miercuri, ianuarie 27, 2021

De ce investițiile straine in România vor continua cu țârâita

România are motive să se bucure la fiecare bănuț intrat în țară, însă trebuie să înțeleagă că pentru investiții străine serioase mai are multe de învățat, atât generic cât și prin comparație cu vecinii sai. Altfel, investiții precum cea a Daimler la Sebes vor ramâne excepția și nu regula, într-o perioadă în care România are nevoie serioasă de bani.

Lecțiile pe care România trebuie să le invețe țin de contextul internațional, de felul în care funcționează capitalul mondial, si de procesul investițional. In ceea ce privește contextul, Europa –per ansamblu, dar si cea de Est- nu mai e vazută ca una din principalele piețe de investit banii, piețele emergente luandu-i locul. In consecință, creste mult concurența pentru atragerea de investiții, căci dincolo de competiția globală cu țări din Africa, America Latină si Asia, avem o concurență acerbă “între noi”, în estul si sud-estul Europei, pe bani mai puțini. Ca să castigi această luptă trebuie să ai o imagine de țară bună dar si să prezinți oportunități de afaceri importante. Daca nu procedezi astfel, stau alte țări la coadă, nerabdătoare.

Mai întâi, câteva impresii cu privire la imaginea de țară. Din perspectiva investițiilor straine, ea ține atat de brandul national cat și de perspectivele de a face afaceri. Imbunătățirea imaginii presupune atat un brand national mai atragator cat și usurinta de a face afaceri, exprimată de exemplu in rapoartele Bancii Mondiale, “Doing Business”, unde, in 2013, noi ne aflăm pe locul 72. Pentru comparație, câteva state relevante se află inaintea noastră: Bulgaria pe locul 66, Turcia pe 71, Polonia pe 55, Azerbaijanul pe 67. Cel din urmă stat menționat este unul din cei mai de succes promotori ai unei imagini de afaceri de top în plan internațional. Cine accesează site-uri precum atoz.az  și merge la evenimente cheie –de la care noi lipsim in mod sistematic- precum Summitul de la Davos, îsi face o impresie extrem de bună cu privire la Azerbaijan, “ținutul viitorului”. Desigur, și frunza ține de viitor -cât timp vor exista copaci cel puțin-, dar ideea de reținut e că un ban investit în îmagine în cercurile care contează se intoarce înzecit.

In ceea ce privește modul în care funcționează capitalul internațional, trebuie sa ințelegem că de multe ori capitalul nu vine de la sine; chiar și cu o imagine de țară îmbunatațită; în condițiile concurenței acerbe, trebuie curtat la el acasă. Or, noi nu suntem prezenți economic in Londra, New York, Frankfurt, Singapore si în alte locuri cheie. Mai există o variantă bună de promovare, în caz că “nu merită o vizită cu avionul atata drum”, și anume să apari în revistele pe care “ei” le citesc, prioritar Financial Times si Economist. De remarcat în acest context este proiectul “Investiți in Bulgaria” realizat de Guvernul bulgar și FT (detalii disponibile aici) în perioada noiembrie 2012-martie 2013, dar și rapoartele de investiții realizate de FT cu privire la Polonia (detalii aici) respectiv Turcia (mai multe informatii aici). Astfel, un stat se poate considera pe harta marilor investitori internaționali.

Nu în ultimul rând, merita discutat procesul investițional, de la “primirea interesaților” până la “finalizarea” investiției. Presupunând interesul investițional deja stârnit, ce facem cu el? Contează enorm felul în care stim să gestionăm timpul si banii unor oameni ocupați si pragmatici. Din păcate, de-a lungul anilor, mai multi investitori au plecat fără să poata face mare lucru in România și au avut sentimentul de timp pierdut; fie din cauza discuțiilor fără finalitate sau interminabile, fie din cauza apariției de “bonusuri” in cerințele “gazdelor”.

Cifrele arată sumbru. Investiţiile străine atrase de România au înregistrat un trend descrescător începând cu 2008, în 2011 atingând minimul de 1,815 miliarde euro, raportat la 2003. Investiţiile străine directe atrase de România au scăzut, apoi, din nou, în 2012, la 1,6 miliarde de euro. Pentru comparatie, potrivit OECD, Polonia a scazut abia in 2012, la 3,4 miliarde dolari, in 2010 strangand 13.9 iar in 2011 o suma impresionanta pentru criza: 18.9 miliarde dolari. Turcia a suferit o coborâre doar in 2009 (de la 19.5 miliarde dolari in 2008 la 8.4), crescand in 2011 la 16 miliarde si obtinand un onorabil 12.4 in 2012.

Lucrurile însă nu sunt iremediabil pierdute. România poate deveni o destinație mai bună de investiții dacă, pe langă o imagine imbunătățită, transmite o noua atitudine, mai pragmatică, către mediul de afaceri străin. Insă, dincolo de imagine, să nu uităm de asteptări rezonabile, pe fond, ale oricărui investitor: stabilitate politică, predictibilitate economică si legislativă. Totodată, “pe teren”, avem nevoie de investiții -proprii- în infrastructură; pare banal, dar este un adevăr absolut: fara drumuri nu vin investitorii. Nu în ultimul rând, un cadru îmbunătățit pentru parteneriatul public privat ar fi binevenit. Daca nu se modifică ceva fundamental în actuala abordare fată de investițiile străine, investițiile vor continua cu țârâita.

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. domnule autor;ar fi un cishtig mai mare daca s ar scrie ptr poporul profund care apoi alege conducatorii.acolo ii hiba mai mare:in romanica imperialistul suge singele poporului si fura bogatziili patriei noastre dragi.

  2. Ai multa dreptate dar comparatiile cu Polonia siTturcia, tari cu populatie dubla, respectiv quadrupla nu sunt relevante.
    Sunt desigur importante – pana la un punct si , oricum, azi in Romania – investitiile straine dar pe termen lung ar fi timpul sa invatam, sa economisim si sa investim noi, ca „plus-valoarea’ sa ramana in tara.

    • In conditiile in care guvernele tarilor UE au ajuns la concluzia ca depunatorii trebuie sa-si asume riscuri in mod solidar cu bancile, sa economiseasca tanti Merkel…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Radu Magdin
Radu Magdin
Radu Magdin este consultant de comunicare si afaceri publice, fiind interesat de IT, energie si marile tendinte din Uniunea Europeana. A lucrat la Bruxelles, la Parlamentul European - ca ofiter de presa, pentru reteaua EurActiv - ca manager de comunicare, respectiv pentru Google - ca manager de politici europene. Anterior a activat, in Romania, in presa si diplomatie.

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Occidentul și Sfânta Imbecilitate

Nu sunt un expert nici în economie și nici în politică, dar unul din lucrurile pe care cred că le înțeleg din...

Democrația este pentru zei. Nu trebuie să ne surprindă faptul că oamenii nu o pot menține

„De ce eșuează democrațiile?” Am auzit această întrebare de multe ori în ultimii ani, în cărți, în paginile de...

Parada dascălilor

Prin 2004 – 2005 mergeam mult pe munte cu un amic care se credea foarte deștept. Poate și era; poate. Eu tot...

Despre ceea ce este firesc și necesar. Cazul Sorin Lavric

Într-o însemnare din ultimul său jurnal publicat (2001-2002), Monica Lovinescu observa una dintre trăsăturile definitorii ale presei autohtone: Ziua și știrea. Nimic...

Când moașa, chirurgul, șamanul și psihiatrul împărtășesc aceleași temeri asupra vaccinului…

”Într-o țară în care prevalența vaccinării este ridicată - scria undeva C.A. Siegrist, un renumit pediatru și vaccinolog elvețian- e dificil să...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.