joi, ianuarie 20, 2022

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2, temperatura medie globală, nivelul mediu global al oceanelor, creșterea/descreșterea ghețarilor, extincția unor specii etc. Ultima contribuție a fost o descriere critică a modului în care premiul Nobel pentru fizică a fost acordat anul acesta unui cercetător (Syukuro Manabe) al cărui model climatic este cel mai prost posibil, adică cel mai departe de datele reale – o dovadă clară a existenței Nobilei minciuni în Academia suedeză responsabilă cu acordarea respectivului premiu.

Simulările matematice descriind evoluțiile viitoare ale celor cinci sub-componente sinergetice (atmosferă, hidrosferă, biosferă, litosferă, criosferă) care alcătuiesc sistemul climatic terestru (Fig. 1) sunt, conform IPCC, de cea mai mare importanță pentru recomandări făcute factorilor politici decizionali, chemați să adopte măsuri planetare de punere sub control al acestor evoluții.

Într-un Credo publicat anul trecut mi-am exprimat, foarte pe scurt, părerea despre propulsarea mediatică fără rețineri a primordialității modelelor climatice, fără să anticipez că anul acesta cel mai prost dintre ele va fi încoronat cu un premiu Nobel:

Cred că suntem martorii unei hegemonii (tiranii?) exercitate de predicțiile climatologice impuse peste sau contra realităților contingente, imaginative și umaniste ale vieții sociale și viziunilor despre viitor. Modelele climatice sunt acum privite ca adevărații predictori ai schimbărilor pe care clima le-ar putea suferi. Este o hegemonie care conduce la inflamarea disproporționată a puterii discursului social și politic bazat pe modelările posibilelor schimbări viitoare ale climei.

În articolul de față voi încerca să explic de ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți” și, cu cât sunt mai supra-încălzite, cu atât fac mai multe „vrăji”, sunt mai mediatizate, colportate și, din nefericire, luate în serios de mulți oameni de bună credință, dar cu puține cunoștințe despre acest domeniu.

La prime vedere, ne așteptăm ca modelele să fie reprezentări fidele ale sistemului climatic – un microcosmos al realității înconjurătoare. Ne așteptăm, și dorim chiar, ca ele să poată simula tot ceea ce sistemul real face, pentru a ne fi de folos în luarea unor decizii extrem de importante. Din păcate, situația concretă este diferită de cea idealizată. Sau, cum remarca ironic George E. P. Box, toate modelele sunt greșite, dar unele sunt utile.

Printre lucrurile pe care le facem cu modelele climatice, remarcabilă este încercarea de a reprezenta comportarea sistemului terestru, cu toate componentele lui și procesele care au loc între acestea. (Fig. 1). Deci, luăm atmosfera, criosfera, litosfera, hidrosfera și biosfera, toate aceste sus-sisteme pe care le înțelegem incomplet din cauza necunoașterii tuturor relațiilor dintre ele și încercăm să le descriem printr-o serie de ecuații matematice, iar apoi luăm ecuațiile matematice, le transpunem în coduri de calculator și încercăm să rulăm aceste coduri și să vedem ce se va întâmpla.

Dar imediat apare o problemă fundamentală: noi nu avem capacități de calcul infinite și atunci suntem siliți să adoptăm o serie de presupuneri și aproximări.

De exemplu, acoperim atmosfera Pământului cu o rețea 3-D, de regulă 10 – 20 straturi de cuburi stocate deasupra unei suprafețe formate din pătrate cu dimensiuni tipice de 100 km x 100 km (Fig. 1) Dar, pentru că înălțimea atmosferei care trebuie modelată este comparabilă cu suprafața unui pătrat din rețeaua 3-D, rezultă că stratele din partea superioară a modelului  seamănă mai mult cu niște „clătite” decât cu niște cuburi.

O altă rețea 3-D acoperă oceanele și are pătrate mai mici, 10 km x 10 km și până la 30 niveluri (Fig. 1).

Când tot Pământul este acoperit în acest mod, există circa 1 milion blocuri pentru atmosferă și 100 milioane pentru oceane. Și noi vrem să simulăm tot ce se întâmplă în fiecare cub într-un interval de timp cât mai scurt.

După stabilirea rețelelor de blocuri, modelele computerizate folosesc legile fundamentale ale fizicii pentru a calcula modalitățile prin care aerul, apa și energia solară din fiecare bloc la un moment dat se deplasează în blocul vecin la un moment ulterior. Intervalul de timp poate fi redus până la 10 minute. Reiterarea acestui proces de milioane de ori simulează schimbarea climei într-un secol (dacă intervalul de timp este de 10 minute, sunt necesare 5 milioane reiterări). Aceste operații necesită luni de simulare chiar și pentru cele mai puternice supercomputere din lume.

Până aici, totul este (relativ) simplu și direct. Dar realitatea este mult mai complexă.

Date fiind limitările inevitabile, spațiile și temporale, ale procesului de simulare, este clar că schimbările climei nu sunt complet descrise modelul climatic în sine. Și de aici apar limitări importante ale rezultatelor produse de computere. De exemplu, o provocare majoră cu care se confruntă modelele este folosirea unei singure valori de temperatură, umiditate, viteza vânturilor etc. pentru a descrie condițiile dintr-un bloc de simulare. Și totuși, multe fenomene apar la o scară mai mică de 100 km x 100 km ( de ex., munții, norii și furtunile), astfel că modelatorii trebuie să folosească diverse aproximări/presupuneri/ipoteze pentru sub-rețele ca să poată completa un model.

Un alt exemplu: fluxurile luminii și căldurii solare prin atmosferă sunt influențate de nori, care, în funcție de tipul și formarea lor, joacă un rol foarte important în reflectarea sau interceptarea căldurii. Fizica ne spune că numărul și tipurile de nori prezenți în fiecare strat al atmosferei deasupra unui pătrat din rețeaua terestră va depinde în general de condițiile locale (umiditate, temperatură etc.). Dar, pentru că de multe ori norii sunt mai mici de 100 km (mărimea unui bloc din rețea), programatorii trebuie să facă presupuneri, ajustări, adică tunare. Chiar dacă acele presupuneri au o fundamentare fizică, judecățile personale (subiectivitatea individuală) nu pot fi excluse.

Și, deoarece diverși programatori vor face diverse presupuneri și judecăți individuale, rezultatele modelărilor vor diferi mult și, de-a lungul timpului, am publicat mai multe exemple de astfel de modelări climatice (de exemplu, aici)

O altă problemă majoră apare din cauza diferenței dintre modul în care rețeaua împarte pământul în blocuri orizontale vs. verticale. Atmosfera și oceanele sunt niște „coji” subțiri care acoperă planeta: adâncimea medie a oceanelor este 4 km, foarte mică în comparație cu raza terestră de cca 6.400 km. Similar, și înălțimea relevantă a atmosferei este de 100 km, adică mult mai mică decât raza pământului. Pentru a descrie cu acuratețe variațiile verticale, cele câteva duzini de blocuri de rețea suprapuse în atmosferă deasupra fiecărui pătrat de pe suprafață sau dedesubt în oceane ar trebui să fie foarte aplatizate, ca niște stive de clătite ultra-subțiri.

Ipoteza că fenomenele de curgere atmosferică au loc în straturi (vezi termenul stratosferă) nu mai ține în atmosfera aflată sub 10 km altitudine, acolo unde au loc turbulențele meteorologice. Acolo, fluxurile de energie și vapori de apă apar la scări mult mai mici decât 100 km. Problema devine dificilă la tropice, unde fluxurile verticale joacă un rol important pentru deplasarea energiei și ridicarea vaporilor de apă de pe suprafețele oceanice.

Mai apare apoi problema inițializării (t = 0) modelului, inițializare care trebuie să consemneze valori ale temperaturii, salinității, vitezei curenților etc. în fiecare bloc oceanic. Și chiar dacă s-ar cunoaște condițiile inițiale corecte, tot nu poate fi modelat nivelul de haos al sistemului climatic (vezi efectul butterfly al lui Edward Lorenz).

Și, în ultimul pas, după ce s-au introdus soluții numerice pentru toate ecuațiile fizice și chimice din model, după ce s-au făcut toate presupunerile pentru sub-rețele, s-au inițializat toți parametrii, apare tunarea, ajustarea, acordul fin. De ce? Pentru că fiecare sub-bloc din rețeaua 3-D are nevoie ca unii parametri să fie stabiliți empiric. Și sunt duzini de parametri care necesită tunare. De exemplu, gradul de acoperirea cu nori, curenții de convecție, cantitatea de apă sau zăpadă existentă pe suprafața modelată, modul de amestecare a apelor oceanice, cantitatea de apă evaporată în funcție de proprietățile solului, condițiile atmosferice și vegetație. [1]


Fig. 1. (stânga) Cele cinci sub-sisteme (atmosferă, litosferă, hidrosferă, biosferă și criosferă) ale sistemului climatic terestru și interacțiunile sinergetice dintre ele. GCM este un acronim pentru General Circulation Model (model al circulației generale); (dreapta) Un astfel de model descrie clima folosind o grilă tridimensională globală, având de obicei o rezoluție orizontală între 250 și 600 km, 10 până la 20 de straturi verticale în atmosferă și, uneori, până la 30 de straturi în oceane.

La toate cele de mai sus, aș adăuga aici întrebarea din titlu: De ce marea majoritate a modelelor climatice agreate de IPCC și publicate în 2014 (Raportul AR5), respectiv, în 2021 (Raportul AR6), sunt atât de „fierbinți” încât au declanșat o adevărată isterie mediatică și politică?

Există doi factori fundamentali ale căror simulări produc „febra” modelelor climatice și ei sunt descriși de o ecuație simplă sub forma unui produs:

Factorul 1

Sensibilitatea climatică se referă la creșterea încălzirii globale ca răspuns la o dublare ipotetică a concentrației atmosferice a CO2 (2xCO2) față de valoarea sa preindustrială (280 ppm sau 0,028%). Parametrul principal se numește sensibilitatea climei la echilibru (Equilibrium Climate Sensitivity – ECS) și pornește de la ipoteza că clima Pământului are nevoie de timp pentru a se adapta la modificările concentrației de CO2 și estimează mărimea încălzirii care va avea loc după ce toate procesele vor ajunge la echilibru. Dacă emisiile de CO2 continuă neschimbate ca rată și dacă ciclul carbonului nu se schimbă mult, atunci dublarea ar putea avea loc către sfârșitul acestui secol. Cu cât ECS este mai mare (adică, temperaturile prezise cresc), cu atât clima este mai sensibilă la influențele umane (sau, cel puțin, la creșterea CO2).

Un al doilea parametru utilizat pentru simularea sensibilității climei este răspunsul climatic tranzitoriu (Transient Climate Response – TCR) reprezentând valoarea încălzirii care ar putea avea loc în momentul în care CO2 se dublează, după ce a crescut treptat cu 1% în fiecare an. TCR are tendința să fie mult mai mic decât ECS (cu aprox.  50 – 80%).[2]

Considerând doar parametrul ECS că măsură a sensibilității climatice, penultimul raport IPCC AR5 (2014) a indicat o plajă de valori cuprinsă între 1,5 – 4.5°C. După șapte ani, modelele publicate în ultimul raport IPCC AR6  (2021) s-au îmbolnăvit de „febră” climatică. Noua plajă de valori ECS este acum în domeniul 1.8 – 5.6°C (Fig. 2).

Fig. 2. Sensibilitatea climatică la echilibru (ECS) pentru 40 modele care fac parte din gruparea CMIP6 a raportului AR6, publicat în 2021. Modelele sunt aranjate în ordine descrescătoare, acoperind un interval ECS de la 5,6°C la 1,8°C. Modelele în galben (14) sunt mai sensibile (mai „fierbinți”) decât limita superioară din precedentul raport AR5. Cea mai mică valoare ECS (1,8°C) a fost propusă de modelul rusesc INM-CM4-8, care a produs cele mai apropiate valori de datele de temperatură măsurate (a se vedea Figurile 1 și 2 din articolul Nobila minciună și premiul Nobel pentru fizică 2021). (Sursa)

Un studiu recent care utilizează unul dintre modelele climatice CMIP6 de ultimă generație (Fig. 1, E3SM) a sugerat că reducerea atât a mărimii forțării radiative negative a aerosolilor, cât și a sensibilității sale climatice (ECS = 5,3°C), duce la o mai bună concordanță cu înregistrările istorice observate ale temperaturii la suprafață.[3]

În 2020, un grup de cercetători a criticat faptul că 10 din 27 dintre modelele climatice CMIP6 au un ECS mai mare decât limita superioară a intervalului (1,5° – 4,5°C) estimat de modelele din generația anterioară. Cu toate acestea,  valorile supra-estimate ale ECS nu sunt susținute de datele paleoclimatice existente.[4] O practică deja criticată în 2020, dar, din păcate, rămasă fără niciun rezultat semnificativ în 2021.

De ce modelatorii climatici au întors termostatul planetar către valorile mai „fierbinți” ale sensibilității climatice? Pentru că ei pot și vor să-și tuneze modelele, care, în cele din urmă, vor căpăta „febră”. Iată câteva dovezi scrise:

Odată cu creșterea diversității în aplicațiile modelelor climatice, numărul de obiective potențiale pentru tunare crește. Există o varietate de obiective pentru probleme specifice, iar diferite modele pot fi optimizate pentru a obține performanțe mai bune în cazul unei anumit parametru legat de obiective specifice, expertiză sau identitate culturală [s.m.] a unui anumit centru de modelare.

Ne putem imagina modificarea unui parametru [adică tunarea modelului] despre care se știe că afectează sensibilitatea climatică, să se păstreze apoi atât acest parametru, cât și ECS-ul în intervalul anticipat acceptabil [s.m.] și re-tunarea modelului în caz contrar, cu aceeași strategie către aceleași obiective.[5]

Am documentat modul în care am tunat modelul climatic global MPI-ESM1.2 pentru a se potrivi cu încălzirea înregistrată de instrumente; un efort care, în mod clar, a fost un succes. Din cauza ordinii istorice a evenimentelor, s-a optat pentru a face acest lucru în mod practic, vizând un ECS de aproximativ 3°C prin tunarea feedback-ului norilor, în loc de tunarea efectului aerosolilor.[6]

 ECS este o cantitate nemăsurabilă. Este un parametru rudimentar, creat atunci când modelele erau mult mai simple. Este încă util, dar nu este singura modalitate de a înțelege cât de mult va afecta climatul creșterea gazelor cu efect de seră.[7]

A tuna valorile ECS pentru a satisface obiective specifice și pentru a păstra parametrul într-un interval anticipat acceptabil înseamnă o trădare a științei pe care modelatorii pretind că o practică. Este clar că primul factor al ecuației de mai sus produce „febră” climatică.

Factorul 2

Acest factor estimează variația concentrației de CO2 în timp și, de la bun început, a ridicat probleme. Pentru că nu știm cu precizie care va fi curba de evoluție a CO2, trebuie să facem niște presupuneri – cum va reacționa clima sau CO2 până în anul 2100.

Climatologii au folosit până de curând așa numitele Representative Concentration Pathways (RCP) (Tabel 1), unde numărul care apare după RCP reprezintă câți W/m2 adiționali de radiație vor fi introduși în sistemul climatic până în 2100 în funcție de creșterea emisiilor de CO2. RCP au fost folosite în IPCC AR5 (2014) și au estimat o creștere a temperaturilor medii globale de la ~1,5°C la ~ 5,7°C.

Noua paradigmă, aplicată în IPCC AR6 (2021) folosește ceva numit Shared Socioeconomic Pathways (SSP) (Tabel 1), care, deși utilizează aceleași valori ale radiației adiționale în W/m2, estimează o creștere mai mare a temperaturilor medii globale pentru primele patru scenarii, de la  ~1,8°C la  ~4,0°C (creșterea maximă a temperaturii în AR6 este tot de  ~5.7°C).  Săgețile roșii din Tabelul 1 indică modelele noi devenite mai „fierbinți”.

Tabel 1- Comparație între două paradigme ale variației concentrației de CO2, respectiv ale temperaturilor medii globale, până în 2100

Cum se explică faptul că primele patru scenarii, care emit aceleași cantități de CO2 în ambele paradigme (RCP și SSP), produc mai multă căldură în 2021 decât în 2014? S-a schimbat oare ceva în proprietățile moleculei de CO2 din 2014 până în 2021? Sau avut loc noi tunări ale modelelor climatice, similare cu cele efectuate asupra parametrului ECS,  pentru a obține performanțe mai bune [și] în cazul acestui parametru legat de obiective specifice?

Situația menționată a atras deja atenția serviciului geologic oficial al Statelor Unite – USGS (United States Geological Survey), care a subliniat caracterul ireal al scenariilor catastrofiste, mai ales RCP8.5, supranumit „business-as-usual”:

RCP8.5 nu este neapărat un scenariu business-as-usual[8]

Chiar și un grup climatic alarmist (CarbonBrief) s-a ridicat împotriva scenariilor SSP catastrofiste. Într-un articol publicat în Nature (2020), autorii declară :

IPCC utilizează scenarii denumite „pathways” pentru a explora posibilele schimbări în ceea ce privește utilizarea energiei, emisiile de gaze cu efect de seră și temperatura în viitor. Acestea depind de politicile care vor fi adoptate, unde și când vor fi adoptate. În viitorul raport de evaluare al IPCC AR6, noile „pathways” (SSPs) nu trebuie să fie utilizate așa cum au fost utilizate cele anterioare (RCPs). Este puțin probabil ca emisiile de tip business-as-usual să ducă la cel mai rău scenariu. Traiectoriile mai plauzibile constituie o bază de referință mai bună pentru măsurile politice uriașe necesare pentru a menține creșterea temperaturii globale sub 1,5°C.

Nu mai folosiți cel mai pesimist scenariu privind încălzirea climei ca fiind cel mai probabil rezultat – o bază de referință mai realistă permite o politică mai bună.[9]

Problema este că 80-90% din articolele climatice și aproape totul raportat de IPCC și de mass media fac trimitere la scenariile extreme, în special RCP8.5, devenit acum SSP5-8.5, ale căror creșteri de temperatură (~5.7°C până în 2100) produc isterii de masă și emoții apocaliptice.

Scenariile extreme supraestimează în mod semnificativ cantitatea de dioxid de carbon care ar trebui să existe și creșterea concentrației de CO2, ceea ce face ca și al doilea factor care controlează simulările climatice să fie prea mare. 

Pentru a evidenția caracterul „încălzirist” ale Factorului 2 din ecuația de mai sus, supun atenției cititorilor Fig. 3 care prezintă variațiile temperaturii globale până în 2100 conform celor 40 modele care fac parte din gruparea CMIP6 a raportului AR6 (2021), în comparație cu datele reale satelitare.

Graficele din stânga figurii folosesc scenariul SPP2-4.5, mai puțin „fierbinte”, pe când cele din dreapta sunt bazate pe scenariul SPP5-8.5, mult mai „fierbinte”. Diferențele dintre cele două grupări de modele sunt vizibile. Dar, și mai spectaculoase, sunt diferențele dintre majoritatea modelelor și datele reale de temperatură măsurate cu sateliți. Este evidentă tendința celor mai multe modele de a deveni „fierbinți” fără nicio justificare reală – sunt doar „croite din cuțite și pahară” computerizate.

Este CO2 cel mai important buton climatic ?

După cum lesne se poate observa din analiza celor doi factori care stau la baza modelărilor descrise mai sus, concentrațiile de CO2 par a fi butonul principal, dacă nu unic, al radioului climatic pe care nu trebuie decât să-l răsucim conform acelor simulări și, voilà, Mama Natură ne va așeza imediat pe cap coronița de premianți ai concursului „Vezi că se poate și-așa?”.

Este trist, chiar descurajant, să vedem cum complexitatea extraordinară a manifestărilor celor cinci subsisteme climatice, precum și a inter-relațiilor sinergetice dintre ele, este redusă simplist prin etichetarea dioxidului de carbon drept „Inamicul public no. 1”.

Dacă s-ar organiza un proces public de incriminare a acestui „criminal” pe baza „probelor” din modelarea climatică, m-aș constitui imediat ca martor și, dintre multele dovezi pentru disculparea CO2 aș prezenta  doar una, esențială din punctul meu de vedere: turbulența fluidelor.

Soarele încălzește o planetă dinamică (cutremure, tectonică globală), aflată în mișcare de rotație și revoluție, înconjurată de două sisteme fluide turbulente: atmosfera (vânturi, uragane, tornade, vreme calmă) și oceanele, a căror activitate este și mai complicată decât a atmosferei.

Din cursurile de fizică sau mecanică, știm că fluidele au un comportament static și dinamic marcat, în timpul turbulenței, de fluctuații stocastice și foarte dificil de prevăzut. Nu întîmplător, Richard Feynman a afirmat că turbulența este cea mai importantă problemă nerezolvată a fizicii clasice.

Iar ca argument „cu valoare adăugată”, aș prezinta un comentariu atribuit marelui fizician Werner Heisenberg, unul din co-fondatorii mecanicii cuantice. El a descris ce era notat pe agenda sa pentru prima întâlnire cu Atotștiutorul, după ce va muri. Spera să obțină o audiență: Când îl voi întâlni pe Dumnezeu, îi voi pune două întrebăriDe ce relativitate și de ce turbulență? Și cred că El va avea un răspuns pentru prima.

Cu alte cuvinte, Heisenberg era convins că relativitatea era mult mai ușor de explicat decât turbulența, ceea ce este adevărat. Și cu toate acestea, modelele climatice pretind că ele pot descrie, cu o certitudine mai mare de 99%, comportamentul haotic, puternic non-linear, al fenomenelor turbulente care controlează clima terestră, prin simpla scoatere a unui as din mânecă: CO2.  

Judecata și verdictul final vă aparțin.

Concluzii

Mulți, mai exact spus, majoritatea modelatorilor climatici preferă să folosească scenarii extreme pentru că produsele lor „fierbinți” le aduc mai multe granturi, adică bani și studenți la doctorat, mai multă expunere mediatică și, de ce nu, poate un nou premiu Nobel. Dacă publici un model mai „căldicel” sau chiar mai „răcoros”, dar în foarte bună concordanță cu datele reale, cine se uită la tine? [10] A scris cineva laudativ, în România sau în alte părți ale lumii, despre modelul rusesc INM-CM4-8 și  autorul lui, Evgheni M. Volodin? A primit el vreun premiu pentru modelarea sa, cea mai apropiată de datele reale? Nu am citit/auzit (încă). Păi, dacă nu ești alarmist, catastrofist, calamitologist etc. nu vei obține publicitate, granturi, articole publicate în reviste de top, diverse premii etc. Pentru că lumea de azi nu așteaptă știri calmante, ci doar din acelea cu multă încărcătură emoțională, urgențe existențiale,  „cod roșu pentru umanitate”, Armaghedon așteptând la capătul străzii…

Modelele climatice actuale tind să supraestimeze sensibilitatea climatică (Factorul 1) și apoi supraestimează rata cu care concentrația dioxidului de carbon variază în timp (Factorul 2), iar produsul celor doi factori ne oferă variația supraestimată a temperaturii globale în timp. De aceea, spun că majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”. Iar pletora de simulări climatice (105 în cazul raportului AR5, 2014, respectiv 40, în raportul AR6, 2021) nu face decât să confirme remarca pe care am făcut-o mai demult, parafrazând-l pe Karl Popper: Noi nu putem cunoaște viitorul, pentru că, dacă l-am cunoaște, n-ar mai fi viitor.

Consecințele pot fi dezastruoase ori ridicole, când modelele sunt absurde. Cititorii mei atenți au sesizat, sper, că în articolul Ce „vrăji” mai fac modelele climato-economice supra-încălzite? (2018), am criticat ca fiind o aberație modelul publicat în Nature de trei profesori de la universitățile Stanford și Berkley, model conform căruia încălzirea globală din 2100 va transforma Islanda în țara cu cel mai mare PIB/locuitor, urmată de Mongolia; iar România va egala economic  Statele Unite!!![11] Cum s-a ajuns la această aberație? Simplu, autorii au folosit scenariile extremiste RCP8.5 și SSP5-8.5, cele mai „fierbinți” posibile. Ce s-ar fi întâmplat dacă autorii ar fi folosit și versiunile mai puțin „fierbinți”? În primul rând, am fi avut și noi, cititorii de bună credință, o dovadă de onestitate și integritate științifică, iar în al doilea rând, nu ar mai fi existat tărăboiul mediatic post-publicare, tărăboi care nu s-a stins nici în 2020[12].

Personal, nu pot decât să sper că observațiile mele și citarea unor referințe de calitate vor îmbunătăți percepțiile cititorilor despre știință onestă, date reale, provocări tehnologice și incertitudini climatice.


[1] Crânganu, C., 2021, Când modelele climatice sunt „tunate”, precum femeile… Câteva observații despre sfârșitul obiectivității științifice și trecerea de la climatologie la calamitologie.

[2] Nijsse, F. J. M. M., et al., 2020, Emergent constraints on transient climate response (TCR) and equilibrium climate sensitivity (ECS) from historical warming in CMIP5 and CMIP6 models, Earth System Dynamics, vol. 11, pp. 737–750.

[3] Golaz, J.-C., et al. 2019., The DOE E3SM coupled model version 1: Overview and evaluation at standard resolution, Journal of Advances in Modeling Earth Systesms, vol. 11, pp. 2089–2129.

[4] J. Zhu, J., et al., 2020, High climate sensitivity in CMIP6 model not supported by paleoclimate, Nature Climate Change, vol. 10, 378–379.

[5] Hourdin, F. et al., 2017, The Art and Science of Climate Model Tuning, Bulletin of the American Meteorological Society, vol. 98, no. 3, p. 589–602.

[6] Mauritsen, T. and Roeckner, E., 2020, Tuning the MPI-ESm1.2 Global Climate Model to Improve the Match with Instrumental Record Warming by Lowering Its Climate Sensitivity, Journal of Advances in Modeling Earth Systems, vol. 12, no. 5, e2019MS002037.

[7] National Center for Atmospheric Research, 2020, Increased warming in latest generation of climate models likely caused by clouds

[8] Terando, A., et al, 2020, Using Information From Global Climate Models to Inform Policymaking—The Role of the U.S. Geological Survey, Open-File Report 2020–1058, 32 p.

[9] Hausfather, Z., and Peters, G. P., 2020, Emissions – the ‘business as usual’ story is misleading, Nature, vol. 577, pp. 618-620.

[10] Un model „căldicel” 😄 nu i-ar fi plăcut nici lui Iisus, care a avertizat:

Știu faptele tale: că nu ești nici rece, nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot! Dar, fiindcă ești căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea – Apocalipsa 3:15-16.

[11] O versiune engleză a fost publicată sub titlul „Overheated” Models and Their Fantastic Predictions în ultima mea carte, Climate Change, Torn between Myth and Fact, 2021, Cambridge Scholars Publishing, pp. 213 – 219.

[12] Pe 16 decembrie 2020, The New York Times Magazin a publicat un extins reportaj intitulat How Russia Wins the Climate Crisis – Climate change and its enormous human migrations will transform agriculture and remake the world order — and no country stands to gain more than Russia, în care autorul își baza afirmațiile pe modelul aberant publicat în 2018 de cei trei profesori americani.  Am trimis două comentarii critice, cu link către articolul meu de pe Contributors și, spre surpriza mea, The New York Times le-a publicat pe amândouă:

https://www.nytimes.com/interactive/2020/12/16/magazine/russia-climate-migration-crisis.html#commentsContainer&permid=110637979:110640416

Distribuie acest articol

107 COMENTARII

  1. Nefiind expert in schimbari climatice, totusi, m-as incumeta sa-i comentez Dlui Cringanu, articolul, bogat in date, citate, calcule, rapoarte, etc., etc. si nu-i contest veridicitatea.
    Deci, ” I will sit back and take a long look” la ceea ce e in jurul nostru, si, ce vad ?:
    – totusi, ceva schimari climatice, parca ar exista,… in mod obiectiv. ?!..le vedem si, mai ales , le simtim foarte bine; (asta le simt si eu personal)
    – incalzirea globala, cred, exista, iar ghetari se topesc (nu i-am vazut personal, dar, as crede ca asa e…)

    Citez din articolul Dlui Cringanu, , urmatoarea idee:
    „…Dacă s-ar organiza un proces public de incriminare a acestui „criminal” pe baza „probelor” din modelarea climatică, m-aș constitui imediat ca martor și, dintre multele dovezi pentru disculparea CO2 aș prezenta doar una, esențială din punctul meu de vedere: turbulența fluidelor.
    Soarele încălzește o planetă dinamică (cutremure, tectonică globală), aflată în mișcare de rotație și revoluție, înconjurată de două sisteme fluide turbulente: atmosfera (vânturi, uragane, tornade, vreme calmă) și oceanele, a căror activitate este și mai complicată decât a atmosferei…”

    Fiind o persoana cu ceva cunostinte peste medie, despre „curgerea turbulenta a gazelor si lichidelor”, as face urmatoarele afirmatii:
    – nici nu trebuie sa stii intim, ce se intimpla exact intr-o turbulenta, atita timp cit, sistemul fiind in echilibru, poti sti „ce iese”, pornind de la la „ce intra”in sistem;
    – problemele apar cind se strica echilibrul- care poate fi dat, in primul rind de temperatura (fizic, mai putin, pentru ca se presupune ca nu exista o interventie fizica de natura apocaliptica in aer si oceane)

    Deci: s-o fi incalzit Soarele mai mult si, ne incalzeste si pe noi mai mult ? S-o fi inclinat axa Terei cumva din cauza cutremurelor ? Om fi instalat noi oamenii eoliene asa de multe incit am modificat curentii de aer ?…om fi taiat paduri prea multe ?…om fi poluat noi atmosfera…si termic si chimic..cu CO2, metan, noxe ?…distrugem ozonul cu avioane si bombe cu hydrogen ?!…nu stiunexact daca CO2-ul e de vina, si, la urma urmei parca nici nu m-ar interesa atiti de mult, daca e el sau altceva din poluare… TOTUSI, INCLIN SA CRED MASURATORILE FACUTE CUM CA A CRESCUT TEMPERATURA !? de ce ?…nu stiu sa spun, personal, dar, dintre toate posibilele cauze de modificare a turbulentelor, nu cumva temperatura este aceea decisiva ?!…si daca da, care din cele de mai sus ar putea fi cauza ?!?
    „Very often science, before anything else is common sense”…

    • Clima se schimbă continuu de miliarde de ani, de când are planeta noastră atmosferă. Și va continua să se schimbe mult timp după dispariția sau plecarea omului de pe planetă.

      Dumneavoastră vedeți ghețarii topindu-se. Eu văd că acum zece ani în vestul mijlociu al SUA eram cu soția mea însărcinată în luna a 9-a în piscină la început de Octombrie în preziua nașterii gemenilor. Anul trecut la mijloc de Octombrie aveam zăpadă în curte și a trebuit să fac rapid rost de un compresor ca să golesc sistemul de irigații al gazonului înainte să înghețe. Ce ar trebui să înțeleg din asta?! Că or fi avut dreptate iecologiștii ce în copilăria mea propovăduiau o nouă glaciațiune provocată de același biet codoi?

      Ce emisii umane de metan și codoi or fi provocat mica încălzire globală medievală ce a durat vreo 400 de ani între secolele iX-XIII? Vikingii s-au apucat atunci de agricultură și creșterea animalelor în Groenlanda. Leif Erikson, fiul colonizatorului Groenlandei, Erik ce Roșu ajunge până în Newfoundland-ul înghețat de azi pe care-l numește „Vinland” (țara vinului), pentru că găsise pe acolo ceva fructe pe care le-a asociat strugurilor. Azi în Newfoundland-ul înghețat cresc doar ceva licheni. În Anglia cultura viței de vie cunoscuse un avânt deosebit în aceeași epocă, iar nobili francezi îi cereau regelui lor să oprească intrarea vinurilor engleze pe continent :) În Île-de-France citricele creșteau în mod obișnuit și fără efort. În China creșteau pe lângă Beijing niște portocale mici și dulci numite „mandarine” ce azi cresc doar cu vreo 1000 de km mai la sud. Ce activități umane or fi provocat toate astea?! Să fi fost catalizatoarele căruțelor medievale mult mai puțin performante ca cele ale secolelor XVIII*-XIX când lumea a trecut printr-o mică glaciațiune? :)

      • Hahahha !”Să fi fost catalizatoarele căruțelor medievale mult mai puțin performante ca cele ale secolelor XVIII*-XIX” ?!!! Si cati litri de benzina beau gloabele de la o biga romana ?!

      • Dl.Sveik, multumesc si ma bucur ca suntem „pe aceeasi pagina”
        Intr-adevar, clima s-a schimbat de multe ori de-a cursul timpului…DAR…NU STIM CAUZELE !…este clar ca s-a schimbat echilibrul la acele vremuri…unele cause le stim_ eruptii vulcanice, altele- caderi de meteoriti catastrofici….NU STIM !?…dar obiectiv trebuie sa fi fost niste cauze ce au stricat echilibrul….totusi, azi, ma gindesc la zeci de mii de termocentrale care ard in fiecare ora pe acest pamint milioane de tone de carbune PE ORA, parca parca, ar fi ca si cum as sta intr-un garaj cu motorul masinii pornit si oblonul tras…nu-i asa ?!…

        • Nu suntem deloc pe aceeași pagină.

          Pe de o parte afirmați că nu știți ce anume provoacă schimbarea climei, pentru ca după cuvinte să afirmați cu tărie că de fapt schimbarea climei e provocată de termocentrale.

          Dar atunci cum de se schimba clima și înainte de inventarea termocentralelor? Și mai ales de ce dumneavoastră personal nu vă abțineți de la a consuma electricitatea și căldura produse de ele?!

          • 1. CE-O FI RAU SA RENUNTAM LA COMBUSTIBILII FOSILI ???????? ????????…intrebarea este pentru toata lumea, inclusiv dl Cringanu….abia atunci, vom elimina acest subiect din toate discutiile…si ne putem concentra pe alte cauze !!!!!!!!!!!!!!
            2. de unde stiti ca, personal, nu am renuntat la gaze si electricitate „din retea” ???…ba chiar ma facut-o, !…n-ati nimerit-o…

            • Ce-o fi rău să renunțăm la combustibilii fosili?
              Păi nu e nimic rău dar avem cu ce să-i înlocuim? Că eu nu văd nimic comparabil. Să nu-mi spuneți că-i înlocuiți cu energie solară și eoliană că nu vă cred. Sau cu pompe de căldură, care, pentru locuințe individuale, costă cât nu fac. Sau chiar dacă dvs ați făcut acest pas avangardist și plătiți mai mult decât face, de ce ați simți nevoia să-i obligați pe toți să facă asta? De ce țări întregi să-și piardă competitivitatea în condițiile în care celelalte nu simt nevoia să se împuște în picior. Să-i obligați vorba vine, pentru că 80% din planetă nu accesează aceste îngrijorări occidentale, pentru că sunt prea săraci (marea majoritate) și pentru că sunt cumva imuni la propaganda feroce pe această temă.

            • 1. Lead by example. Renunțați la electricitate. Cam oriunde v-ați afla în Europa ardeți cărbune pentru a avea electricitate și comunicații.

              2. Afirmația dumneavoastră e o minciună gogonată. Folosiți internetul ceea ce înseamnă emisii masive de codoi. Folosiți de asemenea ceva calculator, telefon sau tabletă care de asemenea însemnă emisii imense de codoi.

              ca să nu mai consumați combustibil fosili ar trebui să vă întoarceți la modul de viață al neoliticului. Când începeți?

            • întrebați-i pe cei cărora li s-au dublat facturile la gaz și electricitate! noi, în Olanda, avem încă același furnizor de gaz, dar alții s-au trezit că furnizorii lor au dispărut.

          • …si inca ceva…
            1. observ ca f. multi vorbim despre CO2….incl. dvs.,….cind de fapt, „vina”pentru schimbari climatice, „oficial” este data pe CO2e (cine nu stie ce este asta, sa se documenteze)
            2. n-ati inteles ca, de ex. clima se poate schimba, si fara termocentrale, de ex. de la eruptia unui vulcan, …e atit de simplu…si demonstrat deja ! Un vulcan, emite intr-o saptamina, poate, cit ar fi emis poate omenirea in 100 de ani, DAR EFECTELE SUNT ACELEASI…la vulcan-imediate, la omenire- in timp…NU E LOGIC ?

            • a) – nimeni nu a demostrat vreodata ca vina pentru incalzire e a codoiului. Nu exista nici un fel de date care sustina o asemenea afirmatie. Exista insa abundentul discurs care ar incrimina bietul gaz, asta da, insa asta nu-l face adevarat. Minciuna lu’ Gore e gretoasa. N-o reiterati.
              b) – punctul 2 pare a fi logic insa logica e schioapa. Efectele nu sint deloc aceleasi.
              Nu bagati batul prin gard pe tarlaua asta ca va treziti cu niste comentarii mai aspre nu doar din parte-mi.

    • Sa ne fereasca cine naiba o putea daca cumva se inclina axa Terrei (cea de rotatie, zic) in urma vreunui cutremur. Sau doua. Sau 22.
      Ca fundament: stam pe o coaja solida foarte subtire (si prin comparatie usoara!), intre 20-30 si vreo 90-140 km si sub noi e o topitura mai densa, groasa de vreo 380 km care si ea sta pe un strat solid de cam aceeasi compozitie (1600 – 2500 km) insa cu densitate intre 4 si 6 T/mc si toate astea stind un nucleu greu de fier si nichel cu diametrul de 3458 km si cu densitatea de peste 10 T/mc. Prin urmare nici macar un cutremur de proportii apocaliptice nu are cum sa influenteze cumva axa de rotatie a Terrei. Masele in discutie sint pur si simplu mult prea mici.
      Admitind cumva ca asa ceva s-ar putea intimpla (un cutremur care sa modifice axa de rotatie) nu doar ca n-ar ramine piatra peste piatra pe bolovanul asta locuit, n-ar mai exista piatra solida pentru citeva milioane bune de ani!
      Masuratorile de temperatura in atmosfera dau ele niste rezultate. Si de-aici motiv de zizanie. Fie. In privinta caldurii transportate insa este foarte putin fata de caldura uriasa transportata de oceane. Daca punem la socoteala si caldura generata de cei peste 1 milion de vulcani subacvatici (va reamintesc ca vorbim despre contactul apei cu lave de 800-1200 de grade Celsius, caldura absorbita in principal de oceane) variatiile astea de temperatura ale atmosferei sint cu totul minore. Insa nu mai e la moda sa te bosumfli ca nu-ti place vremea, acuma e trendy sa boscorodesti ca nu-ti place clima. Si sa faci bani din asta!

    • Un articol din CNN, care a aparut dupa COP26 si care va trece bineinteles neobservat, scrie ca dupa un studiu recent incalzirea in zona Arctica a inceput brusc pe la 1900, deci cu cateva zeci de ani mai devreme decat se credea pana acum. Concluziile pe care articolul le trage cu multa timiditate sunt insa importante:
      1. Modelele pe care le folosim ca sa facem predictii despre incalzirea globala sunt clar gresite (aparitia unor erori era de altfel de asteptat la niste modele atat de complexe, dar nu a unor erori atat de mari incat sa duca chiar la o schimbare de paradigma, asa acum se pare ca se va intampla).
      2. Este putin probabil ca activitatea umana sa fi fost de vina pentru incalzirea din zona Arctica care a inceput brusc pe la 1900.
      Unul dintre autorii studiului este Francesco Muschitiello, profesor asistent la Geografie la Universitatea Cambridge. Studiul are la baza date din teren. Cercetatorii au analizat sedimentele marine din stramtoarea Fram, la est de Groenlanda.
      Sigur, n-ar fi intelept acum sa negam efectele activitatii umane si a emisiilor GHG. Nu stim sigur acest lucru. Studiul insa puncteaza din nou cat de inexacte sunt modelele cu care lucram atunci cand facem previziuni despre incalzirea globala.

      https://edition.cnn.com/2021/11/24/us/arctic-ocean-early-warming-climate/index.html

      Problema cea mai mare este ca si daca se confirma faptul ca omenirea are o contributie semnificativa la incalzirea globala nu avem resurse sa rezolvam ceva. Nu avem cu ce sa inlocuim combustibilii fosili. Asa cum domnul profesor Cranganu a aratat de multe ori, singura solutie ar fi o revolutie in producerea energiei. Dar revolutia asta se pare ca este inca foarte departe.

      • omenirea are o contributie semnificativa la incalzirea globala nu avem resurse sa rezolvam ceva.
        O) solutie ar fi reducerea populatiei la un nivel „sustenabil”. Cca 1 miliard.
        Se poate aranja . Cu niste Covizi mai bine proiectati ….

      • Dupa estimarile ONU, pe la anul 2100 populatia globului se va plafona undeva pe la 11 mld persoane, dupa care va incepe sa scada incet. Un studiu recent care pleaca tot de la datele ONU, dar care ia in calcul rate mai mici de natalitate, estimeaza ca populatia globului se va plafona pe la anul 2064 undeva pe la 9,7 mld persoane, urmand apoi sa scada incet si sa ajunga la 8,8 mld pe la anul 2100. Ce va fi, nu stiu, ca eu nu o sa mai apuc sa vad… :)
        http://www.healthdata.org/news-release/lancet-world-population-likely-shrink-after-mid-century-forecasting-major-shifts-global

          • Acum, eu nu stiu ce marja de eroare acceptati dumneavoastra la cifrele astea… :)
            Chiar nu ma pasioneaza predictiile ONU, dar, in urma unor discutii-comentarii interesante pe acest subiect chiar la un articol al domnului profesor Cranganu, am zis hai sa verific ce zic diferite organizatii despre chestiunea asta cu cresterea populatiei.

            • Nu m-am referit la nicio marjă de eroare și nici la această predicție în particular.

              Întrebarea a fost dacă dumneavoastră cunoașteți orice altă predicție a ONU care să se fi îndeplinit? De pildă dacă a „experții” ONU au prognozat că plouă Miercurea viitoare, chiar a plouat?

    • @dragostin
      „– problemele apar cind se strica echilibrul- care poate fi dat, in primul rind de temperatura”
      momentan judetul in care locuiesc e intr-un echilibru termo-baric cu judetele vecine; ma rog, la fel era si asta-vara, per ansamblu, desi izolat interveneau averse locale cu trasnete si tornade cvasiapocaliptice; cand trecea un nor negru clima locala se schimba cu cateva grade in minus;
      si totusi, temperatura variaza de la o ora la alta, deci cum definim echilibrul ? iar daca echilibrul termic se strica din pricina temperaturii, ar trebui sa luam in calculul modelator temperatura ca fiind propriul sau factor perturbator ?

  2. Dupa parerea mea un factor pe care nu-l amintiti, nu stiu daca este modelat, este gradul de despadurire care an de an creste.
    Daca am impaduri cu celeritate ce s- a despadurit in ultimii 30 de ani am reduce un echilibru intre emisia de CO2 si inmagazinarea acestuia in materia vegetala.
    In plus am mai citit un studiu care spune ca incalzirea a inceput undeva la 1900, deci nu e implicata activitatea umana si cresterea emisiei de CO2 antropogena.
    Eu am un dubiu ca modelul tine cont corect de marea betonare din orasele si satele planetei.

    • O chestie amuzantă: Perioada 1940-1980 fost una de răcire destul e accentuată a vremii, în pofida faptului că a fost probabil epoca maxime industrializări a lumii și a unui maxim de emisii umane de toate soiurile. Iecologiștii epocii respective propovăduiau o nouă glaciațiune datorată codoiului. Pe atunci acesta reflecta căldura solară și ducea la răcirea pământului. Carl Sagan avea o emisiune de popularizare foarte bună ce era transmisă de TVR-iul comunist în vremea copilăriei mele: mă uitam captivat la ea. Toate contribuiau la producerea producă glaciațiunii: poluarea, un război atomic văzut ca inevitabil (iarna nucleară), etc. Ghețarii groși de zice de metri peste Paris păreau inevitabili până la sfârșitul secolului…

      Schimbarea radicală se produce când un suedez Bert Bolin descoperă că în pofida predicțiilor apocaliptice vremea de fapt se încălzește. El a dat povestea codoiului peste cap și a inventat magnifica „încălzire globală” ce ne luminează viețile până-n zilele noastre. La asta a contribuit și marea grevă de un an a minerilor britanici (1983-1984). Guvernul conservator la lui Margaret Thatcher refuza cu îndârjire să cedeze la șantajul sindicatului minerilor (pe atunci sprijiniții fanatic de toată progresimea) și ca să capete un ascendent moral a plătit o serie de „studii științifice” care să demonstreze că planeta se îndreaptă spre o încălzire inevitabilă și evident că va fi nevoie de tot mai puțin cărbune.

      Inițial Bolin a fost acuzat de establishment-ul verde că ar fi vândut marilor companii petroliere la fel cum erau acuzați și „savanții” ce ajutau cu „studiile” lor guvernul britanic în lupta cu minerii. Însă cu timpul evidența nu mai putea fi negată și pe de altă parte oamenii cu studiile iecologice prinseseră gustul banului gros venit cu generozitate de la stat. Bolin a fost înscăunat primul președinte al IPCC unde a rămas până la moartea sa din 2007, Încălzirea globală a devenit dogma oficială a religiei verzi. Restul e istorie…,

  3. Simularea climei imi aminteste de luptele cu programele de calcul rezistenta de element finit.
    De ex. calculul structurilor lipite. In mod ideal grosimea adezivului structural e de 0,2mm. Pt a-l modela cit mai precis se folosesc elemente de volum. Deci in 0,2mm trebuie cel putin 5 straturi, deci o latura a elementului de volum ar fi 0,04mm. Se poate imagina cite elemente s-ar forma daca am modela o structura lipita, a unei aripi de avion, sa zicem. Nici un calculator din lume nu ar putea sa pridideasca. Daca am mai vrea sa modelam si diferite defectiuni din interirul adezivului, atunci chiar ajungem la imposibilitati.
    Asta e una din multele cauze care impiedica folosirea structurilor lipite in aviatie. In schimb vad ca-n climatologie, care e si mai complicata se accepta asemenea moduri de simulare.

    P.S Pe aici e frig, la munte ninge zdravan. Imi lustruiesc schiurile.

    • O veste care poate vă va încălzi puțin din partea Arbeitsgemeinschaft Energiebilanzen (Grupul de lucru pentru bilanțuri energetice):

      Germania arde mai mulți combustibili fosili în anul în curs decât în anul precedent.

      Acest lucru a fost stabilit de Grupul de lucru pentru bilanțuri energetice pe baza datelor disponibile privind consumul din primele nouă luni ale anului în curs. Grupul de lucru pentru bilanțuri energetice în fiecare an bilanțul energetic oficial pentru Republica Federală Germania. Conform raportului actual, consumul de energie primară a crescut la 8.758 petajouli până la sfârșitul lunii septembrie 2021. Aceasta înseamnă 298,9 milioane de unități de cărbune. Acest lucru înseamnă că utilizarea energiei primare este cu 3,3% mai mare decât în aceeași perioadă a anului precedent.

      Experții se așteptau anterior la o creștere corespunzătoare datorită redresării economice. Cu toate acestea, au fost surprinși de evaluarea surselor de energie utilizate. În acest caz, cea mai mare creștere în termeni absoluți poate fi observată în centralele electrice pe cărbune, care emit cel mai mult CO2. În primele trei trimestre ale anului în curs, doar consumul de huilă a fost cu 20% mai mare decât în anul precedent [s.m.]. Producția de energie electrică și termică pe bază de huilă a crescut cu 28%. În industria siderurgică, consumul de cărbune a crescut cu 15%. Consumul suplimentar de lignit s-a ridicat chiar la 25,6% față de anul precedent.

      Și o veste mai puțin bună:

      Sursele regenerabile furnizează mai puțină energie electrică

      În ceea ce privește consumul total de energie, ponderea surselor regenerabile de energie per total a scăzut cu 16,1 % față de anul precedent. Ponderea centralelor hidroelectrice a crescut cu 14%. Cu toate acestea, producția de energie electrică din turbinele eoliene a scăzut cu 18% în cazul turbinelor onshore și cu 14% în cazul turbinelor offshore. S-a înregistrat o scădere și mai mare a producției de energie electrică din centrale solare. Acestea au generat puțin mai puțin de jumătate din energia electrică în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut.

      • O veste de asemenea buna este tranzitia in curs de desfasurare de la algoritmi pentru cryptomonede de la „proof of work” (consumuri enorme de electricitate pentru cryptomining) la „proof of stake” (mult mai mic consumul).

      • Domnule Cranganu, incep sa ma simt ca la tara in Romania, cind simteam miros de fum de lemn. Tot mai multi nemti au descoperit romanticul caminului cu lemne. Aproape ca nu mai pot sa deschid ferestrele ca intra fum in casa. Desi s-au scumpit lemnele de foc, negotul la negru a inflorit. Dar astea nu intra in statistica!

    • @Neamtu Tiganu, please un off topic pentru mine. Azi imi bateam capul sa stabilesc care ar fi grosimea optima a stratului de adeziv (silicon, in cazul asta) sa lipesti un scaun de toaleta de gresie. E bine sa fie mai gros, 2-4 mm sau mai subtire. Cum e aderenta dintre straturile atomice de silicon fata de interfata silicon gresie? Naiba stie, ca biet fochist principal nu ma prind Ar fi nostim sa va stiu parerea, daca domnul Crânganu da drumul la comentar.

      Pentru domnul Crânganu. Nu-mi explic de ce responsabilii cu fizica de la Comitetul Nobel (de fapt doi sau trei membri ai Academiei Suedeze) ,,nu si-au facut temele”. Nu zic ca n-ar fi coruptie si in Suedia, dar aici cred ca e altceva.
      Oricum, cred ca ar merita sa le trimiteti o atentionare. Chiar daca nu se intimpla nimic. Ce ziceti?

      Eva Olsson, fizica experimentala [email protected]
      Anders Irbäck, fizica teoretica – [email protected]
      Thors Hans Hansson, fizica teoretica – [email protected]
      https://www.kva.se/sv/om-oss/kontakt

      Tare sint curios ce vor spune.

      Multumesc pentru articolelele captivante si atitudinea fata de obiectivitatea stiintifica!

      • Domnu fochist, exista doua feluri de adezivi, stucturali, de cele mai multe ori pe baza de epoxid, (cei de car evorbeam cu grosimea de 0,2mm, si elastici, exemplul clasic, lipirea geamurilor la automobile sau la trenuri. Ca adezivi elastici cei mai folositi sunt cei pe baza de poliuretan. Grosimea adezivului elastic depinde de combinatia de materiale, mai ales de fiderenta de dilatatie cind e vorba de temperaturi ridicate. Cu cit dif de temperatura e mai mare si cu cit materialele sunt mai diferite cu atit mai gros trebuie aplicat. Are o rezistenta d epina la 4N/mm². Siliconul nu are o rezistenta prea buna, de abia ceva sub 0,5N/mm², E insa bun la temperaturi mai mari. Mai bun ar fi poliuretan, care, atentie, se intareste prin umezeala din aer. Este primul pe care l-as recomanda, celebrul Sikaflex) cu o grosime de ca 5mm, sau chiar mai mare, dar care are nevoie de o zi, doua de intarire, functie de umiditate. Atentie daca poliuretanul e prea subtire nu se intareste deoarece nu intra umiditatea in el, dar nici daca e prea gros. Exista variaante booster, cu umiditate inclusa, sau, ceva ce nu se recomanda, e sa aplici cite doi mm si sa umezesti usor cu apa din spray. Se poate folosi si acril, cu rezistenta mica, dar si oarecum dizolvabil in apa, in schimb are avantajul ca poate fi vopsit.

        Atentie insa, scaunul de WC e termoplast, si are aderenta f mica, (energie de suprafata f mica) trebuie tratat cumva, in gospodarie ar fi bine daca ar fi un pic flambat, precum prajitura de zahar ars.
        Concluzie, cea mai buna solutie, ceramica curatata cu alcool, scaunul flambat, adeziv poliuretan, grosime ca. 5mm.

        • Deci, daca nu e simplu si sigur sa lipesti un scaun de WC (din faianta, nu termoplast, nu?), de pardoseala de gresie, atunci cit de simplu e sa ,,lipesti de pamint (Terra)” CO2-ul? Si totusi, cei care dau misiune altora sa o faca sint atit de siguri pe ei. Mersi!

  4. Am una si cu turbulenta. Am lucrat 20 de ani in domeniul trenurilor de mare viteza. Aveam un coleg aerodinamician f bun. L-am intrebat odata daca nu ar visa mai degraba sa lucreze in domeniul aviatiei decit al trenurilor. Mi-a zis ca-n aviatie e simplu, marea majoritate a calculelor aerodinamice se face in curent laminar, extrem de simplu de modelat. Cum apar turbulente, de ex. in faza de aterizare, decolare, flaps scos, incep greutatile. La trenuri insa, sunt tot timpul turbulente, efectul solului de sub tren, relieful, mersul in tunel face ca aproape niciodata sa nu existe scurgere laminara. Asta e un challenge pt aerodinamician.

  5. Un exemplu de alarmism cit se poate de recent e cel relativ la varianta covid sud-africana care a dus si la caderea burselor vineri. Citim in schimb astazi, apud The Telegraph (vezi link fara paywall mai jos), ca simptomele sint „neobisnuite” dar si „usoare” fata de cele tratate pina acum:

    https://news.yahoo.com/south-african-doctor-says-omicron-205354980.html

    Dpdv logic alarmismul climatic e e teorie imbatabila: Cum temperatura globului n-o sa se reduca doar din cauza incetarii emisiilor de CO2, indiferent de ce se intimpla cu reducerile de CO2 acestea nu for fi niciodata suficiente iar alarmistii vor impune o scadere continua a emisiilor. E imposibil de oprit total productia de CO2 pt a verifica experimental ce efect ar avea asupra temperaturii globale asa ca alarmistii sint intr-o win-win situation. Nu mai vorbim ca pt mine conceptul de temperatura globala e cam absurd (repartitie geografica, pe anotimpuri, etc.).

    Inteleg argumentele reducerii poluarii si mi-as dori ca asociatiile non-guvernamentale si guvernamentale sa sustina reducerea poluarii, nu a emisiilor de CO2.

    Ce liseste total din actionismul alarmistilor e un plan B: Ce se intimpla daca reducem emisiile de CO2 pe cit cred expertii alarmisti si totusi temperatura creste?

    • `Nu mai vorbim ca pt mine conceptul de temperatura globala e cam absurd (repartitie geografica, pe anotimpuri, etc.).`

      E absurd dacă ținem morțiș să-i asociem o semnificație fizică (iar apologeții wormal globingului chiar o fac !). La nivel conceptual, pur teoretic, nu e neapărat o aberație, cu condiția ca, odată stabilită o metodă de achiziție de date și o metodă de prelucrare a datelor, acestea să nu se schimbe pentru un timp suficient de lung. Dacă ar fi așa, am putea avea tendințe relevante ale unor parametri nu neapărat relevanți.

      Problema e însă fix asta – că nimic nu e stabil în timp. Stațiile care concură la calculul „temperaturii medii globale” suferă influențe care se schimbă în timp la nivel de microclimat, altele dispar pur și simplu și sunt înlocuite cu altele, apoi se schimbă formula de calcul, iar la final sunt duse la atelierul de tunare (unde se tunează și Loganuri, probabil). Ce tendință de încredere poți scoate de aici ?!

  6. Presupusa criză climatică cu cauze antropogene este consecință a întâlnirii aroganței cu eroarea. Aroganța constă în convingerea asupra capabilității de a modela procese macro, iar eroarea este aplicarea metodelor adecvate nivelului micro, unde este posibilă evaluarea experimentală, la nivel macro, unde evaluarea este imposibilă, consecințele deciziilor luate pe baza acestei erori fiind imprevizibile. Numesc această procedură misticism scientific.

  7. Multumesc domnule Profesor!
    Continuati va rog sa prezentati datele stiintifice in loc de slogane apocaliptice.
    Dedicatia mea pentru dumneavoastra si cititori este mai jos. De ce? Pentru ca incepe Hanukka.
    https://www.chabad.org/blogs/blog_cdo/aid/1360967/jewish/Global-Warming-and-the-Chanukah-Lights.htm
    Cei care sunt ateisti sau agnostici pot sa lase lase la o parte interpretarile religioase din text si sa se concentreze pe aspectele practice mentionate si sa ajunga la proprille concluzii.

  8. Să fie limitele capacității de calcul actuale printre principalele cauze ale lipsei de acuratețe ale modelelor climatice. Dl. profesor menționează un milion de elemente ca o limită. O fi fost acum 10-15 ani, dar nu azi. Modele de analiză cu element finit a curgerii fluidelor (CFD) pot avea fără probleme modele cu zeci de milioane de elemente. Simularea curgerii aerului și a funcționării unui compartiment motor poate ajunge la milioane de elemente. Analiza procesată pe un HPC poate dura zile sau unepri chiar săptămâni, dar am învățat cu toții că timpul mașinii e mult mai ieftin ca cel al analistului. Așa încât se preferă tot mai mult discretizarea cât mai fină a modelelor mai degrabă decât supraprocesarea lor.

    Motivul real pentru care modele climatice sunt tot mai fierbinți e de fapt cel menționat de domnul profesor în încheierea artocolului său: Cine dă cu cu banu’ alege muzica. Ca la chefurile cu lăutari :)

    • Modele de analiză cu element finit a curgerii fluidelor (CFD) pot avea fără probleme modele cu zeci de milioane de elemente.
      Adevarat, dar tot te lovesti cindva de niste limite. Chiar zeci de milioane nu ar fi suficiente pt simularea climei pamintului. Cind e vorba de turbulenta problema e ca functiile sunt discontinue.
      In inginerie se folosesc metode de subelemente. Se modeleaza structura totala cu elemente mari, eventual doar placi si bare, si dupa rularea citorva cazuri se indentifica zonele critice care se modeleaza cit de fin posibil.

      • Azi e o limită, mâine va fi depășită. În orice caz milionul de elemente nu mai e demult o limită. Sau altfel spus nu discretizarea modelului e problema.

        Probleme e complexitatea enormă a a unui model planetar cu toți factorii perturbatori neliniari ce intră în model și sunt greu de evaluat și introus ăn sistem cu ponderea și acuratețea necesare.

        Da, încă mai este mai este la modă chestia cu submodelele, dar cam e pe moarte. :) Avem azi posibilitatea de a modela un întreg excavator minier de 1000 de tone până la ultimul șurub (șasiu, sistem hidraulic, electric, pneumatic, etc.) fără să fie nevoie de simplificări. E ceva ce era de neimaginat acum 10 ani. Mai mult, fiecare mașină cu prețul peste o anume limită are un „digital twin” – adică un model 3D bazat pe inspecția CMM a fiecărui component major al său. O bună parte din clienți ne permit ca miile de mărci tensometrice, accelerometre, senzori de temperatură, presiune și debit, etc. preinstalați pe aceste mașini să transmită datele în timp real prin satelit. Ele intră în geamănul digital al mașinii și poți pe de o parte să anticipezi lucrările de mentenanță (esențial pentru o mașină destinată să lucreze 24 de ore din 24 și 7 zile din 7) sau mai serios de atât, să anticipezi cedările de structură și să faci simulări pentru reparații.

        Iată mai jos un exemplu de analiză în timp real cu discretizare în background tot în timp real cu Ansys Discovery conținând chestii structurale, de analiză termică și/sau CFD simple:

        https://youtu.be/iJQ5YTYLPik

        E ceva ce acum 5-6 ani era încă de neimaginat. E drept că analiza e pe moment mult mai puțin precisă ca una făcută pe bune în Ansys Workbench, Abaqus, Nastran etc, dar cel puțin pentru moment gradul de corelare e de peste 90%.

        Filmulețul nu exagerează deloc și nu măsluiește nimic. Rezultatele sunt realmente în secunde la nivelul de discretizare pe care-l vedeți. Adesea un design se modifică de 4-5 ori în două ore în sala de conferințe unde se desfășoară design review-ul. ;) Analiza pe bune evaluează doar cele 2-3 soluții finale și până acum în 3 ani nu cred că am văzut nimic care să iasă radical diferit. Vorba rusului: „tiehnika molodioja” :)

        • @ Josef Svejk 28
          Progresele in simulare sint spectaculoase si vor continua. Merita sa traim sa vedem macar o parte. Va merge repede.
          Ce nu cred ca stim e cind si daca vreodata se va petrece acel salt cu multe ordine de marime (cite?) care va permite simularea unor sisteme complexe naturale macro, cum e planeta, sau micro cum e o musculita dotata cu un sistem nervos care face sa paleasca orice model creat de om. Intrucit sistemele biologice au putere de 10^x mai mare ca cele create de om, eu cred ca ,,arma” creerii unor sisteme tehnice este folosirea insasi a biologiei in ele.

        • modelul prezentat pacatuieste nu prin precizie insuficienta, ci prin limitarea la un singur scenariu functional, la care s-ar adauga scenariul nefunctionarii in caz de defect (@NT: „problema e ca functiile sunt discontinue”); mecanismul climatic insa continua sa functioneze in orice conditii, chiar si cu piese defecte sau in rezerva, deci ar trebui luat in calcul orice scenariu de modificare a subsistemelor mecanismului, inclusiv cazul in care intervine un chinez care pompeaza fluidele prin forta pedalelor sau fluturele lui Lorentz prin forta aripilor;
          mecanismul climatic a lasat amprente in gheturile polare, ceea ce permite o reconstituire partiala valabila pentru aceste zone si certifica un comportament ciclic de lunga durata; nu prea vad cum codoiul ar explica aceasta ciclicitate, pentru ca varatia codoiului nu atrage vreun alt fenomen care sa i se opuna si sa inverseze ciclul; apa ar explica mai bine atat ciclicitatea cat si turbulentele si variatiile energiei solare captata de sol, pentru ca se regaseste in atmosfera in toate cele 3 stari de agregare; mai mult chiar, colegi ai dlui Manabe par a se concentra mai degraba pe capacitatea curentilor submarini de mare adancime de a compensa pe termen indelungat variatiile de pe fatza vazuta a climei, atat prin inertie termica, cat si prin salinitate;

    • În general încerc să mă feresc de teoriile conspirației dar sunt chestii care ne dau totuși mult de gândit cap chiar și celor mai sceptici dintre noi. S-o luăm de la origini:

      Marx a întrevăzut o epocă de aur a omenirii prin preluarea conducerii societății de către proletariat. Exploatarea capitalistă urma să ducă majoritatea populației („proletariatul”) la o sărăcie și disperare atât de acute încât explozia devenea inevitabilă. După care urma instaurarea unei societăți ideale fără clse, etc. etc. etc.

      Lenin a identificat o serie de probleme serioase ale teoriei marxiste și le-a găsit soluții adecvate. El a înțeles pe de o parte că de fapt capitalismul nu duce neapărat ,la pauperizarea proletarilor ci chiar reușește chiar să-i „îmburghezească” pe aceștia, la fel cum tot el a realizat că proletarii de la sine sunt incapabili să se organizeze și să ducă o luptă cu șanse de succes împotriva capitalismului. Deci avea nevoie de conducători profesioniști. Adică de ceea ce el a numit „revoluționari de profesie”. Oameni exclusiv dedicați revoluției. oi mai era nevoie de „cererea condițiilor revoluționare” – adică pauperizarea generală a societății care să ducă la revoltă și să le asigura ajungerea la butoane a „revoluționarilor de profesie”.

      Numai că și modelul lui Lenin a avut probleme. El a dus al crearea statelor comuniste, dar nu a realizat că, capitalismul va reuși să depășească net lumea comunistă și să genereze prosperitate la toate nivelele societății, mult peste ceea ce-și putea imagina Marx.

      Deci urmașii lui Lenin au înțeles într-un târziu leninismul nu mai face față provocărilor lumii moderne și că lupta de clasă așa cum o vedea Lenin e ceva revolut. Dar au reținut și reutilizat esențialul din teria leninistă: Necesitatea pauperizării maselor, a distrugerii familiei ca bază a societății, necesitatea distrugerii moralei creștine, a carității și umanității. Ei bine dacă ne uităm la „progresiștii” zilelor noastre exact asta vedem: Politici „ecologice” aparent iraționale ce au ca unic efect pauperizarea și distrugerea standardului de viață. LGBT-eala agresivă opusă violent familiei coborâtă la postura de „tradițională” (adică depășită, demodată), agresivitatea împotriva creștinismului, a bisericii și a tot ce înseamnă valorile fundamentale ale civilizație noastre. Ca să nu mai vorbim de dragostea nețărmurită a „progresiștilor” pentru imigrația musulmană fără margini. Lucrurile încep să se lege. Nu-i așa?

      • Despre caracteristicile capitalismului văzut ca hiperobiect prin comparație cu socialismul/comunismul, recomand o prezentare erudită, făcută de Horia-Roman Patapievici la Bursa de Valori București în decembrie 2016.
        https://www.youtube.com/watch?v=zWZvA2Yl-ew&t=4s

        De asemenea, recomand două lecturi obligatorii pentru cine vrea să pătrundă semnificațiile și epistemologia capitalismului:

        David S. Landes, 1999, The Wealth and Poverty of Nations – Why some are so rich and some so poor?

        Hernando De Soto, 2003, The Mystery of Capital – Why Capitalism Triumphs in the West and Fails Everywhere Else

        • M-au uitat peste înregistrarea cu dl. Patapievici. Din cât am văzut e într-adevăr foarte interesantă.

          Mulțumesc pentru link-uri.

        • Ca un fel de PS: pt mister Sveik(sinteti cel putin aici pe forum un exemplu de caritate..?!?!…si umanism iudeo-crestin…?!?!…WOOW!!!) atunci cind reduci totul la simplitatea unor dihotomii alb-negru si la best selleru’ The Bible Bubble of Fairy Tales (mixts of truth with lots of lies,legends and myths) atunci o gindire critica pretins obiectiva dispare; de fapt nici nu ma astept la mai mult, pina si oameni f inteligenti asa cum scriam mai sus se pot impiedica de….fara suparare;si au si ei pasarelele lor.

          @domnule Cringanu am citit cit de atent am putut atit articolele dvs cit si comentariile de aici si avet in esentza dreptate;sinteti cum se spune „toba de carte” iar in cazul in care ma veti eticheta ca fiind doar „conspiracy theorist” pot sa va raspund in primul rind: sa nu cadeti in simplitatea dihotomiilor alb-negru ca si domnul de mai sus;din pacate lucrurile sint mult mai complicate si tot din pacate exista niste limite ale gindirii noastre pe care avind in vedere natura noastra umana nu le putem depasi;ca unii au limitele mai jos sau mai sus asta-o alta poveste;important e sa NU fii convins ca stii totul (ca si colegul de forum Mr. Sveik);si mai ales sa nu-ti dai cu stingu-l in dreptul.
          Cit despre bullshiturile cu incalzirea globala cauzata de om, green deal-ul care a aruncat in aer preturile la energie si gaz,isteria pro sau contra C19 si respectiv pro sau contra vaccinare, Elon Musk unul dintre supreme gurus mondiali ai tehnologiei afirmase nu demult ca „sintem la stadiul la care chiar putem sa inlocuim complet munca factorului uman cu robotii”(asta pt fraierii obsedati de lupta unor rataciti numiti progresisti contra famigliei crestine,perdea de fum)
          Oricite acuzatii contra as primi (sau balacareli) se pare ca niste… niste cineva de acolo de sus nu prea ne doresc asa toti peste 7 miliarde de indivizi sa facem umbra pamintului asta, se pare ca tot astia.. niste cineva(evident dezacord intentionat) nu prea mai au nevoie de noi toti ca forta de munca;si va urma selectia sclavilor.(ma rog, s-ar putea sa ma insel,evident)
          Sa numai scriu de faptul ca tehnologia genetica apta sa modifice la cerere orice gena exista si e practica inca din 2009(asta pt amaritii care vor familie crestina)
          Si apropo: asa, legat de problemele de constiinta, spiritualitate si alte bla bla bla-uri NU sint ateu ci impart in egala masura convingerile gnostice cu cele agnostice,stiind ca nu pot stii totul datorita naturii umane..(cineva spunea ceva de genul ca ma feresc de cei care au numai convingeri 100% tot timpul de neschimbat)
          Numai bine!!!!!!!!!

          • Io zic să încercați ceva mai subtil cum ar fi:

            „România pe calea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate și a înaintării spre comunism.”

            Autor; N. Ceaușescu, Editura Politică, 1975

            E dincolo de orice îndoială pe deplin adecvată nivelului dumneavoastră ‘telectual.

            • @Svejk: se pare ca totusi aveti o mare calitate – logica.
              Nivelul meu ‘telectual”, intr-adevar, ma impiedica sa inteleg ceva mai subtil, cum ar fi „Romania pe calea fauririi…”, de aceea m-am oprit doar la „23 Things they…”, care e mai aproape de nivelul meu….dar fiti linistit, m-am straduit si am citit (totusi) si „Romania pe calea fauririi…” si da, nu mi-e rusine sa o spun, si, l-am mai citit si pe Marx (capitalul) si, de asemenea, nu mi-e rusine sa o spun, dupa cum nu mi-e rusine si cite ceva despre Keynes, Smiths…eu as zice ca a citi si sti in plus ORICE, iti da un orizont mai mare , un discernamint mai mare , dar…de ce va spun eu toate astea ?!…oricum nu sunteti „in piata”…

            • @dragostin catalin

              Ei lăsați… Nu trebuie să fiți așa de modest!

              Dacă i-ați digerat deja pe Marx, pe Keynes și pe coreanu’ (care n-am înțeles de ce nu și-o fi găsit salvarea la Kim al III-lea) io zic că sunteți numai copt să pătrundeți în gândirea ieconomică a lui Pingelică. Nu mai pierdeți vremea că doar știți că cei ca dumneavoastră au 3 stări de agregare: Necopt, copt și răscopt :)

            • @Svejk: este amuzanta, in continuare, daca nu trista, lipsa de logica pe care va straduiti din toate puterile sa o afisati:
              pai daca sunt „suficient de copt sa patrund ceva” , de ce-mi mai recomandati „sa nu mai pierd vremea” si sa-mi opresc evolutia, fiind deja, dupa „ievaluarea” dvs. intr-una din starile de agregare mentionate…pina la urma, tot nu-mi dau seama in ce agregare ma aflu, dupa dvs. Insa, in continuare, spre usurarea dvs., ma simt, personal, foarte comfortabil in orice agregare. Nestiind insa cine sunteti, in afara de Svejk si temindu-va sa va asumati opiniile, bune/proaste, va voi urma sfatul sa nu mai pierd timpul- oricum, este evident ca n-am ce pierde.

          • @dragostin catalin

            Nu mă îndoiesc că vă simțiți confortabil. Însă din păcate problema există și e evidentă. Soluția cea mai bună e să consultați un medic de specialitate. Sunt convins că nu vă vor arunca în cămașa de forță. În zilele noastre există metode umane de tratament.

      • @Sveik citez din prea plinu’ gindirii d-voastra atit e fertile :”În general încerc să mă feresc de teoriile conspirației dar sunt chestii care ne dau totuși mult de gândit cap chiar și celor mai sceptici dintre noi. S-o luăm de la origini:(….)”
        Asta pt ca atit va duce capu’ din pacate; f bun cind de chestiuni legate de politici economice,tehnologie, detalii mai mici sau mai mari din istoria noastra, insa cind continui cu astfel de explicatii o iei lejer pe aratura, da’ fiecare are limitele lui, vorba dumitale „nu trebuie sa ne suparam din asta”. reusind sa va contraziceti din nou mai jos,dar in fine, fiecare cu limitele lui.
        Atit Marx cit si Engels patronul lui dar mai ales Lenin au fost niste escroci insa exista SI niste motivatii oculte care explica atit motivatiile lor inclusiv personale(supararea extrema a lui Marx pe zeul YHWH dupa cum rezulta din chiar scrierile lui) cit si cele pt.care au fost popularizati si sprijiniti (mai ales Lenin) in momente cheie.
        Lenin era inteligent,mai destept decit cei 2 ilustri predecesori („idiotii utili”) dar nu suficient de inteligent ca sa-si dea seama ca la rindul lui atit el cit si bolsevicii lui au fost doar niste unelte „utile”pt altii mai mari si mai puternici (vezi Antony Sutton) la fel ca boul de Hitler cu nazistii lui (ca Mussolini era prea ridicol si prea exotic pt a fi bagat serios in seama,inclusiv de catre fuhrer)
        Stalin care ii depasea pe toti, a cam inteles el una dintre mizele oculte si a facut eforturi serioase pt a vedea la ce vor duce toate astea (vezi Apocalipsa lui Ioan, avea cunostinte teologice bune ca fost seminarist);nu degeaba a fost cam dezamagit cind a murit;nu-si implinise toate dorintele.;da’ nici apocalipsa si Armaghedonul nu se infaptuisera asa cum isi dorise atit de tainic.(ca o dovada suprema exista sau nu D-zeu da’ uite ca El avea alte planuri si l-a lasat sa-si faca ..felurile de psihopat).
        Cit priveste valorile iudeo-crestine, moralitate crestina ai si nu ai dreptate; adica cam 50% si nici macar atit;ca de ex. distrugerea familiei (care, aia traditionala ortodoxa-inclusiv in multe din comunitatile neoprotestante, dar si catolice- in care femeia e doar slujnica in casa si are grija de copii si de gospodarie iar casatoriile mai ales ale celor avui se fac din interes in primul rind si nu din dragoste?!) doar generalizari.
        Asta e o chestie de fapt de importanta secundara mai ales ca,virgula cu exceptia lui Hitler cam nimeni nu a avut indrazneala sa aplice astfel de masuri de distrugere a familiei cica crestine, nici macar odiosul Stalin.
        Asta e doar o perdea de fum in spatele planului „Apocalipsa” care ascunde adevaratele interese oculte; ca sa revenim la subiect, si „apocalipsa climatica” si corifeii ei se inscriu cu brio ca parte componenta a aceluiasi plan „apocalipsa” a carui punere in practica a inceput odata cu sprijinirea miscarii nationalist-sioniste si sprijinirea bolsevicilor mai ales dupa revolutia democratica din februarie 1917;la care s-a adaugat Hitler si national-socialismul german in perioada interbelica (vezi A.Sutton si nu mai insist);plus internationalizarea bolsevismului.
        N-are rost sa intru in prea multe detalii fiindca nu am timp sa explic unor minti cam inchistate cam care sint scopurile urmarite mai ales pt ca am ajunge la un nivel care ma depaseste si pe mine;razboi, haos,distrugere (asta in perioada cind s-a descoperit ca finantarea ambelor parti implicate intr-un conflict-nici asta nefiind ceva nou, noua a fost aplicarea acestei strategii la nivel mondial- duce la cistiguri imense si mai ales la mai multa putere, dupa vorba romanului „cind 2 se cearta al treilea cistiga”) bani, putere;si iarasi putere.
        Asa ca stai linistit ca mai marii lumii asteia stiu prea bine ca o mina de rataciti n-au cum sa afecteze si sa distruga vezi Doamne familia asa cum o fi ea;si nu-s nici atit de prosti ca sa le dea destula putere sa-si faca de cap; ratacitii asta nu sint decit „idiotii utili” asa cum tot idioti utili sint si cei care se pling ca babele de cica „distrugerea moralei crestine ca fundament al societatii noastre”(fara suparare,OK?)
        Give yourself a break NU exista nici un monopol al iudeo-crestinismului, in fond dupa ce Teodosie a interzis paginismul in Imperiul Roman si elitele intelectuale romane „conservatoare” se plingeau de declin pretinzind ca zeii i-au pedepsit pt ca au fost parasiti.
        Pe de alta parte SUA-peste jumatate dintre founding fathers au fost masoni si unii dintre chiar anti crestini;ceea ce arunca o cu totul alta lumina asupra SUA;o tara in care neoprotestantii prosperi CHIAR cred ca se afla la TOATE butoanele (asta e adev pina la un anumit nivel, diversiunea Trump m-a lamurit) cind de fapt nu sint decit pina la un anumit nivel.
        DAR revenind la subiect desigur ca si mitul incalzirii climatice are parte de idiotii lui utili, mai ales atunci cind asa cum s-a demonstrat,se pot face destui bani.
        MAI GRAV ramine faptul ca promovarea acestui mit a dus la green deal si uite se pare ca datorita green deal-ului ne trezim cu cresterea catastrofica a preturilor la energie, gaz; daca vrei pauperizarea maselor si eventual chiar reducerea lor numerica pina la -dupa cum remarca cineva aici- cifre mai sustenabile atunci batutul tobei pe gravitatea incalzirii climatice cauzate de om e un mijloc excelent in aplicarea planului A cu partile B, C, etc;adica nu conteaza daca planul A iese cum trebuie, avem si variantele, B,C,etc.
        Cit despre musulmani-iarasi atit te duce capu’ da’ nu stiu daca-i vina dumitale exclusiva; citeste mai detaliat despre sprijinul miscarii sioniste, motivatia fundamentala din „Apocalipsa lui Ioan” (revenirea evreilor in masa in „Tara Sfinta” si recrearea statului-de asta data modern- Israel e PRIMUL PAS spre indeplinirea profetiilor apocalipsei) adica cu alte cuvinte generatiile care au fost martore la reintemeierea statului Israel si cele care vor urma vor fi generariile Timpurilor Apocaliptice si ale Armaghedonului final.
        Asta pt cine REUSESTE sa..connect the dots; pt cine nu, ramin doar niste teorii ale conspiratiei cu care „nu are rost” sa-si piarda vremea;asa sa fie pt ca oricum parerile celor de rind NU conteaza.
        Cu sau fara voia noastra se lucreaza din greu la indeplinirea pas cu pas, etapa cu etapa a planului Apocalipsa; nu s-a reusit cu planul A se trece la planul B si tot asa, bullshiturile (grave) cu incalzirea globala cauzata de om fiind parte a unui plan B sau C, nu conteaza, la fel cu invadarea Europei de catre imigranti si teroristi islamici; se incearca si se aplica diverse variante, unele chiar in fata publicului prostit de prea multe filme proaste, de stiri legate de C19 (plan X de rezerva, bine implementat pina in prezent), de jocuri, youtube, legebetisti care distrug familia in fiecare zi etc.;si e usor s-o bagi si aia cu clima distrusa de om care va duce la dezastru daca,daca…..etc,etc,etc.
        Ma rog, sint f abili dar trebuie sa recunosc ca-si vor gasi intotdeauna prosti utili chiar in rindul „intelectualilor adevarati care cica nu pun botul la prostii conspirationiste” asta pt ca multi oricit de inteligenti sau de educati ar fi(mai ales educati) de la un anumit nivel creierul se blocheaza si pot fi prostiti(mai usor sau mai greu).Inclusiv cei care fac apologia „superioritatii iudeo-crestine” si a monopolului (artificial impus) acestuia asupra moralitatii.Ca daca ar fi sa intru in detalii asupra moralitatii crestin ortodoxe m-as cutremura de atita prostie(vezi pilda lui Iisus cu taiatul miinii daca te indeamna spre pacat; tot asa prin analogie daca multi sau toti adevaratii crestini ortodocsi sau de alte confesiuni s-ar castra pt ca..alt organ i-a indemnat sa pacatuiasca-si chiar au pacatuit cu el,atunci chiar s-ar duce familia crestina pe apa sambetei, ha ha ha ha!!)
        Da’ vorba matale: „sa nu ne suparam pt atit”.Un om cu adevarat INTELIGENT isi da seama(mai devreme sau mai tirziu) cind a fost prost sau prostit;eu mi-am dat seama, d-ta nu inca, da’ oricum nu conteaza;sintem prea insignificanti.
        Eu cel putin studiind (mult mai) atent istoria primei jumatati(si nu numai) de secol XX, mai ales primul razboi mondial si asa zisa revolutie bolsevica mi-am dat seama cit de prost am fost inghitind pe ne -mestecate multe dintre timpeniile invatata la fac. de istorie.Pacat de cei carora le pui in fata toate ..doturile si nu-s in stare sa le conecteze da’ asta nu mai mai intereseaza.(nu conteaza oricum).
        Numai bine, have a nice day!!!!!!!!!!No hard feelings, OK?

  9. Încălzirea globală și creșterea ratei de divorț printre albatroși

    Albatroșii sunt păsări monogame, ca și vulturii pleșuvi sau gâștele canadiene. Doi parteneri se întâlnesc, se plac unul pe celălalt și se cuplează pe viață. Și, totuși, uneori mai apar divorțuri.

    Ultimul „scandal” de divorț păsăresc a fost publicat pe 24 noiembrie 2021 în Proceedings of the Royal Society B – Biological Sciences sub titlul Environmental variability directly affects the prevalence of divorce in monogamous albatrosses.

    Timp de 15 ani, cei cinci autori au investigat comportamentul marital al 31.000 albatroși de pe insulele Falkland din sudul Atlanticului.

    După 15 ani de cercetare, concluzia studiului publicat a fost că rate divorțurilor printre albatroșii studiați a crescut de la 1% la 8%. Normal, urmează dezastrul. Și, pentru că orice dezastru care se respectă trebuie să fie cauzat de încălzirea globală antropogenă, autorii au mers pe această ipoteză. Cum așa?

    În mod normal, albatroșii divorțează atunci când perechile nu reușesc să se înmulțească, astfel încât aceștia își găsesc noi parteneri(e) în următorul sezon de reproducere. Dar cercetarea a arătat că perechile divorțează chiar dacă au avut un sezon de reproducere de succes. Deci, ce s-a întâmplat?

    Conform autorilor, încălzirea apelor oceanului obligă păsările să vâneze mai mult timp și să zboare mai departe. Dacă păsările nu reușesc să se întoarcă la timp pentru sezonul de împerechere, partenerii lor se pot acupla cu un nou partener.

    Pe de altă parte, și hormonii de stres ai albatroșilor cresc în medii mai puțin prielnice, cum ar fi atunci când apele sunt mai calde și hrana mai puțină. Iar când stresul hormonal crește, partenerul poate fi învinuit pentru „performanțe slabe” – ceea ce poate declanșa în cele din urmă divorțul.

    Deși parametrul lor principal de modelare este SSTA (Sea Surface Temperature Anomaly), autorii nu publică nicio o valoare a acestei anomalii. Ori, precum se știe, sudul Antlanticului nu s-a încălzit precum Oceanul Arctic. Și atunci, trebui doar să credem/acceptăm niște grafice statistice prezentând corelații Pearson dubioase (r = 0.18)?

    Iar la urmă, autorii trântesc o concluzie „trăsnet”:

    Lucrarea noastră oferă, după cunoștințele noastre, prima dovadă a unei influențe semnificative a condițiilor de mediu predominante asupra prevalenței divorțului într-o populație monogamă socială cu o durată de viață lungă. Probabil că această concluzie nu este relevantă doar pentru sistemul nostru de studiu.

    Desigur, spun eu, această concluzie poate fi relevantă și pentru cuplurile umane monogame, cu o durată de viață comună lungă, când unul din parteneri petrece prea mult timp departe de casă sau/și „performează slab”. Dacă, Doamne ferește, ajung și acele cupluri la divorț, știm acum cine este de vină. Aferim!…

    • Tare ar fi interesant sa se faca un studiu cu premiile Nobel si ce s-a ales de ele. As incepe cu dezvoltarea DDTului, de catre Paul Müller, premiu in 1948. Azi DDTul este interzis.
      Ca alea pt pace sunt la misto, stiam cu totii, dar si astea stiintifice… Nu stiu de ce nu i-a dat lui Greta!

  10. Din nou, despre modelele climatice și premiul Nobel pentru fizică 2021

    Lăsând la o parte discuțiile despre încălzire, modelele climatice sunt extrem de limitate. Este binecunoscut în rândul modelatorilor, dar nu foarte mult mediatizat, că modelele sunt practic inutile pentru predicțiile regionale și articolele mele despre modelare/simulare climatică au demonstrat acest lucru cu numeroase detalii.

    Dacă mai e nevoie de un nou exemplu, iată ce scriau în 2019 autorii articolului On the use and misuse of climate change projections in international development:

    Modelele climatice sunt incapabile să reprezinte condițiile viitoare la gradul de precizie spațială, temporală și probabilistică cu care sunt adesea furnizate proiecțiile, [s.m.] ceea ce oferă o impresie falsă de încredere utilizatorilor de informații privind schimbarea climei.

    Această declarație categorică, fără dubii, publicată în 2019, ar fi trebuit să excludă imediat acordarea Premiului Nobel pentru fizică 2021 unui model climatic, pe deasupra și cel mai prost posibil. A fost juriul Academiei suedeze conștient de aceasta și alte declarații critice la adresa modelelor climatice? Nu știu. Ar fi facil să speculez că s-a acordat premiul Nobel pentru că este politically correct în actual context politic și au ridicat mingea la fileu participanților la COP26.

    Poate, după cei 50 ani care asigură secretul votării premiilor Nobel, arhivele vor fi deschise și vom cunoaște motivația reală…

  11. Andrei Vieru despre Premiul Nobel pentru fizică 2021

    Recent, muzicianul, matematicianul, scriitorul și pictorul Andrei Vieru a publicat volumul Elogiul frontierelor. Mic tratat de libertate, Edit. Humanitas.

    Pe 19 noiembrie 2021, dl. Adrei Vieru a avut o lungă convorbire cu dl. Alexandru Lăzescu, profesor de jurnalistică la Universitatea ”Al. I. Cuza” din Iași, autor și co-proprietar al cotiadianului Ziua de Iași și autor Contributors.

    După circa 44 minute, la o remarcă a ziaristului despre „ideologia supunerii”, dl. Andrei Vieru citează articolul meu Nobila minciună și premiul Nobel pentru fizică 2021:

    Când spun bani nu mă refer la faptul că ți se dă mită; nu asta spun. Dar dacă existența ta depinde de niște granturi, de exemplu, cum devine cazul? La ora actuală nu poți cu ușurință obține un grant în climatologie. Pur și simplu, afirmând realitatea încălzirii globale este cu totul insuficient. Trebuie să fii și catastrofist în plus ca să obții un grant. Trebuie să fii adeptul teoriei conform căreia nu numai că avem o încălzire globală, nu numai că avem încălzire globală datorată activității umane, ci avem și o urgență climatică absolută, adică în 2031 are loc sfârșitul lumii. Citeam zilele trecute un articol al profesorului Crânganu despre Premiul Nobel pentru Fizică 2021 în care spunea că unul dintre cele mai nefiabile modele de evoluție climatică a primit Premiul Nobel. Pur și simplu pentru că era cel mai catastrofist. Și de altfel unul dintre cele mai neconforme cu evoluția reală a datelor.

    Este foarte reconfortant pentru mine că semnalarea – pentru prima dată în mass media din România a nobilei minicuni din Suedia, a fost receptată și în Franța, unde acest lucru este încă de domeniul „așa ceva nu se publică”.

    Detalii,

    ZDITV: Dimensiunile și capcanele Libertății – Alexandru Lăzescu în dialog cu Andrei Vieru

  12. Personal sunt sceptic in capacitatea predictiva a modelelor climatice, problema este mult prea complexa, si intuitiv simt ca rezultatele modelelor sunt prezentate cu prea multa siguranța.
    In același timp nu cred in existenta unei conspirații a unui grup mare de oameni de știința. Exista totuși un peer review si exista si alți specialiști care ar putea produce modele alternative.
    Un comentator a pus mai sus întrebarea daca modelarea la scara foarte larga este datorata incapacității computerelor actuale de a face fata la simularea unui volum prea mare de infirmații. Nu știu, dar foarte probabil.
    Modelarea prin împărțirea in blocuri are o istorie de cel puțin 50 ani si a început in industria de petrol unde simularea mișcării fluidelor sub pământ se face cam in același fel: se împarte o zona de interes in blocuri de 200x200m sau 100x100m (foarte rar 50x50m) si se face inițializarea sistemului cu un minim de infirmații (uneori obținute dintr-o singura sonda care are un diametru de doar ~20cm). In industria de petrol, datele de intrare sunt mult mai puține si totuși este uneori necesara folosirea de rețele de calculatoare pentru a rezolva un număr mic de variabile. Realitatea este ca împărțirea in blocuri se face pentru a ușura găsirea unei soluții prin liniarizarea unor ecuații mult mai complicate care ar face munca unui computer prea lunga. Bănuiesc ca si modelele climatice operează prin liniarizarea unor ecuații. Un proces cheie de validare a unui model este history matching, capacitatea modelului de a prezice evoluția unor date măsurate ulterior inițializării. Pentru asta si in industria de petrol se folosește tuningul unor parametri. Ca sa ajungă la history matching uneori inginerii de zăcământ modifica datele de intrare (si pentru asta folosesc un ciocan destul de mare). Si aici se aplica maxima lui George Box despre inadecvarea modelelor de a descrie cu precizie realitatea si faptul ca unele modele sunt folositoare.

    • După părerea mea, exprimată deseori, modelele climatice exemplifică strălucit acel confirmation bias – o tendință psihologică prin care spiritul critic este suspendat în favoarea acceptării a ceea ce ne așteptăm sau dorim. Din păcate, climatologii, dar și alți oameni de știință, nu sunt imuni în fața acestui „virus”, care produce o interpretare a informațiilor/datelor/rezultatelor într-un mod care le confirmă convingerile sau ipotezele lor apriorice.

      Am scris în articol despre tunarea modelelor climatice, pe care o comparați cu ceea ce se întâmplă în industria petrolului pentru o obține așa-numita „history matching”. Dar sunt „tunări” și ”tunări”. Ceea ce se întâmplă cu simulările climatice este o trădare a științei pe care modelatorii pretind că o practică. De ce? Pentru că tunarea valorilor ECS, de exemplu, nu se face pentru history matching (cine știe cu exactitate care era ECS acum 2000 ani?), ci pentru a satisface obiective specifice și pentru a păstra parametrul într-un interval anticipat acceptabil. Mie îmi miroase a manipulare clasică, de tip Gaslighting.

      Deoarece o mare parte din istoria climei este necunoscută (de exemplu, rolul aerosolilor sau al norilor care influențează clima), modelatorii trebuie să inventeze istoria lipsă. Fiecare modelator este liber să își inventeze propria istorie, astfel încât diferitele modele să se potrivescă diferitelor climate presupuse din trecut. Adică, ajungem să avem atîtea climate câte modele au fost produse. Nu credeți că apare tentația de a produce, prin manipulare, climate fictive care să se potrivească tot mai bine cu modelele?

      Testarea unui model în raport cu istoria trecută și presupunerea că acesta va prezice viitorul este o metodologie care predispune la eșec. Eșecul începe atunci când modelatorul adaugă mai mulți parametri tunabili pentru a îmbunătăți modelul. La un moment dat, ar trebui să ne întrebăm dacă adaptăm un model sau dacă facem o simplă ajustare a curbelor. Dacă modelul a degenerat în ajustare de curbe, este foarte probabil ca acesta să nu aibă o capacitate predictivă serioasă. Iar compilațiile de programe folosite de IPCC (CMIP5, CMIP6) sunt o indicație că am intrat într-un regim de ajustare a curbelor (de temperatură sau CO2).

      Și să uităm că dacă programele sofisticate de modelare climatică pot spune, mai mult sau mai puțin, tot ceea ce autorii lor le-au proiectat să spună, trebuie să adăugăm la rezultatele finale și efectele sindromului GIGO (Garbage In, Garbage Out) rezultat din folosirea unor date tunate sau chiar fictive. Iar rezultatele nu pot fi decât slab reproductibile, conform paradigmei CACE (Changing Anything Changes Everything).

      Patriarhul geologiei americane, T. C. Chamberlin, a avertizat încă din 1897 oamenii de știință să nu cedeze instinctului de a se îndrăgosti de o teorie sau o metodă favorită (Copilul meu, pentru că eu l-am făcut, e cel mai deștept, mai frumos, mai capabil etc…). Dacă se întâmplă lucrul acesta, se pierde obiectivitatea. Faptele care le susțin „dragostea” vor fi celebrate, cele care le pun la îndoială „dragostea” vor fi ignorate sau uitate. Chamberlin a propus ca antidot al acestei situații metoda ipotezelor de lucru multiple. Din păcate, deși are o vechime respectabilă, acest remediu nu se aplică: Modelatorii climatici au o unică „dragoste” – gazele cu efect de seră, cel mai „frumos” și mai „voinic” dintre ele fiind, desigur, dioxidul de carbon. Și dacă oamenii aceștia – modelatorii – petrec ani, sau decenii, crescându-și și adorându-și „odrasla” carbonică, credeți că o vor abandona vreodată de dragul unui principiu formulat cu peste 120 ani în urmă?!

  13. Mie mi se pare mult mai importanta si „mai apropiata de durerile noastre” aceasta stire de mai jos, inclusiv implicatiile asupra CO2 (sau CO2e…cum doriti)
    Tare as vrea sa cunosc citeva opinii ale stimatilor cititori/contribuitori la Contributors !?…prin astfel de „contributii” ne putem „decanta”…

    https://www.focus-energetic.ro/unitatile-3-si-4-de-la-cernavoda-intra-in-linie-dreapta-s-a-semnat-primul-contract-cu-candu-energy-77992.html

      • sa nu ne grabim. citez mai jos, din „zone franceze” care au ~80% din energia lor pe baze nucleare:
        “…The French government has been one of the biggest advocates of gas in the EU taxonomy. Although it has not yet taken an official position, its ambassador in the Czech Republic announced that Macron’s plans were to be aligned with the Eastern European block. Having led a group of ten countries in lobbying to ensure that nuclear energy is labelled green, Macron’s government seems to be willing to let fossil gas be included in the Taxonomy if it can secure a green stamp for nuclear energy, according to a recent leaked paper that unveiled what France’s position could look like….”
        A „considera”ca energia nucleara este „green”este un lucru, in realitate insa, lucrurile stau/ar putea sta cu totul altfel…PINA LA URMA, CUM SE VEDE MAI SUS, TOTUL ESTE POLITICA.
        Daca insa vrem sa ne gindim obiectiv, la realitate, va indic citeva puncte, spre reflectie, „contra” energieï nucleare cum ca ar fi „carbon free”:
        1. trebuie sa evaluam „intreg ciclul nuclear” (extragere minereu-fabricare combustibil-instalatii-functionare-extragere Pu-depozitare deseuri-poluare reziduala), nu numai productia in sine a energiei intr-o centrala nucleara „gata construita”
        2. de ex. cu cita motorina consuma camioanele sa extraga zeci de mii de t de minereu si vapoarele sa-l transporte, mai bine construiesc o centrala pe pacura si tot un drac e…
        3. la fel cu productia Zirconiului (care, alaturi de Ti) este un metal „mai rar” iar obtinerea lui in forma pura, necesar fabricarii comb nuclear, ar ingrozi orice om simplu, fara sa fie neaparat „ecologist”…si se repeta iarasi cele de la 2 de mai sus
        4. Romania, ca sa produca D2O, a functionat zeci de ani cu o centrala (mare !) pe carbune, la Halinga. Nu vreti sa stiti cit CO2 este inglobat in D2O-ul existent.
        Mai sunt multe si multe alte „chitzibusuri” dar, nu e spatiu sa le mai mentionam…sa ne oprim doar la acestea citeva…dupa mine, s-ar parea ca le marim (emisiile).

    • Mai lasati-ma cu gogosile astea. Si prin 200x se facuse un consortiu cu CEZ, Arcelor Mital, etc. care sa investeasca in aceste unitati.
      E o mare gogosasa a politrucilor din structurile energetice detinute de ME sa arata ca fac ceva pentru ca au o problema azi (ieri pretul pe PZU a fost de 2000 lei/MWh) ne promit marea cu sarea peste 1 decada.
      Nu se va face nimic in energie, banii de la PNRR vor ramane acolo, pentru ca lipsesc cele 3 ingrediente pentru a face ceva in acest domeniu: conducere, cunostinte si competenta fiind in loc puse celelalte 3 lucruri care misca sistemul: politruci, pafaristi si panarame.

    • Stii ca stau cu ochii pe matale ca pe butelie…
      Vad ca vrei sa joci pe aici rolul provocatorului, nu-i bai, avem nevoie si de asa ceva.

      1. Mai sus intrebi, poate retoric, „1. CE-O FI RAU SA RENUNTAM LA COMBUSTIBILII FOSILI ???????? ????????”
      Raspuns: nu e rau, dar nici bine, in primul rind ce motivatie am avea si-n al doilea rind cu ce il vom inlocui, ca nu prea avem cu ce. Si cit costa distractia?
      2. provocarea cu co2e e stravezie, s-ar potrivi la scoala de balet si bune maniere, pe aici sunt totusi baieti scoliti.
      3. In sfirsit, treaba cu CANDU. Da, dupa mine marirea capacitatii energetice a tarii, cu indiferent ce metode, dar, mai ales, cu energie nucleara e binevenita.

      P.S Mi-ar place daca ai fi mai consistent, stiu ca poti, ai dovedit-o si ti-am multumit,

      • Sa incerc, cu placere, sa fiu mai consistent, pentru dezbatere cu dvs. si toti „partenerii” din Contributors, in spiritul unui dialog argumentat si amical. Azi, incep cu pct. 1 de sus:
        Pai, as incepe cu „cit costa distractia”, cum bine (si corect !) ati pus problema.
        Vrem sa facem 3 & 4 care ne costa (azi) 8 miliarde $ care vor fi gata dupa 2031 (#3) si #4 dupa…dar, intre timp, vom avea urmatoarele probleme:
        – cu IDC (Interest during Construction) va asigur ca vor creste pe la 9,5-10 miliarde, (care trebuie platite de Beneficiar, nu sunt finantabile) cu conditia sa le finalizam la termen…altminteri, sarim si de 10 miliarde;
        – pentru exercitiu simplu, oricine poate calcula cele, sa zicem optimist, 10 miliarde de $, amortizabile in 20 de ani (asa zice Codul Fiscal pentru inst.energetice), la un discount factor de 9% (in acesta este, printre altele „country risk”inclus, dáia e asa mare), si vom constata ca „anuitatea” factorului de recuperare a capitalului investit impartita la productia anuala de 1400 MWx8000 h/an= 112 mill.MWh/an (ADICA COSTUL FIX AL ENERGIEI > 110 $/MWh !!)…atentie: nu am adaugat si costurile variabile !…si „decommissioning” Incercati va rog sa „conceptualizati” (intr-un articol pe care l-am scris acum o luna despre „De ce cresc asa de mult preturile la energie in Romania”?!) in care vom avea „2 centrale ïn baza” care au un cost de productie de >140-150 $/MWh !? (nu ca alea de azi U-1 & 2 si Hidro, care au un cost de productie de ~40 EUR/MWh
        – o alta problema mai presanta: CE FACEM PINA ATUNCI (2031) ???…ca noi „murim”azi !…si, mai rau, alocam azi fonduri uriase, luindu-le de la alte necesitati critice !
        Ce alternative am mai fi avut, sau, ce s-ar mai fi putut face ? Pai, am sa dau un singur exemplu (avem la dispozitie asa de multe optiuni !…):
        – sa zicem ca facem un program de PV de pus pe casele romanilor (chiar grant finantat de stat) si sa zicem ca punem (e foarte usor !) panouri de 3 KW pe 4 milioane de case (nu intimplator spun 4 mil case, pentru ca aceasta este cifra INS care atesta ca sunt 4 mil. case inclazite cu lemne de foc- 20 mil. t/an- si voi reveni la acest subiect). Cele 4 mil. case x 3 KW = 12 mil. KW instalati, adica 12.000 MW putere instalata. Daca presupunem un factor de utilizare anuala a puterii instalate de numai 25%, „esuam” intr-o putere de 3000 MW (comparativ cu 2×700 =1400 MW nucleari)
        Cit naiba o costa MW-ul fotovoltaic instalat astazi ?: e undeva pe la 0.5-0.6 mill EUR/MW, (si tot scade !) adica, „toata distractia” ne-ar costa cam 0.6 mill EUR x 12.000 MW ~7 miliarde pentru o energie produsa mult mai mult decit 3 & 4, disponibila incepind de azi si, foarte important-produce ziua, adica cind e nevoie, la virf si nu noaptea….si mai si scap de dilema : este sa nu Nuke „verde”?!
        Ma opresc aici…voi continua si cu alte optiuni mai tirziu, care, sper sa ne „scuture” din amorteala….cit de multe optiuni avem…si mai curate, si mai ieftine, si „mai la indemina”
        si sa nu uitam: Romania de azi nu mai e Romania de acum 30 de ani- adica, daca turbogeneratoarele de 700 MW si o gramada de echipamente erau fabricate in tara, acum, nu mai facem prea mare lucru…mai nimic…dar, le importam…
        Stimati parteneri de dialog, pina acum, numai pe baza acestor date obiective, dvs. ce ati alege ?

        • Foarte frumos, insa din cele 4 mil de case multe sunt locuite temporar si multe altele sunt locuite de persoane care nu au o putere financiara suficient de mare ca sa investeasca in panouri fotovoltaice. Deci mult mai putine case vor putea fi acoperite, echipate cu aceste mijloace de producere a energiei electrice. Factorul de capacitate este de 25% de exemplu insa acest factor e o valoare medie, pe intreg anul. De obicei avem nevoie de incalzire iarna cand acest factor e si mai scazut. Sunt curioasa cat e factorul de capacitate in luna ianuarie. Ma indoiesc ca in lunile de iarna in care ziua e scurta si de obicei e innorat zile la rand te poti incalzi de la panori solare. Adica nu ma indoiesc, sunt sigura. Asa ca aceasta modalitate de incalzire iese automat din calcul, nu pentru ca e scumpa, nu pentru ca nu e ecologica, ci pentru ca nu e posibila. Deci in concluzie ramanem cu incalzirea pe lemne si lucram la construirea reactoarelor nucleare care produc continuu indiferent de anotimp.

          • Draga Ibi, am pus „pe masa”, niste cifre, ca ordin de marime, fara a fi necesar sa si fie precis exacte, sa stim cam pe unde ne aflam…..ok, nu 4 milioane de case, sa zicem doar 2…ca energie, tot fac cit 2 grupuri nucleare (aprox.)…in ce priveste incalzirea: va rog sa observati ca m-am referit la energie electrica si nu termica. Pentru inlcazire sunt multe multe alte alte solutii, (le putem discuta separat), dar, ca veni vorba de inclazire cu eneegie nucleara – cred ca nici dvs. nu veti vrea asa ceva…sa platiti peste 150 EUR/MWh la electricitate pt. inclazire !?!? am incercat in cele mentionate sa ridic PROBLEMA COSTURILOR LA NUCLEAR (investitie, energie si mai ales DE CIND AR FI DISPONIBILE)…si , dupa mine, „ceva nu se leaga”…

            • Ca de obicei, genialii strategi de cârciumă au idei fenomenale care dacă ar fi aplicate la scară națională, continentală. sau planetară ar asigura negreșit tinerețea fără de bătrânețe și viața fără de moarte.

              Sigur, mai există doar unele „mici detalii” care trebuie rezolvate.

              Soluția e foarte simplă. Mai găsți-vă câțiva dreptcredincioși, decuplați-vă de la rețele publice gaz și electricitate. Trăiți așa vreo doi ani și după aia uimiți-ne.

              Partea interesantă e că într-o lume în care zeci, poate sute de milioane de iecologiști rag de se aude până la ceruri nu există acolo una sau după sute din ei ce să trăiască mereu fără a arde fosile. De ce oare?!

          • In sezonul rece, cererea poate fi acoperita in mare parte de parcuri eoliene. Romania are un potential eolian imens in platoul Marii Negre dar si in Dobrogea, Podisul Moldovei, varfurile Carpatilor si Sub-Carpatilor. Numai potentialul eolian offshore al Romaniei ar putea acoperi de cateva ori cererea!

            Conform actualului nivel tehnologic, energia regenerabila-intermitenta necesita acoperire si complementare (in proportie de 60%?) cu solutii de stocare sub forma de baterii si centrale felxibile de cogenerare (pe gaz, deseuri si biomasa) ceea ce va ridica costurile de productie a mixului electric pana in jur de 7-8 centi /kWh. Cat ar costa oare costurile de productie a anergiei nucleare daca luam in calcul si cheltuielile finaciare – ratele creditelor si a dobanzilor? Alegerea celei mai avantajoase optiuni necesita cantarirea atenta tuturor aspectelor, incepand cu costurile totale de productie, modele de finantare, beneficii socio-economice, securitate energetica, s.a.m.d.

            • Splendidă idea!

              Cea ar fi să începeți prin exemplul personal?! Dacă toți iecologiștii ăștia care propovăduiți beneficiile moriștilor de vânt și ale panourilor solare v-ați decupla azi (nu mâine, de ce să mai așteptați?) de la rețeaua electrică publică și ați trăi doar cu panouri solare și eoliene problema codoiului ar dispare imediat.

              Când colo, în loc să o faceți ne asurziți cu guițurile dumneavoastră isterice pe noi ceilalți ce am aflat încă din clasa a 6-a dioxidul de carbon e gazul vieții fără de care mai întâi vegetația și apoi întreaga viață de planeta noastră ar pieri.

              Haideți! Ce mai așteptați?! Dovedii fezabilitatea soluției prin exemplul personal. Dacă treceți iarna vom fi impresionași iar dacă nu. veți avea consolarea că ați pierit pentru o cauză bună :)

            • @Josef Svejk
              Va multumesc pt. recomandari, dar ati gresit adresa. Eu chiar nu sunt adeptul stilului „autarhic” de viata, nu am pomenit niciunde despre debransarea de la retea si alte aberatii.

              Tranzitia energetica este in primul rand despre inclinarea mixului energetic in favoarea regenerabilelor, atragerea investitiilor private in valorificarea surselor regenerabile disponibile pe plan local in cresterea eficientei energetice, dezvoltare economica durabila pe termen mediu si lung si, nu in ultimul rand, despre administrareea riscurilor legate de schimbarile climatice actuale prin reducerea emisiilor de CO2. Pentru a evita neintelegeri, la acest ultim capitol va recomand sa studiati si definita expresiei „carbon neutral”.

            • @MB

              Aha!

              Altfel spus dumneavoastră nu doriți nicio clipă să încercați pe pielea proprie chestiile ale cu reducerea de codoiului. În schimb tare ați vrea să ni le băgați pe gât nouă celorlalți care n-am mușcat-o la legenda codoiului. Ei bine iată că din păcate nu merge chiar așa. Dacă doriți din toată inima să vă luptați cu codoiul n-aveți decât să vă găsiți alți zgubilitici ca dumneavoastră și să o puneți de comunități din alea „sustenabile”. Noi avem popcornul pregătit :)

              Între timp n-ar fi rău să căutați un experiment care dovedește efectul de seră măsurabil al codoiului la concentrația atmosferică de 0.041%. Vă asigur că această aventură va fi de natură să vă acopere o bună parte din lacunele de educație elementară…

        • Daca panourile merg precum spuneti dati-ne proba concreta, luati-o inainte si debransati-va casa de la retea. (Solutia i-a fost propusa cuiva aici, acum multi ani de JS, urmati-o!) Hai, poate va merge frigiderul. Insa-l scoateti din priza cind porniti automatul de cafea, da?
          Ce va mai trebuie nuclear cind solareala e atit de ieftina si de buna? Trageti heblul si gata. Si acasa si si la firma, hai ca sinteti destepti si tehnologizati pe-acolo, ba va mai faceti si cu niste subventii (adica imi bagati mie miine in buzunare).
          Cine stie, poate miine va inrolati si in armata adulatorilor Sf. Elonie Musca Teslatorul? Hai, curaj, in felul asta dati si o lovitura puternica si lu’ alde Petrom si Lukoil care, nu-i asa, sint vinduti lu’ Putin, ca trebuie sa maninca si gura lu’ analistu’ ceva.
          Asteptam cu interes sa va investiti banii proprii in „energii alternative”. O mica intrebare: alternative la ce?
          Domnu’ inginer, diploma nu v-o poate lua nimeni insa n-ar fi rau sa aratati ca ati luat-o pe merit. Asta inseamna lucrul si intelegerea de „date, diagrame si formule” nu aritmetica de contabil. Restul sint ursulisme.

          • Stimate Domnule „nu stiu cum va cheama”, dar pot trai cu asta:
            – nu aveti de unde sa stiti (si nici nu sunteti de condamnat) cite regenerabile am deja in/pe casa si, mai ales, cite am instalat prin industrii in RO (de mai mult de 9 ani de zile) si pe citi i-am ajutat sa faca asta. Asa ca, n-am ce sa va mai zic in plus, nu ca scuza, nici ca aparare ci, doar ca o constatare;
            – in ce priveste diploma si expertiza mea de inginer (dar nu numai de inginer…) am demonstrat-o practic, de multi, de foarte multi ani, si, de asemenea, nu e nevoie, din nou, nici sa ma scuz si nici sa ma apar. Am folosit „aritmetica de contabil” pentru a ma face simplu de inteles de catre oricine (nu de dvs., Doamne fereste !…dvs. ati sesizat imediat „erorile” mele).
            Cum spuneam in deschiderea articolului, l-am scris cu speranta unei discutii argumentate, pe cifre (de aia le-am si pus „contabiliceste”) si, mai ales amicala si relaxata, fara declaratii si citate fara sens…asa ca …relax !….nu va forteaza nimeni sa intelegeti chiar tot ceea ce se spune sau scrie

            • Stimate Dragostin, de cate ori trec prin Doborgea si vad acele multe moristi de vant ma intreb, sunt folosite la capacitate, unde ajunge curentul sau se invart degeaba, pana acum n-am gasit un raspuns.

            • Oooo, unde ati ajuns de la modesta introducere „Nefiind expert in schimbari climatice, totusi, m-as incumeta sa-i comentez Dlui Cringanu, articolul, bogat in date, citate, calcule, rapoarte, etc., etc. si nu-i contest veridicitatea.”
              Dvoastra ” intelegeti chiar tot ceea ce se spune sau scrie”? de le negati altora?
              Titlul articolului este „De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?”, Si e scris de profesorul Constantin Crânganu. Atunci dece afirmati „Cum spuneam in deschiderea articolului…”. Dvoastra ati deschis doar sirul comentariilor, cu „modesta” afirmatie citata.
              NB,
              realizez dece platesc mai scump curentul: ” cite am instalat prin industrii in RO (de mai mult de 9 ani de zile) „.

      • 1. Mai sus intrebi, poate retoric, „1. CE-O FI RAU SA RENUNTAM LA COMBUSTIBILII FOSILI ???????? ????????”
        Raspuns: nu e rau, dar nici bine, in primul rind ce motivatie am avea si-n al doilea rind cu ce il vom inlocui, ca nu prea avem cu ce. Si cit costa distractia?
        ————————————————-
        Motivatia ar fi ca fosilii sunt epuizabili si suntem intr-un moment in care hidrocarburile sunt de neinlocuit pentru majoritatea covarsitoare a obiectelor de care ne folosim in viata cotidiana, si cand nu mai ai sursa nu mai conteaza cat platesti.
        Sta in picioare ce am scris ? (intrebare nu aroganta).

    • Nuclear toata ziua. Fara aminare. Combustibilul e ieftin si poate fi cumparat usor din mai multe surse (totusi nu exista competitivitate pe o astfel de piata, si productia si distributia sint strict supravegheate. Asta ca sa n-avem vorbe).
      Depozitarea deseurilor este rezolvata pentru tot ce vor produce cele 4 reactoare in toata viata lor, nu exista probleme nici aici. (Mi-am facut stagiatura acolo mult inainte de a se fi pus problema deseurilor de la Cernavoda, locul e cum nu se poate mai bine ales. Nu e vorba despre cimpul ala de pe linga centrala de care vorbeste Cncan, depozitul e in alta parte).
      Ecologismul ignar sa faca bine sa profite de ocazia de a tacea.

      • Eeeeh, cum spune un prieten de-al meu: incerc si eu „sa bag batu’prin gard”…sa vad ce se intimpla !?
        Imi plac discutiile contradictorii, dar argumentate si logice si, observ ca sunt multe opinii pro si contra in rindul stimatilor interlocutori din Contributors ref Nuke in Romania si emisii. Asta, pentru mine, personal, este foarte reconfortant, macar la nivelul nostru micro de dezbatere, pentru ca in Romania, o dezbatere publica asupra rolului energiei nucleare, nu s-a facut niciodata, din cite stiu, asa cum se face de obicei, in tari mai acatarii…sa nu uitam ca o astfel de decizie, practic, va afecta cel putin 2 generatii dupa noi ! (si ca mediu, si financiar si strategic)…o fi bine, o fi rau ?!

        • Domnu Dragostin,
          sper ca glumiti, bagind batu prin panouri solare, atunci cind credeti ca energia solara ar putea rezolva problema incalzirii iarna, pe ulita, A-nceput de ieri să cadă, Câte-un fulg, acum a stat,

          Pacat de socotelili matale, ca tare bine aratau.

          • In centrele urbane exista sisteme de inclazire comuna, centrale flexibile de cogenerare pe gaz, deseuri, biomasa, dar si tehnologii noi precum pompele de caldura. In zonele rurale, pot fi folosite centrale termice pe gaz (sau pe biomasa) si pompe de caldura. Majoritatea cladirilor din zona alpina a Austriei si a Elvetiei sunt incalzite cu centrale termice pe pellets si Hackgut /wood-chips. https://www.hargassner.at/en/biomass/heating-wood-chips.html

            • Asta da evoluție! Deci recomandarea dumneavoastră e să trecem la vreascuri dar pe care le denumim elegant „pellets” să nu mai sune ca-n neolitic. Singura diferență esențială între „pellets„ și vreascurile strămoșești e că vreascurile uscate le adună tetea Gheo direct din pădure, în timp ce „pellets” sunt procesate, ambalate în fabrici ce evident că trebuie să ardă ca orice fabrică fosile și transportate cu camioane ce ard la rândul lor fosile.

              În acest întreg proces „ecologic” îl cocoșăm pe bietul Gheo cu prețuri suplimentare și comisioane în numele salvării planetei + mai și ardeți fosile cât încape.

              Așa că văd că acum sunteți cu mintea odihnită bine de tot, ce alte idei din astea cutremurătoare mai aveți?

            • imi luati „piinea de la gura”…cam tot pe aici voiam sa aduc vorba, mai tirziu…si eu vorbesc din pozitia unuia care a construit centrale de cogenerare pe biomasa, de vreo 9 ani in urma…deci, fac parte din aia care vorbesc „din interiorul energiei si isi cistiga traiul din asta” si nu din cei care „vorbesc despre energie”…
              e o mare diferenta !

          • Pai eu nu vorbeam de incalzire/energie termica ci numai si numai energie electrica…la termie discutam separat, mai tirzou, cu mare placere…si, oricum, nu cred ca v-ati permite sa va incalziti electric cu 150-160 EUR/MWh…produsa nuclear
            Iar solarele sunt doar O PARTE A SOLUTIEI..n-am afirmati nici un moment ca e solutia si, iarasi, despre alte solutii, discutam separat
            Mie imi creeaza un mare discomfort sa vad ca avem atit de multe solutii, mai ieftine si mai rapide si nu ne uitam la ele…si electrcitate si caldura

            • Cei de la UE prefera modele centralizate atat in producera cat si repartizarea energiei electrice cat si termice, restul fiind solutii individuale surplusul de energie eletrica introdus in retea fiind platit la un pret destul modest.
              Sa poata functiona eficient productia de energie electrica a 4 milioane de gospodarii acestea ar trebui sa fie interconectate intre ele ce complica treburile destul de mult fiind e nvoie de multa inteligenta artificiala.
              Ar fi bine daca s-ar incerca prin toate mijloacele productia de energie in functie de posibilitati, la sate probabil fiind alta solutie de prefart decat intr-un oras, diversificarea fiind probabil reteta si multe subventii.

            • Brilliant ca întotdeauna! Ce mai contrează încălzirea dacă dăruiți nației nuculara peste vreo 10 ani?! La o adică după cum zicea odinioară și marele Pingelică, omul mai ia un palton și mai strânge din buci până la primăvară :) Eventual mai pune un panou solar în balcon și se încălzește de la el.

              Mare noroc aveți că nu sunteți într-o poziție de decizie. Că știți prostimea are prostul obicei de a nu-i înțelege pe vizionari. De exemplu pe bietul Pingelică l-a pus la zid…

          • Nici un moment nu m-am referit la energie termica (inclazire). Tot subiectul a fost despre energie electrica !…iar ca sa va inclaziti electrci de la un CNE care va da 150 EUR/MWh, nu cred ca v-ati permite
            Despre caldura (energie termica), vom discuta separat

            • Aici asa-i!

              Ați sugerat doar ca patria să le cumpere tuturor românilor ce se încălzesc cu elemente panouri solare pe case :) Din păcate pe planeta noastră se produce un fenomen astronomic recurent numit „noapte” când panourile solare nu prea funcționează.

              Sunteți ca-n bancul cu Pingelică. După ce au ajuns americanii pe Lună Pingelică a trasat sarcină academiei române să trimită oameni pe Soare. Toată lumea a aplaudat entuziast. La sfârșit unul din academicieni a întrebat sfios totuși cum va ajunge racheta aia pe Soare dacă acolo e așa de cald. La care Pingelică a replicat prompt: „Păi racheta aia o s să zboare numai noaptea. Ziua o să se ascundă la umbră!. Chiar la toarte trebuie să mă gândesc numai eu?!”

  14. In filmul „The Hitchhiker’s Guide to the Galaxy”im urma intrebarii originii vietii, a universului si a restului, supercomputerul dupa 7,5 milioane de ani de calcul concluziona in urma unui raspuns nicidecum pe placul oamenilor, poate nici intrebarea n-a fost pusa destul de exact.
    Asa si cu toate modelele, el sunt sunt doar o simplificare a realitatii pt a intelege unele aspecte si nicidecum pt a putea intelege intrutotul toate aspectele.
    Astazi insa traim intr-o cu totul alta lume, liniara in care se cauta evitarea obstacolelor si a probelemelor si culmea se incearca rezolvarea lor tot lineara cu ajutorul calculatoarelor, a datelor.
    Incercam sa cuprindem analogul prin digital dar se pare ca se uita tot mai mult, traim totusi intr-o lumea reala cu fenomene de multe ori haotice precum clima si care greu daca nu imposibil se poat comprima in niste algoritmi.
    Si ca fapt divers, Henry Ford care inventat banda rulanta in industria auto a copiat-o de la macelarii din Chicago, asta da progres fata de multe ” noi inovatii” care nu au nici o legatura cu progresul, inlocuiesc ceva cunoscut cu altceva, ex. o tabla banala de scris de la scoala cu una actionata electric, pt ce ?
    Viata insa devine interesanta si palpitanta daca intervine necunoscutul, de care ne este frica, intervin complicatii si situatii neprevazute, intervine coincidenta.
    Cum ar fi arat lumea daca Google si restul ar fi fost inventate acum 1500 de ani , Columb n-ar fi incurcat drumurile daca avea GPS, Scufita Rosie si-ar fi dat imediat seama in urma scanarii faciale ca bunica nu este cea din pat iar Odiseu ar fi ajuns la timp la Penelopa, ce lume perfecta, nu-i asa ?

    • cind se distruge o comunitate poti eventual evada intr un loc virgin si sa ncepi de la zero (s a ntimplat cu europenii ce au fugit in salbaticiile descoperite de navigatorii curiosi). cind insa te n virti cu buna stiinta intr o eprubeta arhicunoscuta, fara posibilitatea evadarii, psihicul uman intra n impas. sa ne intelegem – if we lose fredom here, there is no place to escape to – sapiensul este rezultatul conjuncturii si nu o poate modifica, precum musculitele de otet ce nu pot supravietui in lipsa marului stricat

  15. O fascinantă explicație a faptului că modelele climatice actuale sunt, în majoritate, „fierbinți” a fost postată acum câteva ore.

    Explicația aparține profesoarei Judith Curry, climatolog, fostă conducătoare a School of Earth and Atmospheric Sciences de la Georgia Technology University, membră a NASA Advisory Council Earth Science Subcommittee, membră a NOAA Climate Working Group, membră a National Academies Space Studies Board, membră a National Academies Climate Research Group.

    Profesoara Curry, despre care am scris în articolul Poliția științei și sfidarea consensului (2020), folosește argumente similare celor din articolul meu, întărite cu altele din exemplara ei carieră profesională de climatolog: rolul nefast al valorilor exagerate ale ECS, al scenariilor cu emisii exagerate de tip RCP8.5 ș.a.

    Recomand cu căldură prezentarea care tocmai a fost postată:

    https://youtu.be/RVKifpSrzEA

    • Interesanta explicatia, desi, personal, nu mi s-a parut fascinanta, sau, nu mai mult ca multe altele.
      Fascinanta mi se pare insa „lupta unora contra altora” de a demonstra sau infirma ca CO2 este cauza tutror relelor si ne straduim sa facem aceasta cu diverse modele „fierbinti” (cele „reci”nu au aparut inca) care sa demonstreaza ca CO2 e problema.
      „The bottom line is”: putem avea si modele „reci”, la urma urmei, intrebarea fundamentala si as zice, de bun simt, ramine: ESTE BINE SAU NU SA REDUCEM EMISIILE ?..si sa lasam mama natura sa faca ce vrea ea, ca, tot se pare ca nu o intelegem si, din ce se vede, sansele sunt foarte mici pe termen scurt si mediu. Ca o fi CO2 cauza sau nu, personal, „I don’t care”, cel putin, imi dau o sansa in plus…daca e CO2 cauza,… daca nu…”so be it”…cel putin, ma incadrez in DNSH (cum zice CE in Taxonomie: „do not significant harm”)

      • Vaporii de apă sunt principalul „gaz cu efect de seră” pe planeta noastră. Atunci când vă faceți o cafea, un ceai sau o supă generați artificial vapori de apă, deci „gaze cu efect de seră”. Așa după mintea dumneavoastră ar trebui scoase în afara legii aceste lichide periculoase și emisiile lor?

        În altă ordine de idei, cunoașteți vreun experiment repetabil care să demonstreze un „efect de seră” măsurabil al dioxidului de carbon în concentrație de 0.041% – adică cea atmosferică?

        • Sarind peste polemici (moleculele nu isi modifica proprietatile in functie de concetratia lor in sistem) conform echipelor multidisciplinare in domeniu, emisiile imense de CO2 sunt catalizatorul schimbarilor climatice din prezent (intensitatea solara a scazut in ultimile 5 decenii, iar aburii condeseaza in timp de 7 zile sau asa ceva).

          Evident, nu am capacitatea sa evaluez rezultatul modelarilor, topicul ma depaseste din ambele puncte de vedere, stiintific si tehnic. Nu dispun nici de bugetul necesar sa finantez echipe multidisciplinare cu expertiza in domeniu si nici echipamente, supercomputere, etc (in climatologie, efectele variabilelor sunt complexe). Apropo, este cineva capabil sa dea asigurari sau sa demonstreze ca impactul emisiilor imense de CO2 asupra climei globale este egal cu “zero”? https://www.youtube.com/watch?v=bX4eOg2LaSY

          • dar care sunt schimbarile climatice din prezent ? se incalzesc polii ? incalzirea polilor e echivalenta cu o incalzire globala ? cum constatam si cum percepem incalzirea gobala ?
            temperatura „medie globala” e presupusa a fi undeva pe la 15C; daca la dvs., de maine incepand, temperatura ar deveni constanta de, sa zicem, 16-17C, atat iarna cat si vara, atat ziua cat si noaptea, ati percepe fenomenul ca fiind incalzire sau racire ?
            in Ro iarna trecuta a fost blanda, fara gheturi, zapezi, geruri sau viscole; dar a fost luuuuuuuuuunga: in iunie 2021 inca se mai inregistrau maxime ce nu depaseau 12C; per ansamblu a fost incalzire sau racire ?
            sa masuram temperatura de acum, 03dec, ora 15,00: sa zicem ca notam 10C; care e probabilitatea sa fie 10,4C sau 9,6C ? si care e probabilitatea ca media reala din intervalul 14,30-15,30 sa difere cu 1-2C de valoarea pe care am inregistrat-o oficial ? ok, sa folosim un termometru care inregistreaza automat temperatura in orice moment si determina media reala prin integrare: dar cu ce comparam, ca inaintasii nostri determinau media zilnica doar prin citiri la intervale regulate ?
            temperatura se masoara standard la 1,5m deasupra solului, unde termometrul zice ca-s 10C; care e probabilitatea ca la H=3m sa avem t=9,9C, la sol 12,1C si media reala la 1,5m sa fie de fapt 11C ? ba chiar iarna, noaptea si pe vreme umeda gradientul poate fi in mod normal invers, cu solul mai rece si aerul mai cald: o fi oare acelasi lucru din punct de vedere energetic ?
            in fine, care ar fi probabilitatea ca media tuturor mediilor tuturor statiilor sa difere cu mai mult de 1-2C de media reala ?

          • Stimate domn, experimentul de la link-ul pe care l-ați dat e un sofism ieftin pentru oameni cu inteligență și educație precare. Sunt surprins că ați putut fi păcălit așa de ușor.

            Eu mă refeream la un experiment repetabil care să arate că codoiul la o concentrație de 0.041% (adică cea atmosferică) are vreun „efect de seră” măsurabil.. Omul ăla umblă cu codoi concentrat, adică de vreo 2400 de ori mai concentrat ca cel din atmosferă.

            Experimentul era relevant dacă avea un cilindru cu compoziția atmosferică și un altul din care e extras tot codoiul. Atunci nu s-ar fi văzut nicio diferență între flăcările de dincolo de cei doi cilindrii.

            Sau ca să înțelegeți și mai bine: Un om obișnuit bea cam 2 litri de apă pe zi. Dacă însă cineva îi toarnă cu pâlnia 4800 de litri pe apă pe gât în 24 de ore (adică 3.33 litri pe minut) acel om va muri în câteva minute, nu ore.

            După mintea individului ce a făcut „experimentul” cu tubul de codoi (și al celor ce-l pot crede :)), de aici ar trebui trasă concluzia că apa e un pericol pentru planetă și trebuie eliminată. Nu-i așa?:)

  16. 1. Sa ma bata cucu daca pricep de ce considerati ca e mai potrivit – in limba romana – sa „tunati” decat sa aproximati sau ajustati un parametru/etc”? -(Stiam ca o masina o tunezi punandu-i luminite pe dedesubt, dar unui parametru ii aproximezi o valoare si un sistem il simplifici, de regula ignorand din parametri.) – Ca eu, daca mai rezista omenirea si daca se continua in ritmul asta cu trecerea de neologisme dintr-un domeniu auto in zona stiinelor, n-o sa mai pot intelege nimic dintr-un articol (relativ) stiintific peste, sa zicem, 200 de ani
    2. Totusi nu e rau ca se fac modele, chiar daca sunt inexacte sau incorecte, pana la urma se va ajunge la unul corect sau se va infirma metoda modelelor (no, ase ceva !!!?) sau se va schimba modul de abordare. Fara cercetare am fi ca in antichitate, nu credeti?
    3. Mi-ar placea sa nu se taie/arda padurile in ritmul actual. Mi-ar placea sa ma pot plimba langa o artera rutiera aglomerata fara sa am sentimentul ca ma inabus (apropos, de ce nimeni nu aduce pe tapet reducerea emisiei de CO2 prin reducerea numarului de automobile?). Mi-ar placea sa nu existe exploatari sau industrii care polueaza in asa masura incat zona inconjuratoare sa ajunga de nelocuit. Credeti ca daca nimeni nu insista ca trebuie sa se schimbe ceva in comportamentul oamenilor, se va opri cineva din distrugere (a naturii)?

    • 1. Autorul a explicat într-un articol precedent de ce a folosit termenul de „tunat”. Vedeți:

      https://www.contributors.ro/cand-modelele-climatice-sunt-tunate-precum-femeile-cateva-observatii-despre-sfarsitul-obiectivitatii-stiintifice-si-trecerea-de-la-climatologie-la-calamitologie/

      E pur și simplu vorba de o ironie pe care fanaticii furibunzi ai jihad-ului eco evident că n-au cum s-o prindă.

      2. Când o să apară acel „model corect” să nu uitați să ne anunțați. Eu cred că nu va apărea niciodată. Căci dacă ar parare o grămadă de „savanți” din ăștia de veresie ar rămâne fără pâine :)

      3. Nimeni nu vă oprește să o faceți. Vă dau un exemplu de promovare a împăduririi: În America vișinele sunt practic necunoscute ca fructe pentru desert. Soției mele îi plac enorm și se săturase să tot alerge prin magazinele de „deli” pentru câte o punguță cu câteva vișine.

      A reușit prin nu știu ce combinație rocambolescă acum vreo 12 ani să găsească un negustor de plante (aici sunt foarte mulți ce vând flori, arbuști ornamentali și puieți de pomi de plantat, etc) care să aducă din Europa puieți de vișini. Am încercat apoi și alți pomi fructiferi. Avem cam doi acri de „backyard”. I-am plantat în curtea noastră și culmea că majoritatea s-au și prins. Interesant e că moda pomilor fructiferi pe care am lansat-o noi începe să prindă în târgușor. De regulă oamenii au în America în jurul caselor mai ales arțari, stejari. brazi sau alți pomi ornamentali.

      Apoi a încercat să crească puieți de vișin în sera ei, din sâmburi. E o chestie ineficientă (sub 5% germinează) dar totuși s-au făcut puieți pe care a început să-i dea prietenelor ei și au amicilor mei și vecinilor noștrii . Cred că de-a lungul timpului am plasat astfel împreună câteva sute de puieți. Nu știu dacă e o coincidență sau nu, dar anul ăsta dar anul ăsta a fost pentru prima oară când unul din fermieri avea vișine de vânzare la „farmers market”-ul din suburbia vecină. S-ar putea să fie o coincidență, dar ne place la amândoi să credem că sunt din vișinii plasați de noi…

      • Stimate Don – Si eu am ajuns prin America ! Ba am si gasit – si cumparat – doi pui de visin ! Recunosc ca INCA – n-am avut succes sa mananc visine din ei ! Dar in Michigan SUNT visini si se pot cumpara VISINE Data viitoare cand mai gasiti un „negustor” care incalcand minunatele – dar cam stupidele – legi care protejaza flora si fauna americana INTERZICAND DRASTIC importul de plante, seminte, fructe … va recomand sa-i cereti sa va aduca din Romania soiul de visin numit – popular : Visin Turcesc ! Este extrem de timpuriu (de regula produce primele visine in anul urmator plantarii ) – produce visine de o calitate deosebita (bunicul meu spunea ca sunt cele mai bune pentru dulceata) si de inmulteste usor si repede prin drajoni = puieti ce apar in jurul vidinului (in mod normal trebue taiati la aparitie) Succes ! Si – daca sunteti amator de gradinarit si soiuri mai … speciale – v-as mai recomanda Coacazul Negru = Cassis – excelent pentru fructele care se preteaza la siropuri, jamuri – dar si la un excelent vin negru – puterea ursului ! (Am obtinut butasi (bucati de ramuri ) de la o familie de rusi albi – care si-au adus butasii tot prin …. contrabanda !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultima carte publicată este Climate Change, Torn between Myth and Fact, Cambridge Scholars Publishing, 2021. ===================================================== DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Vreau să dezleg două enigme

Scrisoare deschisă către concetățenii mei Dragi prieteni,            Ați observat,...

România se joacă de-a școala

Școala ar trebui să fie piatra de temelie a vieții. Rolul școlii nu este doar de a livra informație semestru după semestru...

Povestea unui om leneș

«Întrebarea esențială e alta: Sunteți sau nu pe aceeași pagină cu conu’ Leonida? Dacă susțineți că statul ar trebui să răsplătească morții...

Monitorizarea PNRR – examen de maturitate?

Autori: Dragoș Pîslaru și Tana Foarfă La vârsta de 15 ani începi să vezi lumea...

Ce știm sigur despre planurile lui Putin privind Ucraina, între atâtea incertitudini

Există un număr considerabil de încercări de a găsi un răspuns la întrebarea dacă armata rusă va ataca...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro