UPDATE: La 19:00, în faţa Guvernului, se organizează un miting de susţinere pt dl Vlad Alexandrescu.
Aşteptările mele la guvernul Cioloş nu au fost mari de la bun început: un guvern cu „speranţă de viaţă” de mai puţin de un an nu putea face mare lucru, altceva decât să încerce să limiteze dezmăţul bugetar din an electoral sau să corecteze câte ceva din marile disfuncţionalităţi ale administraţiei. De pildă, reformarea companiilor de stat, conceperea unei structuri instituţionale în Ministerul Transporturilor care să responsabilizeze Ministerul, CNADNR şi CFR ca să se construiască odată ceva infrastructură pe bani europeni, reformarea Ministerului Energiei în aşa fel încât să se poată construi mai târziu o strategie energetică şi să existe departamente responsabile cu monitorizarea şi aplicarea măsurilor din ea. Nici unul din aceste lucruri nu s-a prea întâmplat.
Am fost însă plăcut surprinsă de ce s-a văzut până acum la Ministerul Culturii, chiar în calitatea mea de utilizator ocazional de bunuri culturale, şi acelea, de cele mai multe ori oferite de sistemul privat şi fără nicio intervenţie din partea statului. Mă interesează însă cine e ministru pentru că mă îndurerează demolarea clădirilor de patrimoniu pentru construcţia unor borcane de oţel şi sticlă, paragina Hanului Solacolu lângă care locuiesc, distrugerea cu ciocanul a ornamentelor de pe clădirile istorice din Cluj sau faptul că patrimoniul cultural de la Roşia Montană a fost batjocorit atâta vreme.
Iată de ce îl apreciez pe dl Alexandrescu, în ciuda scandalului de la Operă:
– a inclus Roşia Montană pe lista patrimoniului universal UNESCO
– a creat grupuri de lucru şi consultare pe domenii culturale, patrimoniu şi industrii creative
– a început consultări serioase pentru reforma instituţiilor publice de cultură
– a iniţiat o Comisie pentru elaborarea unui Cod al Patrimoniului, care să unifice într-o legislaţie coerentă legile care privesc patrimoniul cultural
– a introdus competiţie transparentă pentru finanţarea proiectelor culturale, atât pentru cele „consolidate” în ultimii zece ani, cât şi pentru unele noi, deschizând linii de finanţare pentru industrii şi comunităţi creative; a reformat AFCN şi i-a crescut bugetul
– a demarat reforma în managementul instituţiilor de cultură şi schimbarea Legii 189, pentru ca posturile de conducere în instituţiile de cultură să fie ocupate prin competiţii corecte şi pe criterii de merit – în cazul ONB, nu s-a putut face concurs pentru că e vorba de un post de director interimar, câtă vreme directorul „plin” e suspendat din cauza unui dosar DNA
– programele şi iniţiativele de reformă în domeniul culturii sunt transparente
– s-a implicat, poate chiar cam prea vizibil, pentru protejarea patrimoniului urban şi a intervenit direct pentru a opri abuzurile în cazuri larg cunoscute de construcţii ilegale, adică fără aviz de la Minister, realizate la case din Lista Monumentelor Istorice. A crescut bugetului Institutului Naţional al Patrimoniului şi al Planului Naţional de Restaurare
– a schimbat deja conducerea la mai multe instituţii publice de cultură, unde managementul (interimar) a lăsat de dorit (ex., Muzeul Naţional de Artă al României).
Bun, în condiţiile astea, mi se pare aiuritor să-i ceri demisia ministrului culturii. Nu cred că ministrul e responsabil pentru greva de la Operă sau că trebuie să arbitreze conflictele dintre balerini şi management, tot aşa cum nu cred, de pildă, că ministrul energiei ar trebui să-şi dea demisia dacă intră în grevă minerii de la CN Hunedoara sau CN Oltenia sau dacă şeful vreunei mine intră în conflict cu şeful sindicatelor din minerit sau cu şeful CET-ului într-o companie termo în insolvenţă. Un ministru nu poate face micro-management şi nici nu poate să negocieze zile în şir situaţia dintr-o instituţie, când mai are şi alte lucruri de făcut; cel mult, poate delega pe cineva care să medieze între părţile aflate în conflict, pe o persoană care să fie acceptabilă celor două părţi.
Vrem remaniere? Ok. Hai să începem mai întâi cu câteva exemple de contraperformanţă:
– dl Tobă, plagiator dovedit şi cu niscaiva drumuri pe la DNA
– dl Curaj, care mutilează ce a mai rămas din reforma educaţiei şi-i protejează pe plagiatori
– dl Costescu, care nu prea s-a agitat până acum cu pornirea proiectelor de infrastructură pe bani europeni, în schimb, rămâne bine mersi în funcţie în ciuda scandalului de la Otopeni
– şi, de ce nu, chiar dl Dâncu, celălalt negociator şef care n-a rezolvat nici el nimic cu situaţia de la Operă…
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Da, de acord, pana la un punct.
Totusi sa astepti ca dl Dancu sa faca ordine printre artistii de la ONB???
I-a scapat de sub control pe cei de la ONB. Oamenii numiti in functiile de dconducere sunt numiti de catre Ministrul Culturii, evident temporar pana la definitivarea unora pe posturi…
Un manager actioneaza rapid si stinge focul, atunci cand apare.
Mi s-a parut ca s-a depasit mult limita de suportabilitate in conflictul de la Opera.
Si bomboana de pe coliva am ajuns subiect de slagar international..
Parerea mea este ca Ministrul Culturii ar fi trebuit sa transeze disputa cat mai repede posibil…
Ciudata mi s-a parut abordarea celor 2 razvrati care in loc sa mearga la Ministrul Culturii s-au dus cu jalba in bat la Premierul Ciolos – de atunci ar fi trebuit sa va aprindeti – era un puternic semnal ca ceva nu merge asa cum este normal.
Oare ce?
Cred ca nici altii din gov.ro nu se simt prea bine!
Pare ca mai urmeaza si altii – do not worry!
Marturisesc ca intr-o societate in care vad preponderent critici scrisoarea oamenilor de la Opera e o oaza de respiro. Poate ca e putin naiva, poate ca exista o mica iritare dar cred ca totusi acolo e o doza considerabila de bun simt. Deci sumar acolo exista o doza de frumos, pana la urma de aceea mergem la Opera … pentru a ne delecta, pentru a vedea frumosul din oameni.
Daca nu mai avem capacitatea sa ne raportam la frumos mi se pare ca ceva in fiinta umana a fost atins intr-un mod neplacut … Daca acest lucru se intampla intr-o institutie publica reprezentativa pentru societatea romaneasca inseamna ca diagnosticele la nivelul societatii emise in ultima vreme sunt corecte.
Ramanem nemiscati cand frumosul incepe sa scoata sunete dizarmonice si ne amagim ca e totul ok ? Ce mai inseamna ok ? Ok, corect, bine, frumos, adevarat nu ar trebui sa fie un etalon la care ne raportam ? Nu ar trebui ca ceea ce e corect sa fie si bun si frumos si adevarat ? Nu ar trebui sa existe o echivalenta existentiala a acestor calitati pe care sa le regasim manifeste nu doar in limbaj ci si in oamenii de langa noi ?
Este dreptul dvs democratic sa sustineti pe oricine doriti. Acum , sincer, daca ati fi cumva ruda cu domnul ministru ar fi de inteles, dar dupa „interventia manageriala” de la Opera Romana pe care a avut-o deja , camasa ar trebuie sa fie mai aproape de piept decat haina….
Noi citim ce ati scris dvs negru pe alb :
„- a inclus ( s.n.)Roşia Montană pe lista patrimoniului universal UNESCO
– a creat ( s.n.) grupuri de lucru şi consultare pe domenii culturale, patrimoniu şi industrii creative
– a început( s.n.) consultări serioase pentru reforma instituţiilor publice de cultură
– a iniţiat( s.n.) o Comisie pentru elaborarea unui Cod al Patrimoniului, care să unifice într-o legislaţie coerentă legile care privesc patrimoniul cultural
– a introdus( s.n.) competiţie transparentă pentru finanţarea proiectelor culturale, atât pentru cele “consolidate” în ultimii zece ani, cât şi pentru unele noi, deschizând linii de finanţare pentru industrii şi comunităţi creative; a reformat AFCN şi i-a crescut bugetul
– a demarat( s.n.)reforma în managementul instituţiilor de cultură şi schimbarea Legii 189, pentru ca posturile de conducere în instituţiile de cultură să fie ocupate prin competiţii corecte şi pe criterii de merit – în cazul ONB, nu s-a putut face concurs pentru că e vorba de un post de director interimar, câtă vreme directorul “plin” e suspendat din cauza unui dosar DNA
– programele şi iniţiativele de reformă în domeniul culturii sunt transparente(s.n.)
– s-a implicat (s.n.), poate chiar cam prea vizibil, pentru protejarea patrimoniului urban şi a intervenit direct pentru a opri abuzurile în cazuri larg cunoscute de construcţii ilegale, adică fără aviz de la Minister, realizate la case din Lista Monumentelor Istorice. A crescut bugetului Institutului Naţional al Patrimoniului şi al Planului Naţional de Restaurare
– a schimbat (s.n.) deja conducerea la mai multe instituţii publice de cultură, unde managementul (interimar) a lăsat de dorit (ex., Muzeul Naţional de Artă al României).”
Poftim ?! Adica un fel de bla-bla-bla… Pai asta face un ministru ?!
Adica vom face si vom drege nu se stie ce , nici cum , nici cand , nici cine, nici unde , nici de ce, nici pentru ce …s.a.m.d.
Daca dvs ati inteles ceva din ceea ce ati scris , poate ne explicati si noua sa ne lamurim de ce sustineti ceva ce nu pare ca ati si citit din ceea ce ati publicat deja.
P.S. Daca nu ati citit pana cum, puteti citi mai jos ce poate face un singur om pentru Romania si dincolo de bla-bla-urile oficiale , desi nu este nici ministru , nici roman si nici nu este platit de nimeni pentru ceea ce face :
http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/scrisoarea-unui-irlandez-comisar-european-romania-tara-ultimei-civilizatii-rurale-autentice-europei-ue-asista-cea-mai-marenedreptate-sociala-1_550d351c448e03c0fdc39a83/index.html
Ok!
Deci VA nu a facut „ce face un ministru”
Ce face, deci, un ministru?
Pe ce lume traiti? Nu stiti ca in tara asta, acum, sunt pastrate ciurucurile si lenesii si goniti oamenii competenti? I se gaseste un motiv, ceva si gata. Daca nu are, i se fabrica unul imediat. Avem retele intregi de provocatori. Peste tot! Abia asteapta sa iasa din somaj…
Opinia neutra a unui om care a condus doua decenii Opera din Viena si care nu poate fi acuzat in nici un caz de parti pris :
„Ce se comentează în Occident și în ziarele de aici — niciunde pe lumea asta angajații nu pot determina cine conduce un institut. Angajații Operei să facă o listă cu niște nume din care ministrul să aleagă persoana care să conducă? Cum să vă spun, nu găsesc cuvinte pentru a mă exprima în acest sens (…) vă dați seama ce ar face angajații din directorul care este omul lor.”
„Situația prezentă din România este catastrofală în toate privințele și una din culmile acestei catastrofe este la Opera Națională. Este în primul rând vina statului, a ministerului.”
Ioan Holender
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Ioan+Holender+Opera+din+Bucuresti+ar+trebui+desfiintata
Așa au plecat și Andrei Șerban de la conducerea TNB, Cristian Mandeal de la conducerea Filarmonicii române, Horia Roman Patapievici de la Institutul Cultural Român alungați de CALIBAN întruchipat de politicieni veroși, de sindicate și de nonvalori artistice.
Domnul Vlad Alexandrescu trebuia sprijinit, nu destituit. Dar cine tine seama de cultura adevărată a acestei țări? Doar nu domnul Vasile Dâncu care, nu știu de ce, am impresia că a contribuit mult la demisia Lui V.A. (Prea deplângea faptul că Johann Kobborg nu poate înțelege sechelele cu care am rămas noi în urma comunismului).
Nu pentru ca au vrut cei de la Opera l-au demis.
L-au demis pentru ca nu a stiut (nu a vrut?) sa se IMPUNA in fatza celor de la Opera!
E baiat bun, dar trebuia sa dea afara scandalagii din prima clipa – nu sa ii impace fals si sa le dea ocazie de si mai mult scandal! Ne place democratia, de strada si de internet, dar totusi ca ministru mia ai si autoritate – iar romanii trebuie sa invete ca mai e si necesara ca ea sa fie exercitata, altfel ies nebunii in piata!
P.S. oricum Caramitru si-a aratata adevarata fata, fost revolutionar, reformist CDR devenit baron cultural ca multi altii! Intotdeauna oamenii de dreapta din Romania, sau zisi de dreapta/reformisti/anticomunisti au fost de o calitate dubioasa si putini capabili, putin reformisti realmente, mai mult pe interesul conservator de grup si personal, care odinioara mergea mana in mana cu reforma dar acum nu mai e cazul.
D-na O Nutu, daca tot ati intocmit lista neagra poate o completati cu numele celor de la Agricultura si Sanatate ! Vorbe multe, fapte ioc.
cu ce gresesc in comentariul meu ? sa numesti persoana ii neacceptabil acolo in romania ?
dejaba va ascundeti dupa aparente
Bănui că adevărul e la mijloc.
Faptul că dl Alexandrescu a înșirat un lung șir de acțiuni personale nu mă dă gata.
Aștept eventual un priceput neutru să verifice, acele pompoase zise.
Chiar nebuni n-or fi toți ceilalți.
Cred ca doua masuri necesare ar viza subcultura. Mai exact limitarea cadrului de difuzare a filmelor cu continut violent, degradant, pornografic, precum si a emisiunilor si materialelor publicitare afisate in spatii publice sau in spatii private cu vizibilitate publica. Un aspect important trebuie sa vizeze continutul mediatic adresat copiilor si adolescentilor. De asemenea trebuie interzisa difuzarea de materiale publicitare in programele televizate adresate minorilor precum si, mai general, cele difuzate in cinematografe, dvd-uri si site-uri mobile, intrucat e incorect ca un client care plateste pentru aceste bunuri sau servicii care livreaza continut, cum e de exemplu internetul mobil, sa plateasca pentru continut nesolicitat.
Omul a practicat in cazul ONB un „de la ana la caiafa” invers, pasiv agresiv, a trecut o saptamana, au trecut doua, trebuia sa se astepte la ce va urma (adica cineva ii va cere demisia) daca nu, cu atat mai rau, poate este un „om de cultura”, dar nu este manager.
Ce-a fost si inca mai e la opera?! E asa de simplu, e clivarea deja traditionala, metastazata de la nivel macro, adica din restul societatii. Care suntem. Pe fondul orgoliilor si sensibilitatilor unor artisti al caror temperament artistic (deci creator, minunat!) vine la pachet cu orgolii si frustrari pe care noi, „civilii”, greu le putem imagina, s-a putut manipula usor, chiar pervers. Asa ca ei sunt impartiti ca intreaga societate: cei care cred ca o schimbare, o modernizare, o iesire inafara (in toate sensurile vorbei!) merita eforturi (inclusiv colaborari straine, plati catre acei colaboratori, ierarhii juste care sa nu tina cont de nationalitate, etc) si cei care la gard au prins-o, la gard au legat-o: sa nu ne fure strainii tarisoara (ma rog, in cazul de fata…scenisoara!), sa plece strainii, sa avem toti salarii egale (se sparie gandul ce nostalgii au oamenii astia!), sa-i infieram pe cei „rai” in adevarate Tribunale ale poporului din anii ’50 (va jur ca asa aratau la TV sedintele si hamaiturile din sala operei, ce rusine!). E ceva nou, in acesti 26 ani?! Doar locul, despre care NOI , naivi, am avut impresia ca poate ramane neatins de schisma, ca pluteste in aerul rarefiat al artei, etc. El e insa o institutie publica ca atatea altele, macinata de carii generale, dar si de cateva specifice locului (de ex., chiar se poate ignora ca este o solista a baletului – deci nu prim solista dar nu in corp- care se numeste Mihaela Soare si este sotia lui Tiberiu Soare?! Sa vedem lucrurile realist, tinand cont de sufletzelele lor sensibile si sa imginam cea mai banala intamplare de bucatarie interna: solista Soare pofteste un rol, Kobborg nu i-l da, dupa criteriile lui sau dupa proba de casting (tensiuni aproape regula in institutiile artistice) si balerina se mahneste tare…Dara iata ca tocmai i se numeste sotul in capul trebii! Cat de tare sa fii sa nu i te plangi, nu?! Restul, las pe seama imaginatiei dvs…
Ce trist!