ai gaze ieftine, nu vei avea nici producție de îngrășăminte chimice. Iar România e o țară agricolă. Avem de ales dintre două variante.
    1. Importăm îngrășăminte chimice de la ruși (că ei au gaze ieftine și prețuri de dumping)
    2. Ieftinim gazul, creăm locuri de muncă în țară și ne producem singuri îngrăsămintele la un preț competitiv.
    Restul sunt polemici, filosofie, povești cu piața liberă, etc.

    • Stimate Vasile, modelul propus poate fi implementat intr-o tara cu granitele inchise, intr-o economie deschisa intrerconectata intotdeauna sa va gasi un competitor care va putea vinde mai ieftin. O productie proprie nu este intoteauna mai avantajoasa mai ales in conditiile in care petrochimia romaneasca este un morman de fiare vechi iar recladirea cine s-o faca, statul la indicatiile pretioase din partea partidului ? numai mediul privat este in masura s.o faca, de regula multinationalele.

  3. Am doua intrebari. Nu apartin PSD. Nu i-am votat niciodata.
    Vi se pare normal, in conditiile in care zacamintele, cica, apartin poporului, sa platim, lunar, un intreg salariu pentru consumul de gaze? Vi se pare normal? Cine incaseaza, cine se imbogateste din exploatarea a ceva ce nu apartine, si nu poate apartine, cuiva? De exemplu, apropo de resurse naturale, in Irlanda, apa este gratuita. Noi platim sume nu mici, desi Romania nu sufera de lipsa apei.
    De ce ar trebui sa platim astfel de facturi enorme la gaze, raportate la venitul unei familii (da, avem centrala si trebuie sa suferim pentru asta) cand nu consumam din import? De ce a trebuit sa platim toti pentru un mardeias plebeu provenit din securitate care avea industrie de ingrasaminte? Observati va rog ca, de fapt, sunt doua intrebari. Doresc raspuns la ambele . Multumesc.

    • Am citit tarziu acest articol si comentariile, dar daca mai treceti pe-aici, poate-mi lamuriti un lucru – ce-ati vrut sa spuneti cu „Vi se pare normal… sa platim, lunar, un intreg salariu pentru consumul de gaze?”
      Va intreb pentru ca tocmai am platit toate facturile familiei si de data asta chiar le-am studiat cu mai multa atentie decat de obicei.
      Cu exceptia mea, toti au consumat (nu platit, pentru ca pretul/MWh a crescut oricum si el substantial) cu 25-50% mai mult in ianuarie 2019 fata de ianuarie 2019, lucru pe care-l pun pe seama vremii, probabil o fi fost mai frig in acest ianuarie decat anul trecut. La mine apare o scadere semnificativa de consum, cel mai probabil efectul inlocuirii unei centrale termice veche de vreo 12-13 ani cu una noua.
      Insa in ciuda certei cresteri de preturi si a temperaturilor (probabil) mai mici, cea mai mare factura a fost de cca 550 lei – factura fiica-mii, care are copil mic, este ea insasi foarte friguroasa si locuieste intr-o casa unifamiliala individuala (adica fara pereti comuni cu alte cladiri, la asta ma refer) de cca 135 m2. Casa a fost recent renovata si izolata termic dupa standardele mele (pe principiul cf caruia cine plateste lautarii…:-)… dar nu complet. Exact partea cea mai importanta din acest pdv, podul/acoperisul, a ramas pentru vara care vine.
      Daca l-as fi facut si pe asta, imi imaginez ca factura n-ar fi depasit 450 lei – iar asta pentru ianuarie, cea mai rece luna din an. Mediat la nivelul unui an, factura lunara a fiica-mii probabil e de 150-200 lei. A mea, impreuna cu sotia, probabil nu depaseste 100 lei/luna.

      Gandindu-ma la toate astea si la afirmatia dvs., nu vad decat doua posibilitati (si chiar si acelea mai degraba teoretice) – ori aveti o locuinta extrem de mare (atat in mod absolut, cat si raportat la salariu), ori are o izolatie termica extrem de modesta… ori, mai probabil,, amandoua.

      Facand cumva un pas inapoi de la situatia dvs. particulara, solutia problemei exista si rezida intr-o izolare termica foarte buna. Se poate face (e drept ca mult mai usor la o locuinta unifamiliala decat la bloc), exista tehnologii, exista materiale, costurile sunt acceptabile si, in plus, te pun la adapost (la propriu si la figurat) pentru o lunga perioada de timp de tot felul de evolutii nedorite.

      In final, o rugaminte. Daca alegeti sa-mi raspundeti (nu-i nicio suparare daca nu), va rog sa tineti cont ca n-am nici cea mai mica intentie de-a ingrosa randurile senatorilor de drept de pe-acest site care trebuie sa arate universului cat de destepti sunt ei si nu-si pot exprima o opinie fara sa-si jigneasca interlocutorul. Pur si simplu am un interes in parte profesional si in parte de tip hobby in tot ce tine de energie, iar intrebarea dvs. m-a frapat.

  4. Pe măsură ce costul energiei regenerabile va scădea în anii ce urmează, eficiența economică a capacităților ce folosesc combustibili fosili va scădea. În același timp, pe măsură ce costul bateriilor va continua să scadă în următorii zece ani, țările dezvoltate vor ajunge la momentul în care vehiculele electrice vor fi mai viabile economic decât motoarele diesel.

    Da. Mai ales dacă taxăm feroce utilizarea de combustibili fosili, iar banii îi folosim pentru regenerabile, eficiența regenerabilelor va crește până la cer. De unde va cădea cu zgomot prin 2025, la fel cum a căzut întreaga economie socialistă în 1989.

    Cât despre viabilitatea economică a motoarelor diesel, eficiența lor constă tocmai în lipsa infrastructurii asociate.Camionul care merge la pădure va fi diesel, fiindcă nu consumă nimic atât timp cât e oprit, în timp ce bateria se descarcă și dacă nu e folosită, iar o rețea electrică prin pădure va duce la costuri ruinătoare. Greutatea bateriilor e o problemă mult mai mare decât costul, 30% din capacitatea de transport a unui camion va fi utilizată ca să-și care propria baterie. Alternativ, putem folosi baterii ”mici”, sub 2 tone, dar autonomia camionului scade sub 250 km/zi, asta însemnând de peste 6 ori sub nivelul unui diesel cu 2 șoferi.

    La fel merg lucrurile și pe calea ferată: se poate electrifica un tronson pe care circulă 30-40 de perechi de trenuri pe zi, dar electrificarea unui tronson pe care circulă 6 perechi de trenuri pe zi este ruinătoare, pur și simplu nu sunt bani pentru așa ceva. Acolo soluția e tracțiunea diesel.

    În esență, prăbușirea economiei socialiste nu pare să fi fost înțeleasă nici astăzi la adevărata ei dimensiune. Astăzi ni se propune să încercăm din nou, sub pretexte tehnice mai moderne, dar tot sub conducerea înțeleaptă a statului. Crede cineva că rezultatele vor fi diferite de data asta?

    • Nice try!

      Trebuie totusi sa intelegeti ca „true believers”-ii iecologimii au depasit de mult pragul argumentelor rationale. La ei e vorba de creditnta fierbinte si fantism a la Savonarola…

    • Daa, cresterea ponderii regenerabilelor in mix (peste 50%) si electrificarea celor 250 milioane de automobile nu sunt fezabile datorita exemplelor cu camionul la padure, transportul aerian si maritim. Nice try ;)
      https://www.acea.be/statistics/article/vehicles-in-use-europe-2017

      P.S. un mic exercitiu de gandire:
      250 milioane automobile x 5 litri pe zi = circa 8.6 Milioane barili de titei pe zi
      Asadar, transferam statelor petroliste circa USD 415 Milioane in fiecare zi (sau peste 130 miliarde pe an) la un pret de 50 dollari /baril. Pe durata unui deceniu transferam USD1,3 trilioane, doar pentru a ne putea da cu masina. Nu este mai inteligent sa dezvoltam infrastructura de ultima generatie si sa ne dam cu masina prin oras pe electricitate produsa local din regenerabile? Intreb si eu, nu dau cu parul…

      P.P.S.
      Schimbarea sistemului energetic si electrificarea automobilului nu se pot face intr-un interval scurt de timp. Pentru a deveni o țara dezvoltata, cu o economie competitiva (gen UE) Romania trebuie sa fie atenta sa nu piarda startul tranzitiei energetice, i,.e. pe o parte extinderea si modernizarea /digitalizarea retelelor electrice, iar pe cealalta parte folosirea (si de ce nu productia?) tehnologilor avansate in domeniul eficientei energetice si al valorificarii surselor regenerabile.
      https://www.energynomics.ro/ro/romania-produce-componente-pentru-turbine-eoliene-offshore/
      https://www.wattrom.com/
      https://www.youtube.com/watch?v=rw7xULPsHco

      • Dacă ai costuri cu un ordin de mărime mai mare, nu e deloc inteligent să ai automobile electrice. Vei avea oameni mai săraci în prima fază, activitatea economică se va restrânge, iar în faza următoare fiecare își va produce combustibil diesel în propriul garaj. Vei avea un dezastru cam ca în ultimii ani ai lui Ceaușescu.

        • @Harald

          Efectele inovarii si a economiei de scara sunt valabile si pentru sectorul regenerabilelor sau al bateriilor (sau chiar credeti ca aceste tehnologii fac exceptie?) Conform prognozelor marilor producatori de automobile germani (si nu numai), in jurul anilor 2025, pretul vehiculelor electrice va egala pretul celor pe combustie, iar prin anul 2030, vor fi chiar mai ieftine.

          P.S. Cinci producatori de automobile (europeni) si trei producatori de baterii, printre care si un start-up german (presupun ca este vorba de noua firma fiica a companiei Shell New Energy) au semnat deja contractele de cooperare in privinta detzvoltarii bateriei europene pe baza de magneziu.

          https://www.kit.edu/kit/english/pi_2019_001_magnesium-batteries-dawn-of-the-post-lithium-era.php

          https://www.kit-technology.de/en/technology-proposals/details/596/

          P.P.S.
          Urmatorii 10 ani sunt cruciali pentru Romania (si nu numai). Provocarea consta in dezvoltarea infrastructurii pentru alimentarea vehiculelor electrice cu energie. Hai sa zicem ca instalatiile de incarcare se pot monta relativ repede (pe masura cresterii cererii), cresterea capacitatii de productie a electricitatii si extinderea retelelor de transport necesita insa timp. Companiile in domeniu nu se pot dezvolta peste noapte; experienta si instruirea zecilor /sutelor de mii de ingineri si electricieni dureaza!

          • @Florin L. – nu te-ai plictisit de-atâta limbă de lemn? Tu personal, ai mașină electrică?

            Îți reverși mereu propaganda pe-aici sub 5-6 nick-name-uri dferite, dar sunt lucruri pe care 20 de activiști le-ar spune toți la fel. Plus minciuni sfruntate, gen câmpul de panouri solare care ar urma să intre în exploatare în 2020, dar tu îl prezinți de parcă e deja profitabil, cu toate că nu a generat nici măcar 1 kWh.

            • Da domnule Harald, eu conduc un Porsche Panamera hybrid, iar sotia un BMW i3 (electric). Actualmente, oferta vehiculelor electrice este mica, incepand cu 2019 insa, isi fac anual debutul circa 10 modele noi si pe piata UK-ului. Bineinteles,imi revars din nou propaganda, limba de lemn, activisti bolsevici si ecologisti la tot coltul, statisticile mint, institutii de cercetare (gen KIT, Fraunhofer, etc) mint, concernele din sectorul energiei si auto mint, toata lumea minte si imprastie fake news, samd. Inteleg ca aveti aversii la energii regenerabile si vehiculul electric (asociati in mod eronat aceste tehnologii cu „bolsevicii”), dar nu este jobul meu sa va tratez traumele traite in perioada comunismului. Imi pare rau de voi, sorry! https://www.autocar.co.uk/car-news/new-cars/new-electric-cars-2019-2020

            • @Florin L – Inteleg ca aveti aversii la energii regenerabile

              Nu, nu am „aversii” la energii regenerabile, am aversiune față de subvenții și față de măsurile juridice destinate să distorsioneze piața. Cine își cumpără automobil electric pe banii lui, nicio problemă, e liber să facă ce vrea cu ei. Dar când statul vine cu subvenții, acele subvenții sunt din banii celor săraci, care plătesc 18% în plus la factura de energie electrică și accize de 65-70% din prețul carburanților.

              Așa, ca opinie de economist, e fezabil un trafic auto în Berlin bazat majoritar pe Porsche Panamera, fie ele și hibride? Care a fost schema de subvenționare la achiziție, pentru el și pentru i3? Ce subvenții mai poți să dai, dacă oamenii nu mai cumpără carburanți și scad încasările din accize? Le spui senin să se descurce și fără mașină, nu?

              Despre măsuri juridice: ani întregi, guvernul de Berlin a refuzat să instituie mecanismul legal necesar privind kit-urile anti-poluare, nu puteai să-ți instalezi un kit Euro 6 pe o mașină Euro 2, guvernul pretindea că mașina rămâne dpdv fiscal Euro 2 până moare, indiferent cât poluează ea în realitate. Acum am înțeles că guvernul a cedat, în sfârșit, dar asta după ani întregi în care și-a bătut joc de oameni. Ăsta este bolșevismul, dacă tot vrei să faci referire la el.

              Iar data trecută când guvernele Germaniei și-au bătut joc de oameni a fost atunci când ofereau facilități fiscale tocmai pentru mașinile diesel. Asta s-a întâmplat de mai multe ori, din 1986 încoace.

              Cât despre UK, aici tocmai au dat cu capul de pragul de sus după propaganda furibundă împotriva mașinilor cu motoare diesel: piața s-a deplasat cu vreo 20% spre motoarele cu benzină, care (big surprise!) emană mai mult CO2 decât cele diesel pe aceeași distanță. Fiindcă nu e același lucru să arzi 5 litri de motorină la suta de kilometri sau 9 litri de benzină la suta de kilometri. Așa, ca economist, ai făcut vreun calcul pe tema asta? Ai susținut vreodată că implementarea standardelor privind emisiile de carbon își bate din nou joc de oameni?

            • @Harald. „…am aversiune față de subvenții și față de măsurile juridice destinate să distorsioneze piața”

              Cer scuze pentru intervenție, sper să nu deranjez schimbul de informații dintre colegii comentatori, dar mi-ar părea rău ca vreun cititor neavizat să citească thread-ul acesta și să înțeleagă lucrurile în mod greșit. Externalitățile negative de mediu reprezintă eșecuri ale pieței, tocmai ele sunt cele care distorsionează piața. Nu zăbovesc asupra subiectului pentru că literatura este bogată, pornind de la Henry Sidgwick, Arthur C. Pigou, continuând cu Simon Kuznets, Ronald Coase șamd., până în zilele noastre.

              Atenție, am mai menționat și în alte comentarii. Nu are legătură cu comunismul, nu are legătură cu marxismul, nu are legătură cu leninismul, cu khmerii roșii, sau cu Fidel Castro. Este pur și simplu o chestiune economică, apărută încă din cele mai vechi timpuri cu privire la accesul la resurse și legată în mod direct de administrarea bunurilor comune (zone de pășunat, izvoare, locuri de pescuit etc.). Ea a fost deja studiată și în principiu rezolvată, iar rezolvarea ei poate fi lesne înțeleasă (zic eu) în urma parcurgerii literaturii economice care o tratează. Este ca și cum am avea aversiune față de Legea lui Arhimede, pentru că atunci când facem baie rățușca de plastic plutește în cadă și ne gâdilă pe la spate. -:)

            • @Constantin – ”externalitățile negative de mediu” sunt cel mai adesea inventate și folosite pentru a taxa arbitrar un domeniu, distorsionând astfel piața sub pretexte ridicole, dar cu câștiguri serioase pentru băieții deștepți bine conectați la bani publici.

              De exemplu, fiecare tonă de CO2 emisă de termocentrala lângă care locuiesc e taxată. Înseamnă asta că CO2 e dăunător sau că face cineva vreun efort de depoluare? Nu. Pur și simplu sunt niște neo-marxiști la guvernare și prietenii lor așa își primesc subvențiile (cu și fără ghilimele).

              În altă ordine de idei, s-au adunat cam multe argumente abracadabrante, așa că a dispărut prezumția de bună credință. Nu sunteți în aceeași ligă cu @Dedalus, sunteți în aceeași ligă cu @Florix.

            • @Harald

              „Așa, ca opinie de economist, e fezabil un trafic auto în Berlin bazat majoritar pe Porsche Panamera, fie ele și hibride? Care a fost schema de subvenționare la achiziție, pentru el și pentru i3? Ce subvenții mai poți să dai, dacă oamenii nu mai cumpără carburanți și scad încasările din accize? Le spui senin să se descurce și fără mașină, nu?”
              ____

              1. Germania promoveaza vanzarea vehiculelor electrioce in masura egala cu UK-ul. BMWi 3 de exemplu este sustinut cu 4000 euro iar in UK cu GBP 3.500 daca nu ma insel. Pentru Panamera- hibrid am primit o sustinere de 3000 euro din cate imi aduc aminte (o suma irelevanta in comparatie cu pretul masinii). Si crede-ma ca nu este cazul sa-ti spargi capul cu finantarea bugetului Germaniei (pierderile taxelor pe carburanti sunt acoperite cu taxele pe salarii, consumul-VAT, etc incasate de la noii angajati in sectorul regenerabilelor, etc). Doar ca idee, bugetul Germaniei este stabilit prin conses (de catre partidele mari) iar echipele expertilor sunt consiliate la randul lor de catre Bundesbank si o serie de Institute – ifo Institut, DIW, Leibnitz Institut für Wirtschaftsforschung, etc (si astia fac simulari cu supercomputere, x-variable, etc,). Bugetul Germaniei nu este stabilit dupa ureche sau dupa metoda cititului in cafea (asa cum fac unii comentatori cand incearca si ei sa-si dea cu parerea).
              .
              2. Reformele si politicile bugetare difera de la o tara la alta in functie de prioritati si strategii de dezvoltare (i,e agricultura, energie, aparare, productie,programe rabla, prima casa, etc, samd.)

              3. Sistemul energetic a fost tot timpul sustinut prin diferite scheme directe si indirecte, i.e. fonduri pentru cercetare, garantii si asigurari guvernamentale, depozitarea deseurilor nucleare, dezvoltarea infrastructurii in industria carbunelui, samd, Nimic rau in asta, este vorba despre strategia energetica si asigurarea cresterii ecnomice. In SUA de exemplu, admin Obama a promovat atat (re)volutia argilelor de sist cat si (re)volutia regenerabilelor, iar stazi americanii sunt beneficiarii. Admin Trump a scurtat sustinerea regenerabilelor si vad ca pune accentul pe nice beautiful coal, dar nu ma priveste (e treaba lui si a contribuabililor americani)-

              P.S.Great Britain este si ea saraca in petrol si gaze (conservatorii engleji promoveaza si ei la greu regenerabilele), iar trumpistii sa-si vada de subventiile lor excesive in agricultura. Cum ar fi oare daca Germania si /sau Franta de exemplu ar angaja un batalion de troli in scopul agitarii spiritelor in SUA sau in UK? Donald Trump: protestararii in Franta sunt nemultumiti ci reformele lui Macron si pe strazle Parisului se scandeaza Trump (soricul gros de doua degete e putin zis!)

            • @Harald

              Re: „Dar când statul vine cu subvenții, acele subvenții sunt din banii celor săraci, care plătesc 18% în plus la factura de energie electrică și accize de 65-70% din prețul carburanților.Dar când statul vine cu subvenții, acele subvenții sunt din banii celor săraci, care plătesc 18% în plus la factura de energie electrică și accize de 65-70% din prețul carburanților.”
              ____

              Da, sa intelegem ca trumpistii si brexiterii au devenit avocatii „sarmanilor” subjugati de statul german?

              Pentru cultura ta generala: In Germania, sectorul energiilor regenerabile a creat peste 400.000 de noi locuri de munca directe (bine platite), in ultimii 10 ani salariul mediu a crescut cu 870 euro pe luna (sau 9.000 euro pe an) si cu cat ziceti ca s-a majorat factura la curent (40 de euro pe luna?) Asta este ceea ce noi (aici in Germania) numim crestere durabiula. https://www.bmwi.de/Redaktion/EN/Artikel/Energy/investment-growth-and-jobs.html

              P.S. OK, trumpistii se bazeaza pe rocile bogate in petrol si gaze din desertul Permian, Marcellus Shale si North Dakota. Avand insa in vedere ca viata unei sonde de gaz /sau petrol de sist este foare scurta ( 6-8 luni?) nu este exclus ca revolutia argilelor sa treaca ca un foc de paie (in 10 ani de exemplu, rocile productive s-ar putea imputina). Brexiterii pe ce se bazeaza? vor trimite scrisori?

              https://www.spglobal.com/platts/en/market-insights/latest-news/oil/101918-falling-permian-well-performance-could-pose-risk-to-longer-term-growth-schlumberger

              https://www.eia.gov/todayinenergy/detail.php?id=38252

    • Dl Felea (si Cristian parca) , autorul unor articole remarcabile aparute la Contributors , atentiona ca in actualul context geopolitic, unul dintre atuurile Chinei , pe langa incurajarea pragmatica a concurenței , este și păstrarea catorva PARGHII DIRIJISTE.
      Sigur – ceea ce fac liderii comunisti miliardari ai Chinei e la ani lumina de ceea ce facea Ceausescu , dar – iată – exista o breșă importanta in Principiul livrat cu cateva decenii in urma drept imuabil.
      Si nu e un fenomen chiar singular.
      In decembrie 1989 cand plangeam de bucuria libertaii regasite eram siguri ca telefoanele nu vor mai fi ascultate niciodata, iar acum ne simtim marginalizati daca banuim ca sub nasul nostru nu exista nici un dispozitiv de interceptare Nationala sau Globala.
      De asemenea in decembrie 1989 rasuflam usurati ca am scapat de Clanul Ceausescu si ne juram ca niciodata nu vom mai accepta dominatia unor familite politice.? Ati numarat oare cate asemenea familii s-au format ori sunt in curs de formare acum . Ati numarat de pilda de prin 2015 – 2016 incoace cati din ramura autohtona a actorului Cristopher Plumme4 au infestat viata publica.romaneasca ?

  5. 1. Râmnicu Vâlcea NU este judet! Judetul este Vâlcea iar Râmnicu Vâlcea este municipiul resedinta de judet!
    2. Scaderea costului energiei regenerabile NU influenteaza (sau are o influenta foarte mica) costurile de productie in domeniile industriale in care gazul metan reprezinta materia prima – vezi combinatele de ingraseminte chimice, fire si fibre sintetice, mase plastice etc.
    3. Cum poti concura tari precum Germania care cumpara gaz metan la un pret preferential din Rusia, pret mult mai mic (cu cca 20-30%) decat cel accesibil celorlalti, gratie unor intelegeri bazate pe interese politice geostrategice?
    Daca NU se iau in calcul toate elementele ce concura la definirea unei probleme ne alegem cu un SOFISM si NU cu o solutie!!!

  6. Inca un lucru demn de spus in legatura cu „Alianta bateriilor”. Am vazut in ultimii 2 ani un mare entuziasm la adresa bateriilor, ca mijloc de inmagazinare a energiei, destinat transportului. Vedem chiar primarii ale unor mari orase care achizitioneaza mijloace de transport in comun actionate de energia electrica inmagazinata in baterii.
    1. Costul bateriilor, in varianta cea mai performanta existenta in acest moment, este foarte ridicat iar bateria este un consumabil. Fara a gresi, puteti sa echivalati durata de viata a unei baterii Li-ion pe baza duratei de viata a bateriei unui smartphone utilizat foarte intens – 3 ani sau maxim 4 ani!
    Avand in vedere ca, pentru un autoturism de clasa medie, bateria costa cca 10.000 Euro, cred ca celor mai multi dintre cei ce au achizitionat astfel de autoturisme le va pieri entuziasmul la prima inlocuire a bateriei.
    Productia cat si reciclarea acestor baterii este un proces intens energofag (vezi si costurile ridicate ale bateriilor) care trebuie pus in balanta cand, cu multa usurinta, consideram acest tip de autoturisme ca fiind ecologice. Daca luam in calcul si faptul ca cca 2/3 din energia electrica de pe glob se produce in termocentrale si atomocentrale si estimam impactul functionarii acestora asupra mediului iarasi vom constata ca avem o serioasa diferenta intre socoteala de acasa si cea din targ!!!
    2. Cand discutam de mijloace de transport de mare capacitate, inclusiv de cele de transport in comun dar mai ales de camioane, locomotive, vapoare, este o iluzie sa credem ca bateria este solutia!
    Aici putem discuta doar de pile de combustie si exista deja pe piata atat autoturisme cat si autobuze care folosesc pile de combustie cu hidrogen. Diferenta intre baterie si pila de combustie este majora: in timp ce bateria este un consumabil, pila de combustie este un ansamblu tehnic cu o durabilitate egala cu durata de folosire a caroseriei masinii. In plus, cred ca nu se gandeste cineva la avioane de pasageri, vapoare sau locomotive cu baterii. Nu de alta dar statii de incarcare a bateriilor pe mare, in aer sau prin gari sunt de domeniul povestilor SF. Sper sa nu vina cineva cu argumentul ca vom electrifica toate caile ferate caci ar fi o ineptie – electrificarea este fezabila doar pe traseele cu un coeficient de utilizare ridicat.
    Nu contest ca autoturismele cu baterii vor fi o solutie de viitor pentru deplasarea in orase si zonele limitrofe, poate si ptr trasee mai lungi care nu includ zonele montane. Pentru restul nevoilor de deplasare & transport va trebui sa privim cu multa aplecare spre abordarea corecta dpdv al costurilor si eficientei.

    CONCLUZIE: Exista zone in care datul cu parerea trebuie inlocuit de discutii care reunesc experti din principalele domenii tehnice ce concura la realizarea tehnologiilor ce pot asigura solutii eficiente pe termen lung si nu solutii scumpe, al caror parcurs se intrezareste a fi limitat la un areal nu foarte raspandit!

  7. Problema prețului la gaze trebuie rezolvată urgent. După aia, partea cu materiile prime, poluarea și ”datul de muncă la oameni” ajunge în estul UE, iar partea cu număratul banilor la cei care merg în viteza I, cam cum e acum cu OMV. BMW, Northvolt, Umicore, Solvay, Siemens, SAFT și BASF vin cu inovația și finanțarea, noi cu cîrca și celebrele scutiri de taxe și impozite ca să atragem investitori, alianța pentru baterii merge înainte și banii se adună acolo unde trebuie. Poate așa scăpăm și noi de povara asta nouă a gazului, cum am scăpat și de grija petrolului și a pădurilor. Partea bună e că iar o să dea de muncă la oameni. Partea nasoală e că nu prea mai sînt oameni, că s-au cam săturat de muncă pe gratis și și-au luat tălpășița spre locurile unde munca e pe bani. Dacă chiar o să fie vorba de profit gros și de jumulit rapid gîsca (gaze la pret de mocangeală și materii prime aproape gratis), vin vapoarele cu vietnamezi și indieni și rezolvă ei, așa că pînă la urmă au să ne bage ei cu de-a sila în alianțe, ca să mai scăpăm de altă grijă.

  8. Obiective realiste pentru transport electric feroviar: M901 București – Pitești nu e electrificată, legătura Vâlcele – Rm.Vâlcea nu e funcțională deloc, iar M201 Rm.Vâlcea – Sibiu nu e electrificată nici ea. La fel cum nu e electrificată nici M200 (Brașov – Sibiu – Sebeș). Pe toate tronsoanele astea se folosește în prezent tracțiune diesel.

    Cealaltă porțiune din M901 Pitești – Craiova nu e electrificată, M912 (legătura dintre Craiova și podul de la Calafat) nu e electrificată nici ea, la fel cum nu e electrificată nici cealaltă porțiune din M201, legătura dintre Craiova și Rm.Vâlcea prin Piatra-Olt.

    M212 Ilia – Lugoj nu e electrificată, astfel încât Timișoara nu are o legătură feroviară electrificată cu Deva și Sibiu decât prin Arad. Nu mai vorbim de Transilvania, unde la vest și la nord de tronsonul Cluj – Dej nu e electrificat absolut nimic spre Oradea, Baia-Mare și Satu-Mare.

    Toate astea fac parte din infrastructura de care ar trebui să se ocupe statul, indiferent ce operatori de transport feroviar există sau nu. Este de lucru cel puțin pentru 30 de ani de-acum încolo la electrificarea infrastructurii feroviare, ar mai trebui construite și câteva sute bune de kilometri de căi ferate noi, dar comandamentul politic al momentului sunt camioanele electrice, că asta ne-a mai rămas nerezolvat în România.

    • Tronsonul Curtea de Arges – Rm Valcea este esential: Carpatii ari traversati la o altitudine de maxim 400 m nu la 1100 m cum este la Predeal (unde se pun 2 locomotive ca sa traga un amarit de tren de calatori). Am dat miliarde de euro (si mai avem de dat ca nu e gata) sa modernizam Constanta-Bucuresti-Brasov si mai departe spre Arad si se merge pe portiunile modernizate din cimpie cu 70km/h ca intre Ploiesti si Cimpina.

      • Da, e vorba de Vâlcele – Rm.Vâlcea, menționată în comentariul precedent. A fost terminată în 1989, a funcționat vreo 5 ani drept M219, a fost dezafectată în 2004 (inclusiv șinele demontate) însă viaductele și tunelurile sunt încă acolo, nu le-a luat nimeni. S-ar putea reconstrui oricând.

          • Se poate să aveți dreptate. Apărea în mersul trenurilor, erau și trenuri trecute acolo, dar pe mai multe forumuri sunt relatări că n-ar fi funcționat niciodată. După 1994 a dispărut și din Mersul Trenurilor.

  9. Marog, respectivii n-au iesit cumva la pensie!? Ca cei cu cash la gura n-au nicio experienta in domeniu, orasele s-au pustiit, Platformele sunt in paragina! Si din cate observam ungurii au pus deja ochii pe gazele noastre, care urmeaza sa fie exploatate de americani; gazele NOASTRE se exploateaza momentan de catre noi prin MURES, nu prin Arges/ Gorj – e adevarat ca exista si gaze de sonda arse de pomana de catre OMVGAZPROMPETrrom, care s-ar preta cel mai bine la diverse prelucrari, insa de moment ce v-ati privatizat PeTrromul nu vad InteresuL!
    Poate nu stiati, dar Ungaria are oleodoct si gazoduct pe care le vin gaze&petrol rusesc, IEFTINE, la care sunt abonati si AUSTRIECII deoarece rusii practica niste preturi imbatabile, si se afla cu siguranta pe traseul viitoarei conducte submarine alaturi de Bulgaria si Serbia, pe o ramificatie principala a ei conf. proiectului.
    (probabil ar fi de dorit sa ne scoatem mai intai PeTrromul din OMVGAZPROM si s-o punem de un Holding Complex impreuna cu americanii, daca mai vrem sa ne salvam cate ceva – a castigat romgazul licitatia din Grecia? – cand reprezinti BUCU te gandesti la intreaga Romanie nu doar la arges, vilce si saracia de gorj, daca vrei sa fii bagat in seama)

    • Marog, Transgaz (impreuna cu cineva, dacanu ma insel) a participat la o licitatie in Grecia pentru o retea de gaze si un terminal de gaz lichefiat si nimeni nu stie cum s-a terminat/ daca s-a terminat.

  10. ” îngrășămintele sporesc valoarea nutrientă a alimentelor”
    Ingrasamintele in principal sporesc doar productia specifica (la hectar), sau permit pastrarea productiei fara rotatia culturilor.
    In ce priveste industria petrochimica din Romania, cred ca singura solutie pentru repornirea ei este asigurarea fundamentelor de productie (energie, apa, forta de munca) si atragerea marilor companii straine, vezi reteta Dacia/Ford in raport cu ARO, Roman, excavatoare Braila, automacarale Timisoara, etc.
    (productia locala este avantajata pentru produsele cu pret specific mic per tona sau metru cub, unde transportul pe mari distante consuma mult din competitivitatea de pret)

  11. România duce lipsă de:
    1. Competențe – lichidate de actuala clasă politică, temătoare de concurență, atât la nivel pur administrativ(vezi cazul guvernului tehnocrat), cât și în alte domenii(până la urmă nu știi cine dintre competenții din alte domenii se trezește că vrea să intre în politică și tu, politician veros, cu diplome trimise prin poștă a la Teodorovici, nu ai nici o șansă);
    2. Viziune – competențele de unele singure nu ajung, este nevoie de viziune, în climatul actual economic extrem de schimbător – iar politrucienii români de la Iliescu, Băse, Ponta, Iohanis, nu au dat vreun semn de așa ceva (preocuparea unică fiind luptele politice din sânul propriei formațiuni politice sau cu adversarii);
    3. Voință politică – la fel ca în cazul viziunii, această voință lipsește, mai ales că trebuie explicată și creată implicarea maselor în exercitarea acesteia; nu ajunge doar să o afirmi și atât – vezi cazul proiectului lui Iohanis, România Educată…

    • Daca tot recunoasteti ca VIZIUNEA lipseste și ca VOINȚA LIPSETE – este o indulcire nejustificata de ton sa sustineti ca in ceea ce priveste COMPETENTELE / ele ar fi existat candva – dat au fost lichidate.
      Competentele romanesti se ridica de obicei la nivelul genunchiului broastei si de aceea in Ro este posibila:
      – exercitarea atribuțiilor medicale de catre repetenți fara studii (nu are cine sa-i dibuie pe impostori , intrucat in practica profesionisti cu diploma in regula sunt de nivel echivalent)
      – cunoasterea si utilizarea exclusiv a romanei ca limba de lucru a emisarilor romanesti prin strainatati (cu exceptia lui Johannis care vorbese bine si chiar ritmic engleza matrimoniala si germana materna si cu exceptia Olgutei care mai bine ramanea la graiul valah in imprejurarile stiute) nu am auzit nici un politician sau chiar filosof national de prestigiu sa vorbeasca altfel decat romaneste pe la Bruxelles sau Strasbourg pe unde se perindara in nume propiu oi carati de Monica;
      – mentinerea mai bine de un an pe primul loc in Clasamentul tenisului feminin a unei persoane care sistematic rateaza finala sau semifinalele turneelor
      – ratarea locului 1 in campionatul UE pentru juristi penalisti de catre floarea ce vestita MAGNA CUM LAUDE a practicii juridice romanesti – concomitent cu deversarea pe un bizar loc 2 sau 3 (aspectul cel mai jenant al taraseniei…cum sa aiba doi candidati fix acelasi numar de puncte – altfel decat printr-un aranjament facut ca sa mangaie orgoliile ?)
      – epuizarea urmatorului Festival Ursul de Aur de la Berlin , fara ca filmul romanesc laureat anul trecut sa fi fost difuzat vreodata in salile destinate publicului din Ro, sali care saracele au totusi ceva antrenament in rularea de ilme romanesti (as zice si ”cu sala goala ” daca nu ar fi pleonasm)

  12. Petrochimia.

    Inca se pot face multe in domeniu si probabil ca se vor mai face mult timp de acum incolo.

    Spre deosebire de energetica, unde dupa cele mai multe pareri, energia regenerabila va inlocui rapid energia din combustibil fosili, petrochimia are capacitatea de a adauga o valoare imensa unei materii prime ieftine.

    Dar pentru asta e nevoie de 2 lcururi:
    a) un mediu concurential, o piata libera – Romania nu are asa ceva
    b) un timp in care masurile din educatie sa poata raspunde cererii generate de mediul concurential

    ///

    Din pacate, Romania nu indeplineste nici in prezent criteriile de aderare la UE. Nu rezistam la presiuni concurential, nu avem economie competitiva iar statul nostru de drept este anemic (in cel mai bun caz).

    UE nu e facuta ca o alianta intre armasari si martoage.

    Dupa parerea mea, primul pas ar trebui sa fie recunoasterea slabiciunii noastre structurale. Am avea intelegere, pentru ca UE se vrea o piata puternica, actor global etc. Statele puternice nu au niciun avantaj dintr-o Romanie vai mama ei.

    Sa nu ne apucam sa ne plangem ca ar dori sa ne transforme intr-o piata de desfacere sau intr-o colonie! Astea sunt prostii. Cu cat o tara e mai dezvoltata, cu atat poti vinde in ea lucruri mai sofisticate. Si in lanturile de valori europene si mondiale, toata lumea are nevoie de o Romanie puternica.

    ///

    In tematica articolului, cheia e intr-o colaborare onesta cu tarile UE. Cam e timpul sa lasam deoparte daco-mania, obsesiile socialiste si nationalist-primitive.

    Nu putem singuri, fara UE, sa avem petrochimie dezvoltata. Pentru ca piata de desfacere, paita capitalului si piata muncii sunt ale UE, nu ale Romaniei doar.

    Ori, noi facem politici de dezvoltare doar cu numele legate de UE. Facem ce ne tuna si apoi lipim eticheta „UE”.

    Avem nevoie de colaborare onesta cu UE. Spun obsesiv „onesta”, pentru ca asta e problema. Noi colaboram doar „din varful buzelor”, consideram UE inca si acum, doar un copac cu fonduri structurale, pe care nu ne pricepem sa il scuturam (nu ne pricepem, dar asta e alta poveste).

    Suntem comunisti, socialisti pana in maduva oaselor. Tot mai credem ca putem fara piata libera si fara concurenta. De-asta nu ne iese. Ne tot invartim in masuri administrative si in legislatie, dar ar trebui sa ne schimbam in mod real optica, altfel degeaba!

    Noi am intrat in UE ca RSR si acum tot RSR suntem.

  13. nu as vota in veci un partid, un deputat, indiferent cit de cinstit e, atita timp cit incearca sa impuna o strategie bazata pe iluzia regenerabilelor, bateriilor etc. Consider o asemenea strategie nu numai nerealista ci chiar daunatoare dezvoltarii tarii.

    Singurul lucru bun e ca Romania nu face parte din Alianta Bateriilor.

    • Telefonul Dvs. merge cu motor Diesel?

      Va inclaziti cu soba cu lemne si carbuni?

      ///

      Serios acum, nu stiu ce fel de „iluzie” mai este aceea in care 40% din necesar e deja asigurat din surse regenerabile?

      Avem deja o astfel de strategie la nivel european, cu tinte bine stabilite de asigurare a necesarului din surse regenerabile. Nu o impune niciun partid, pur si simplu exista deja.

      Dimpotriva, respingerea unui asemenea obiectiv echivaleaza cu aservirea tarii de surse de petrol si gaze din exterior, condamnarea unor oameni la munca in mina, foarte dificila.

      • Telefonul Dvs. merge cu motor Diesel?

        telefonu merge cu curent, curent care se obtine si din motorina si din gaze, si din carbuni. In Ge, din totalul energiei, doar 18% se obtine din regenerabile si asta a dus la scumpirea enorma a energiei electrice, 30 centi/kwh. Pe masura ce va creste procentul de regenerabile va creste si pretul. Se va ajunge sa prefer sa-mi produc energie pt telefon cu dinamul de la bicicleta.

        Uitati-va pe Contributors.ro la articolele d-lui Opris, veti vedea ca si Ceausescu avea obiective, istoria se repeta…

      • @Dedalus – în nicun caz nu e asigurat 40% din regenerabile. Există momente pe parcursul unei zile când producția din regenerabile atinge 40%. Dar există și momente când e 0%. Media pe parcursul unei zile e în mod sigur sub 10%, poate chiar sub 5%.

        • „…în nicun caz nu e asigurat 40% din regenerabile. Există momente pe parcursul unei zile când producția din regenerabile atinge 40%. Dar există și momente când e 0%”

          În patria noastră ponderile acestea sunt publicate în timp real. Într-o zi mi-am lăsat deschisă într-o fereastră pe monitor prezentarea lor. Regenerabilele (din care face parte și hidro) n-au scăzut niciun moment sub 35%.

          http://www.transelectrica.ro/web/tel/home

          • Hidro reprezintă singură peste 20%. Asta e o altă mistificare ecologistă, amestecați energia hidro, super-profitabilă în sine, cu energia eoliană și cea solară, care trăiesc din certificatele de carbon plătite de întrega populație.

            Nu e nimic greșit în avea energie electrică din surse hidro, nu în asta constă disputa.

          • @Constantin – faza cu fereastra pe monitor lăsată deschisă ”într-o zi” e bună de luat ca etalon. Ați făcut o statistică bazată pe un eșantion nemaipomenit de reprezentativ.

            Dacă vreți să fiți luat în serios, lăsați sursele hidro deoparte, că alea sunt perfect OK. Dar vedeți cât lignit consumă generatoarele aflate în stand-by, gata să preia sarcina dacă nu mai bate vântul. Tot acel lignit nu doar că este ars degeaba, dar mai și subvenționează (prin schema cu certificatele de carbon) eolienele la care le asigură back-up.

            Este o schemă foarte deșteaptă pentru a sărăci populația și a îmbogăți niște băieți deștepți, ies bani și pentru destule postări pe forumuri, dar rămâne să vedem dacă peste vreo 10 ani o să vă puteți plăti singuri pensiile.

            • Regenerabile, dl Harald, da, regenerabile. Sunt sigur că vă este cunoscută definiția surselor de energie regenerabilă, pentru că altfel nu îndrăznesc să cred că cineva comentează textele altor cititori în necunoștință de cauză. Dacă mai citiți o dată, cu calm, ceea ce a scris @Dedalus, veți putea observa că la regenerabile s-a referit. Toate cele bune.

            • @Constantin – un asemenea ”argument” spune despre dvs mult mai multe lucruri decât v-ar plăcea să recunoașteți vreodată. Întrebați un prieten, dacă pe mine nu mă credeți.

            • Am înțeles, și nu este niciun motiv de supărare, faptul că nu vă este familiară definiția surselor de energie regenerabilă. Permiteți-mi, vă rog, să vă fac cunoscut faptul că energia hidro este regenerabilă, întrucât ea este obținută din surse regenerabile într-o perioadă situată la scara unei vieți omenești.

              Energia hidro poate proveni din acumulări realizate antropic, sau din forța apei (maree, spre exemplu). Îndeplinirea [aproximativă] a angajamentelor asumate de România cu privire la ponderea energiei regenerabile în consumul total brut de energie se datorează în bună măsură existenței hidrocentralelor. Nu zăbovesc asupra subiectului, pentru că literatura în domeniul energiei este abundentă.

              Sunt de acord cu dumneavoastră în privința randamentului redus al instalațiilor eoliene, dar acesta este un caz particular al surselor regenerabile de energie și am mai discutat despre el.

              Sunt de asemenea de acord că utilizarea pe scară tot mai largă a energiei electrice nu reprezintă o mare reducere a impactului asupra mediului, atât timp cât energia electrică este obținută prin arderea combustibililor fosili. Dar nici cărbunele nu este eficient energetic. -:) Gazul, care este tema acestui articol, poate fi pentru o perioadă o sursă acceptabilă de energie primară. Eu, cu toate riscurile, îmi doresc reactoarele 3 și 4 la Cernavodă.

      • @neamtu tiganu

        1. Ati ramas in urma cu vreo 7 ani (va recomand sa faceti un update).In Germania, ponderea electricitatii produsa din regenerabile este in jur de 40%
        https://www.energy-charts.de/ren_share.htm?source=ren-share&period=weekly&year=2018

        2, Faza nr 2 a tranzitiei energetice cuprinde (i) extinderea si modernizarea /digitalizarea retelelor de transmise si, (ii) cresterea ponderii regenerabilelor in mix pana la 65% (conform prognozelor acest target va fi atins in urmatorii 10 ani)
        https://www.bmwi.de/Redaktion/EN/Pressemitteilungen/2018/20180814-altmaier-the-electricity-grid-action-plan-can-help-deliver-a-secure-and-affordable-energy-transition.html

        3. Doar 6 centi per kw (din pretul final) sunt alocati finantarii tranzitiei energetice germane si aceasta suma scade pe masura ce energiile rengenerabile au devenit competitive. Intre timp, pretul electricitatii in retail a ajuns sub 24 centi /kw. https://www.yello.de/

        P.P.S.
        Pretul hidrocarburilor variaza (in ultimii 10 ani de exemplu, pretul carbunelui s-a dublat chiar si in Asutralia). In contrast, sursele regenerabile sunt gratis, disponibile local (la indemana tuturor) iar costurile de valorificare a acestor resurse scad in fiecare an. In concluzie, tranzitia energetica si electrificarea automobilului fac sens! Nu este totuna sa consumam zilnic 5 litri de benzina (fabricata din titei din import) sau 5 kw de electricitate produsa local din surse regenerabile.

        • sursele regenerabile sunt gratis

          Da. Când mașina de spălat o să funcționeze doar fiindcă stă în bătaia vântului, asta o să însemne că sursele regenerabile sunt gratis. Ție chiar nu ți-e un pic rușine?

        • se vorbeste mult despre analfabetii functionali, eu am vorbit de 18% din TOTALU Energiei, nu numai din energia electrica.. care, e adevarat, e de 40%.

          Restul postarii e plictisitor, mentionez doar ca schimb des ofertantul de energie si sunt satul de schem,ekeriile unora care-ti ofera un pret ieftin, pt. citeva luni si dupa aia te taxeaza de-ti cade parul de pe picioare.

          Dar, cum spuneam, cu analfabetii functionali e greu sa discuti

          • Mda, incercati sa amestecati mereu merele cu perele. Pompele geotermice pot substitui o mare parte a gazului metan ars in centrale termice, iar vehiculul electric poate substitui o mare parte a petrolului ars in motoarele pe combustie. Si iata asa,ponderea electricitatii produsa din regenerabile poate depasi si pragul de 50% din consumul total. Romania are si ea suficiente surse regenerabile (inepuizabile), ce sta impotriva valorificarii acestor surse de energie?

            https://www.omicsonline.org/articles-images/2157-7587-7-224-g001.html
            https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/51/SolarGIS-Solar-map-Romania-en.png

            Fiti si voi mai coerenti, chiar nu impresionati pe nimeni cu demagogia asta de doi bani, i,e este de culoare verde si pute a bolsevism … ca vezi doamne, inginerii aia „sefi” cu basca (de pe timpul lui Ceasca) au incerat si ei in urma cu vreo 4-5 decenii, dar nu a functionat. . .

            P.S.
            La http://www.yellow.de puteti contracta energie la pret fix pe o perioada de 12 luni sau 24 luni (nu este nici o smekerie). Daca locuiti la casa in Germania si tineti la fiecaree cent, va recomand sa deveniti un prosumator. Nu intamplator (aici in Ge) schwabii sunt campioni in materie.

            • @Florin L – s-a discutat pe cifre subiectul, în urmă cu vreun an: la Manchester, o instalație de panouri solare se amortizează în 23 de ani, deci profit zero până atunci. În câte instalații din astea ți-ai investit banii personali? Te lăudai tot în urmă cu vreun an că din asta îți asiguri traiul, din trading-ul cu energie solară. Presupun că ai și banii personali investiți în câmpuri de panouri solare care vor produce primul kWh prin 2020, alea pe care le prezentai săptămâna asta ca fiind deja super-profitabile.

            • Harald

              nu cunosc detaliile din Machester – radiatia solara, schemele de sustinere, pretul energiei, etc

              Obiectivul schemelor de sustinere este evident! Daca evolutia pretului isi mentine trendul ultimilor 10 ani, in curand pretul unei instalatii hibride de 5 kw (24 panouri plus baterie inteligenta) va ajunge in jur de 6.000-7000 euro, si cel tarziu atunci nu vor mai exista scuze (aceste scheme de sustinere vor dispare) https://www.pv-magazine.com/features/investors/module-price-index/

              P.S. ma intreb in continuare de ce nu te simti deranjat de schemele de sustinere a fermierilor din SUA de exemplu (fermierii de soia, bumbac, etc au dreptul sa traiasca pe spinarea contribuabililor;)

            • @Florin L – nu plătesc taxe în State, așa că nu mă interesează ce fac americanii cu banii lor publici.

    • Rar am vazut mesaj mai stupefiant.
      Pai, ce sa va spun, stimate domn… votati in continuare PSD, pe considerentul ca sprijina pana-n panzele albe generarea pe lignit.
      Restul – cum ca-s o gasca de infractori dovediti si ingrozitor de incompetenti care se straduie sa scoata Romania din UE si s-o duca spre Rusia (asta in cazul fericit, daca nu cumva aleg s-o tina doar pentru ei, s-o jefuiasca singuri) – sunt detalii cu totul si cu totul nesemnificative. Criteriul absolut de vot, ultim, e cum se pozitioneaza politicianul X fata de baterii.
      Avea si are perfecta dreptate Iliescu – Romania, etern fascinanta si surprinzatoare. Acum si pe Contributors.

      • Faza cu ”îngrozitor de incompetenți” mai bine n-o menționa, că deschizi cutia Pandorei. Vrei să obții voturi promițând închiderea termocentralelor pe lignit? OK, vino cu cifrele concrete.

        Trecerea lor pe gaz metan chiar ar fi o idee bună. Ce capacități pe lignit mai are azi România în funcțiune? Cum le înlocuiești, cum rezultă că poți asigura necesarul de energie electrică la orice oră din zi și din noapte? Pune toate astea într-un tabel în Excel, pe fiecare interval orar (deci producția de energie solară de la ora 14:00 n-o folosești ca să pretinzi că ai asigurat consumul de la ora 20:00 în februarie) și lumea să o să te voteze dacă cifrele din tabel sunt credibile.

        Dar dacă ai impresia că politica este despre cine minte mai cu tupeu, atunci lumea n-o să te voteze. Cam asta-i.

        • Harald

          SUA, Germania, UK, Franta, Spania si multe alte tari si-au completat calculele si modelarile – la care au participat echipe interdisciplinare (formate din sute specialisti) cu acces la date, softuri si supercomputere.

          Mai jos doar un exercitiu de imaginatie (dupa ureche, bineteles;)

          – 180% peak eolian (parcuri eoliene instalate pe varfurile dealurilor si offshore)
          – 250% peak solar (parcuri solare si acoperisuri /cladiri)
          – 20-25% hidro
          – 90 % back-up (centrale pe gaz si carbune cu viteza rapida de reactie) baterii inteligente, gas.to power, etc
          – Infrastructura moderna (extinderea si digitalizarea retelelor de transmisie „smart-grids”)

          Desisgur, tranzitia energetica prevede si electrificarea automobilului,
          eficientizarea energetica a cladirilor si multe alte aspecte. Un astfel de proiect national sau regional (la nivel UE de exemplu) poate fi dezvoltat treptat, in timp. Declaratiile politicianiste de campanie (de genul 90% pana in 2050) nu sunt suficiente. Trebuie dezvoltate si strategii concrete de implementare – de ex. 2,5% din total pe an.

          Tranzitia energetica reprezinta un efort (si intradevar este o provocare). Pe cealalta parte insa, la fel de mari sunt si beneficiile: crestere economica durabila, asigurarea securitatii /independentei energetice (asigurarea prosperitatii), samd. Miza este mare!

  14. „De ce gazul natural, la un preț fixat politic, nu va reporni industria petrochimică”

    Răspunsul la această chestiune se desprinde cu ușurință din majoritatea comentariilor la articol.
    Tema energiei este una sensibilă, pentru că securitatea energetică reprezintă o chestiune de siguranță națională. Pentru furnizorii internaționali de energie oportunitatea de a face unele state dependente de ei reprezintă un obiectiv geostrategic. Iar independența energetică a României ți enervează.

    Pe platforma aceasta se manifestă cu vehemență un grup de colegi comentatori care susțin în toate ocaziile, mai ales în cazul articolelor despre energie, dar nu numai, interesele Rusiei, cel mai important furnizor de energie primară pentru Uniunea Europeană. Iar dacă se alocă suficiente resurse, manipularea poate fi eficientă. Interesele economice și geostrategice în regiune fiind deosebit de mari, o hartă care ilustrează traseele conductelor pentru transportul gazelor naturale arată că România, cu rezerve de gaze importante, nu este pe niciunul. Performanța ocolirii României a necesitat multe eforturi din partea celor care slujesc interesele Rusiei.

    Acesta este și motivul pentru care sunt tentat să spun că gazul natural românesc, la un preț fixat politic sau la unul concurențial, nu va reporni nimic! Normalitatea în viața românilor despre care vorbea dl D Barna recent într-o emisiune TV este imposibilă în condițiile unei guvernări cleptocrate. Iar în preferințele românilor PSD rămâne pe primul loc, frații lor din Pro sunt în creștere, astfel încât o alianță PAS-ALDE-UDMR ar fi confirmată la guvernare dacă alegerile ar fi mâine, iar dacă li se alătură și Pro, probabil ar avea majoritate cu care pot revizui și Constituția!

    • Da, eu sunt omul lui Putin, îmi parașutează ruble în curtea casei ori de câte ori afli din presă că avioanele de vânătoare britanice au interceptat iar bombardiere rusești desupra Mării Nordului. Iar tu ești vocea patriotului naționale, ar trebui să facem chetă pentru o statuie sau să te punem direct președinte pe viață prin Constituție. Cum era Tito sau cum e Xi Jinping acum.

      • P.S: am uitat, luni dimineață închiriez o navă și mă apuc de construit Nord Stream 2 cu mâna mea. Ca să n-o mai blameze lumea pe Merkel.

    • Pai si dvs. ce-ati vrea, domnu’?!? Sa votam USR, care, uita-te la autoare, sustine energia regenerabila si bateriile?!?
      Nu se poate, dom’le, noi votam cu motorina si cu carbunele, iar daca asta inseamna Rusia, deh… ghinion.

        • Ca sa-l parafrazez pe cel mai destept roman aflat in viata, „romanii zic asa – te bagi in vorba ca musca-n…”
          Si nu, nu e vorba de lapte.
          Altfel, nu candidez la nimic, asa ca n-am nevoie de votul nimanui. Nici macar de-al dvs. M-as multumi doar cu un semn de buna crestere, pe care insa il astept in zadar de multa vreme. Deh, de unde nu-i…
          Asa ca va rog eu frumos – nu va mai pierdeti pretiosul dvs. timp cu mine. In foarte putinele ocazii in care mai postez cate ceva pe-aici, ignorati-ma, exact cum am facut si eu cu dvs. si cu alti cativa troli de ani de zile. Am tot sperat ca o sa intelegeti de ce nu va raspund, dar se pare ca e nevoie de explicatii. Iata, le-ati primit.
          Multumesc mult pentru intelegere.

          • Atât timp cât te lamentezi că lumea nu votează USR, asta înseamnă că ești în căutare de voturi, chiar dacă nu candidezi personal. Iar faza cu ”cine zice altfel e troll” ai mai încercat-o în ultimii 5-6 ani și nu te-a ajutat cu nimic. În Româia există o mulțime de oameni săraci care ar trebui să trăiască un pic mai bine, nu să plătească certificate de carbon pentru regenerabile subvenționate.

            • @Harald

              Degeaba va puneti pe cap palaria lui Robin Hood, nu aveti credibilitate! Spre exemplu, inchideti un ochi sau ambii fata de restul schemelor – ie,rabla, prima casa, schemele pentru sustinerea fermierilor, promovati alocatii mari pentru aparare, samd.

              Schema cu certificatele verzi cel putin este sustenabila – creaza noi locuri de munca pe termen mediu si lung; reduce impactul negativ al fluctuatiei pretului la petrol, gaze si carbune; contribuie la cresterea securitatii energetice, samd. Este deajuns ca Rusia sa-si majoreze livrarile spre China in defavoarea clientilor UE de exemplu (ne fac varza – incet, treptat dar sigur).

            • @Florin L. – schema cu certificatele verzi este în realitate un perpetuum mobile, pe orice interval de timp vrei tu să alegi. Schema trebuie alimentată cu bani în permanență. În clipa în care nu mai pompezi bani în ea, eolienele ajung deconectate.

              Astăzi, dacă ar dispărea orice subvenție, chiar și câmpurile de eoliene deja instalate ar fi abandonate. În lipsa subvenției, nu merită să te duci nici măcar să înlocuiești un generator ars. Iar subvenția aia se bazează pe arderea lignitului. Cât timp Putin reușește să o țină în continuare pe Merkel la Berlin, schema va continua. Dar Germania e deja în recesiune nedeclarată și poate că oamenii se trezesc, până la urmă.

  15. Nimeni nu a atins problema gazului folosit drept combustibil, deci, pentru masini!
    NU a GPL-ului, a gazului metan natural.
    Poate unii va mai aduceti aminte, inainte de 1990 noi aveam autobuze care fc cu gaz metan imbuteliat in doua rezervoare prinse deasupra caroseriei si reincarcare la nu stiu cate curse/ trasee complete direct dintr-o statie.

    • Nu se pune problema să găsim un combustibil cât de cât acceptabil, într-o vreme de penurie gravă. Avem un combustibil super-eficient, motorina, în cantități îndestulătoare. Problema sunt caii verzi pe pereți pe care-i tot inventează ecologiștii.

      Mergeam cu autobuze din alea școală, când eram în liceu. La fiecare cursă stăteau câte 20 de minute la încărcare. Erau niște Ikarus roșii, articulate. Într-o lume normală, cele 20 de minute pierdute la încărcare ar fi necesitat mai multe autobuze, deci era ineficient. Plus costul modificării autobuzului în sine (confecționarea rezervoarelor, montarea lor etc.) Ceaușescu rezolva problema simplu, venea mai rar autobuzul :)

      Soluțiile astea merg doar în vremuri de sărăcie generalizată, când statul suportă costurile și oferă servicii de calitate execrabilă. Iar ecologiștii exact la o lume din asta visează.

        • @TRANS$ – Se pare că nu înțelegi ce citești. În articolul ăla scrie clar că îți trebuie un rezervor de 25 mc pentru o autonomie rezonabilă (350-400 km). Ceea ce afectează încărcarea pe puntea ”spate” (zice articolul) dar la autobuze e de fapt vorba de puntea tractoare. Cea de la mijloc, pentru cele articulate.

          Hai să alegem niște dimensiuni pentru un rezervor de 25 mc. Îl facem de 2,20 lățime, că autobuzul cu totul are 2,60. Îl facem de 10 metri lungime, că autobuzul are cel mult 12 metri de la bara din față până la articulație și nu poți să crești greutatea pe remorcă (partea de după articulație). Deci ne rămân 1,13 metri înălțime pentru rezervor, adică din start nu traversăm cu el niciodată în gabaritul admisibil al trecerilor de cale ferată. În realitate vor trebui să fie mai multe rezervoare cilindrice, dar ți-am descris un volum de de 25 mc montat pe autobuz, ca să ai idee despre ce-ai citit.

          În UK poți să-l faci cât de înalt vrei, aici și camioanele au 5,8 metri înălțime (double-decker) pentru că nu există limită de gabarit pe înălțime. N-ai decât să verifici traseul în prealabil, să te asiguri că încapi pe sub toate podurile și pasajele. Numai că în fiecare an, câteva autobuze cu etaj sunt făcute ”decapotabile” de șoferi care probabil nu verificaseră traseul, deși au înălțimea maximă pe sub care pot trece afișată mare în cabină și o văd exact în timp ce văd și indicatorul cu înălțimea maximă admisă pe sub podul pe sub care în cearcă să treacă.

          În România nu poți să faci autobuzul cât de înalt vrei, trebuie să te încadrezi în 4,0 metri. Unde pui rezervorul, în condițiile astea? Ai idee cât cântărește un asemenea rezervor de metal, la care presiunea de lucru e 220 bar (atmosfere, în limbaj colocvial) deci probabil trebuie testat la 500 bar ? Îți mai trebuie încă o punte în plus ca să te încadrezi în greutatea maximă admisibilă pe osie, cum au autocarele de 15 metri lungime. Să ai rezervoare de 220 bar presiune de lucru e ca și cum ai umbla toată ziua cu zeci de tuburi de oxigen pe mașina plină cu pasageri, crezi că te lasă cineva să faci asta?

          Ce făcuse Ceaușescu era o jucărie, probabil autonomia era de o zecime din cea menționată în articolul tău (35-40 km, ți-am spus că reîncărcau la fiecare cursă). Cât privește articolul de pe Wikipedia, acela doar menționează diverse modele de autovehicule (în esență, modele de motoare sunt relevante). Crezi că te poți duce la omologare cu un autobuz modificat astfel și să folosești la RAR articolul de pe Wikipedia ca argument? Ceaușescu sigur nu s-a dus cu ele la RAR, el era mai tare decât orice omologare :)

        • @TRANS$ – ca să evităm o dispută inutilă: eu nu susțin că autobuze pe CNG nu există. Există și în State, există și în Italia, există și în Ucraina etc. Însă fezabilitatea ideii depinde de condițiile locale (omologări auto, diferențe de preț între diverși carburanți, reglementări locale etc.). Dar dacă aș avea o companie de transport rutier de persoane în România, nu mi-aș converti autobuzele pe CNG. Dacă știi vreo companie din RO care și le-a convertit, poți prezenta argumentele lor. Dar dacă propui ideea asta la diverse companii din RO și ele o refuză, încearcă să înțelegi argumentele lor.

          Iar dacă toate companiile private de transport rutier de persoane din RO o refuză, dar știi primării care o îmbrățișează cu entuziasm, atunci e vorba de sifonat bani publici și nimic mai mult.

    • În esență, astea sunt de fapt idei false de afaceri. Îi trece unuia prin cap că ar da un ”tun” adevărat dacă ar modifica pe CNG câteva sute de autobuze, plătește un articol de ziar în direcția asta și începe să caute relații pe la diverse primării cu flote de autobuze.

      Dar el de fapt nu și-a făcut temele. Nu a plătit pe cineva să-i facă toate calculele tehnice, ca să vadă în ce măsură ideea lui de afaceri e fezabilă tehnic. Lui doar i-au sticlit ochii la ideea banilor pe care i-ar obține, se mai trezesc 2-3 politicieni să prostească lumea în căutare de voturi și societatea începe să discute inutil o temă falsă. Asta este România post-decembristă, de 30 de ani încoace.

      • Daca ai destul GAZ, normal ca e mai convenabil! decat sa importi perol de/prin rusii si sa-l rafinezi prin Prahova, sa-l dai pe nimic ungurilor si austriecilor ca sa te jupoaie, sa te faca de comanda, avand spatele politic asigurat deoarece au cumparat influenta politica la cel mai inalt nivel al factorilor de decizie + serviciile!
        Dupa cum obs. tehnologia nu a stat pe loc – iar altii nici nu au regresat ca noi in ultimii 30 de ani! – iar 25-30 de metri cubi de gaz, cuget c-ar intra lejer in 25-30 de LITRI, unde mai pui faptul ca e mai ushor decat motorina (chiar daca e mai greu decat aerul!

        • @GAZ – cugetă mai adânc: legile gazelor nu au progresat cu nimic în ultimii 300 de ani, de când au fost descoperite.

          Cu un rezervor de 25-30 de litri de CNG la 220 bar nu faci o cursă de la cap la cap. Pe un traseu urban, asta îți oferă o autonomie de 3,5 – 4 km la un autobuz. Cu rezervoare de 250 – 300 litri, deci de zece ori mai mari, va trebui să reîncarci la fiecare cursă sau chiar la fiecare capăt de linie, într-un oraș mare.

          Dacă în fiecare oră de lucru pierzi 20 min. la încărcare, îți trebuie 40 de autobuze scoase la traseu, în loc de 30. Ești sigur că e mai ieftin să cumperi alea 10 autobuze în plus, să le modifici pe toate 40 și să plătești șoferii o treime din timp fără ca ei să transporte pasageri?

        • @GAZ – așa cum scriam și într-un comentariu precedent, astea sunt soluții pentru condiții de extremă sărăcie, unde oamenii sunt plătiți cu surcele, transportul e monopol de stat, rezervoarele se confecționează și se montează ochiometric, iar oamenii circulă agățați de scările autobuzului, că oricum n-au de ales.

          Găsești aici o imagine relevantă pe viscol, exact așa mergeam la școală. Doi dintre băieții mai ”sănătoși” ne prindeam de câte o bară din interior, de-o parte și de alta a ușii, adunam cele 5-6 fete la mijloc și trăgeam de bare până încăpeam toți, chiar dacă șoferul nu mai avea nicio șansă să închidă ușile.

          http://www.latrecut.ro/2009/01/autobuzele-cu-gaz-metan/

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristina Prună
Cristina Prună
Cristina Prună este deputat USR de București. Este membru în Comisia de Industrii și Servicii și în Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaților.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro