duminică, mai 22, 2022

De ce s-a întâlnit premierul Tudose cu reprezentanții # rezist?

Zăpăcit de vorbele parcă anume alese pentru a nu spune nimic concret, nu am înțeles defel care a fost motivul și cu ce rezultate concrete s-a încheiat întâlnirea de ieri dintre reprezentanții unor organizații civice socotite reprezentative pentru mișcarea #rezist și premierul Mihai Tudose.
În opinia mea, nu a fost vorba decât despre un joc de gleznă al prim-ministrului, o încercare a acestuia de a-și îmbunătăți imaginea în ochii acelei părți a românilor care nu acceptă cacealmaua pusă la cale de coaliția PSD-ALDE-UDMR în urma căreia majoritatea parlamentară modifică în folos propriu legile justiției. Știind foarte bine că respectivele organizații civice se vor deda unui primejdios joc al orgoliilor, cam la fel cum au făcut-o și în 2015, atunci când au fost invitate de președintele Iohannis la Cotroceni, după #colectiv.
Dl. Tudose care nu a acceptat adoptarea modificărilor la aceste acte normative prin ordonanță de urgență ori prin asumarea răspunderii guvernului, pozând încă o dată în mare disident, în om al dialogului, aflat la polul opus unor bolșevici notorii de genul dezgustătorilor Șerban Nicolae, Eugen Nicolicea, Liviu Pleșoianu, nu a făcut decât să încerce să mai alimenteze un pic opinia că în PSD ar exista o urmă de viață democratică. Și că mai sunt și oameni de omenie. De genul comuniștilor de omenie de care făcea mare caz pe vremuri Nicolae Ceaușescu. Asta cu toate că doar cu câteva zile în urmă dl. Bădălău, președintele executiv și mâna dreaptă a lui Dragnea- Trei Dosare a reamintit întregii țării că Tudose nu este prețedintele PSD, recunoscând astfel implicit că mega-corupția pe care a legiferat-o în aceste zile Parlamentul României este o afacere de partid și a coaliției.
Întâlnirea de ieri dintre dl. Mihai Tudose și reprezentanții mișcării # rezist a arătat că față de cei ce i se opun coaliția toxică PSD-ALDE-UDMR e hotărâtă să adopte o strategie “de învăluire”, ceva de natură să amintească de alternanța dintre polițistul rău și bun, dintre Jim și Jeff, așa cum poate fi ea văzută în anchetele judiciare din filmele americane.
De ce mi-a mai amintit mie întâlnirea dintre un prim-minstru care își asumă rolul de X factor în relația tot mai tensionată dintre guvernare și țară, sau, mă rog, de acea parte a ei care nu se lasă prostită de propaganda de joasă speță făcută în favoarea deciziilor puterii de ziare și televiziuni mincinoase? Așa cum sunt Evenimentul zilei al penalului Dan Andronic unde trudește de zor “maestrul” Ion Cristoiu, România tv, Antena 3 sau TVR 1. Aceasta din urmă prin pestilențiala emisiune România 9 făcută sub protecția Doinei Gradea de Ionuț Cristache, insul care, cum bine spunea dl. Gabriel Liiceanu în textul publicat la data 26 decembrie 2017 pe site-ul contributors.ro, în orele de emisie ale Televiziunii publice “joacă în deplasare”, cu complicitatea Comisiei de etică din TVR care nici măcar nu vrea să își mai amintească că există. Făcându-se că nu vede cum încalcă zilnic respectivul ins Statutul ziaristului din TVR. La fel cum se face și CNA-ul, cel în a cărui componență sunt inși de genul unui Radu Herjeu sau Radu Călin Cristea, nu că Răsvan Popescu ar fi mai acătării.
Sus-menționata întâlnire mi s-a părut a semănă teribil cu aceea dintre Hector și Ulysse din binecunoscuta piesă a lui Jean Giraudoux La guerre de Troie n’aura pas lieu.
Aceasta fiindcă sunt mai mult ca sigur că nimeni și nimic decât o mare mobilizare populară, un veritabil și de anvergură națională # rezist, va mai putea opri adoptarea și punerea în aplicare a inițativei legislative semnate de deputatul condamnat penal definitiv Cătălin Rădulescu, la care a aderat, între altele, și duduia Andreea Cosma.
Pe 18 decembrie grupusculul infecțios de 39 de hoți cu carnet de parlamentar PSD, grup condus de sus-numitul condamnat penal Rădulescu a depus la Parlament o propunere legislativă menită să modifice din temelii Legea 78/2000. Așa încât să aducă plus valoare luptei deschise dusă de coaliția PSD-UDMR-ALDE cu cinstea, iar o seamă de forme de dare-luare de mită și unele fapte de corupție să fie dezincriminate, pedepsele privative de libertate de până la trei ani să fie executate la domiciliu, iar abuzul în serviciu ce a dus la pagube de până la 200.000 de euro să nu mai fie socotit faptă penală.
Niște propuneri care îi vin, printre alții, mănușă și președintelui PSD, dl. Liviu Dragnea, și care depășesc cu mult ceea ce își îngăduia celebra Ordonanță 13.

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. De ce nu va uniti vocile si eforturile ca sa aiba prioritate recuperarea intai a daunele materiale si doar apoi sa urmeze partea cu condamnarea!!!

  2. Domnule professor, ati lamurit clar si limpede ce era evident: de ce s-a intalnit pm cu #rezist. Ramane ca in articolul urmator sa lamuritzi si ce nu e evident: de ce s-a intilnit #rezist cu pm.

  3. Tudose e din PSD, deci e parte din problema.

    Iohannis e interesat numai de realegere, in rest nu face nimic, deci e parte din problema.

    Ambasadele trag semnale de alarma dar nu ne pot ajuta direct.

    UE poate taia fondurile, dar cu greutate si dupa mult timp.

    Noi trebuie sa iesim in strada sa oprim legalizarea dictaturii furtului si apoi la alegeri sa votam cu USR, singurul partid care nu ne va subjuga.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro