joi, martie 28, 2024

De ce se duc politicienii și analiștii la emisiuni televizate urât mirositoare?

La ora la care scriu eu acest comentariu, nu știu cum s-a desfășurat interviul pe care președintele USR, dl. Dan Barna, urma să i-l acorde ziaristului Ion Cristoiu.
Știu doar că duminică, atunci când el a fost anunțat cu surle și trâmbițe de intervievat, vestea a stârnit deopotrivă și consternare, și proteste. Au deranjat, pesemne, faptul că președintele USR a dat impresia că e de-a dreptul onorat de faptul că e băgat în seamă de dl. Cristoiu, că vede ca un eveniment respectiva întrevedere, dar și că același președinte al unui partid aflat, în mod evident, în picaj și cu o scădere tot mai îngrijorătoare a cotei de popularitate și a intențiilor de vot, socotește util să stea de vorbă cu un jurnalist mai mult decât controversat. Deloc simpatizant al USR, deși, din cine știe ce motive dl. Cristoiu a mărturisit cu mult timp înainte că la turul întâi al alegerilor prezidențiale de la începutul iernii trecute i-a dat votul d-lui Dan Barna. și cunoscut ca retrograd. Dar și cu sentimente și simpatii comunistoide recunoscute și bine știute, aplaudat de oficiosul Sputnik, și cu un trecut în presă și nu doar acolo nu tocmai onorabil.
Au reacționat negativ la anunțul d-lui Dan Barna nu numai fostul lui consilier, dl. Andrei Caramitru, ci și alți simpatizanți ai USR. În schimb, nu s-a prea băgat de seamă că dl. Dan Barna arde de nerăbdare să se împărtășească d-lui Cristoiu nu la nu știu ce televiziune mare, cu impact și audiență considerabile la public, ci la așa-numita cristoiutv. În fond, alt mod de a se băga singur în seamă al creatorului ziarului cu bulină roșie. Mă rog, să admitem că dl. Dan Barna ar fi un neobosit adept al inițiativei particulare.
Până la urmă, nu decizia individuală a președintelui USR este cea care contează. E vorba, după părerea mea, despre o problemă mai generală. Și anume, la ce televiziuni sau la ce oficine de propagandă cu proastă reputație se duc nu doar politicienii, ci și analiștii noștri politici. Mărturisesc că eu însumi le-am adresat această întrebare unor amici din ambele domenii. Am primit răspunsuri asemănătoare. „Trebuie să mergem, nu putem fi absenți fiindcă altfel am lăsa să se audă în spațiul public o singură voce”.
E adevărat. Televiziunile cu reputație sunt din ce în ce mai puține, cele mai multe sunt controlate de PSD și de aliații acestora. De la Antenele felixiene la România tv, de la (mai nou) Realitatea plus la TVR 1, Televiziunea publică fiind pe zi ce trece tot mai compromisă, tot mai mizeră în primul rând din cauza menținerii în grilă și a radicalizării discursului pus în undă de urât mirositoarea emisiune România 9.
Am pus, firesc, și o a doua întrebare referitoare la faptul, la fel de evident, că televiziunile în cauză îi defavorizează, probabil cu acceptul tacit al CNA, și el pesedizat până în măduva oaselor, pe politicienii și pe analiștii politici, pe jurnaliștii neatașați de PSD. „Mergem chiar și așa!” mi-au răspuns interlocutorii mei. „Ceva-ceva tot reușim să spunem, chiar dacă bruiați de ceilalți invitați, majoritari oameni ai PSD ori aliați ai acestuia, dar și de moderatori care numai moderatori nu sunt”.
Chiar așa! Ce fel de moderator este Ionuț Cristache care emite chiar mai multe păreri decât invitații sau decât colaboratorii contra-cost ai TVR? Nu vede asta Comisia de etică și arbitraj din TVR? Nu observă lucrul acesta președintele-director general al instituției, atât de compromisa individă Doina Gradea? Nu văd nici cele două Comisii de specialitate din Parlamentul României care ar trebui să controleze activitatea SRTV? Nici deja amintitul CNA, cel cu doamna pesedistă Monica Gubernat în frunte, și cu Radu Herjeu sau Radu Călin Cristea în componență? Văd, indubitabil. Dar se fac că nu observă.
Toate acestea sunt fapte simptomatice pentru starea actuală a audio-vizualului românesc. Aceasta ar trebui să ne îngrijoreze cu adevărat. Și nu neapărat faptul că dl. Dan Barna își pierde timpul la o șuetă cu dl. Ion Cristoiu. Deși are și acest detaliu semnificația lui și posibilul său cost în voturi.

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Cu aerul ca ii combateti faceți o nemeritata și gratuită publicitate proastei reputații -indivizi și instituții. In schimb buna reputație o lăsați de izbeliște. Nu e clar ce afinități subterane va împinge in direcția asta. Fapt este ca nu e nicidecum un accident. Zi de zi rostogoliți aceeași marota a oamenilor indezirabili, in loc de a (va) susține un punct de vedere care sa focuseze pe ce vi se pare demn de admirat.
    Stilistica veșnicului oprobiu nu ajuta la depășirea impasului. In fond, dacă e sa se întâmple, ceva trebuie pus in locul ‘raului’ ori -din conivența, lipsa sau lene- nu se întrezărește nici un efort de înlocuire.

  2. O vorba spune :- Il cunoasteti pe – NEVOIE – ? Pornind de la aceasta nevoie existentialista a fiecarui partid de a acumula voturi , ne indreptam privirea si spre acceptul( sefului unui partid) participarii la un astfel de interviu . Spuneam ,pina mai ieri , ca sondajele ( in fapt ultimul sondaj )nu prezinta adevarul . O sa repet cu riscul de a nu fi aprobat . Cuvintele presedintelui referitoare la demersul UDMR de a se accepta (tacit ) in parlament Autonomia asa zisului Tinut Secuiesc (care nici macar nu exista juridic ) a despartit definiv apele politicii romanesti si elimina din ecuatia electorala partidele mici (asa cum intre timp a devenit si USR) ,ce sunt cumva la limita accesului in viitorul Parlament .Practic , discursul politic a fost ocupat in intregime de presedinte . Partidele parlamentare nu se mai pot atasa de UDMR si nu mai pot vota alaturi de acesta , iar – romanismul -, ca notiune ce priveste dragostea de tara , este atasat presedintelui Romaniei (cetatean de etnie germana ) mai roman ca toti romanii . Beneficiarul discursului prezidential este fara indoiala PNL (cu toate ca vedem unele neintelegeri , unele greseli de abordare , unele sincope ministeriale , unele decizii indoielnice sau derapaje de la ideea initiala de democratizare),ce se situeaza undeva la peste 45 % din sufragiul electoratului ,iar dupa redistribuiri ajunge undeva spre 60 de procente . Sa nu uitam , marirea pensiilor (celor care au pensii mici )la intii septembrie 2020 si posibilul referendum cu tema modificarea modalitatii de functionare a CCR , poate aduce inca foarte multe voturi .

  3. Campania împotriva URS/PLUS continuă, iar odată cu apropierea alegerilor, se întețește. Unul dintre cei mai vehemenți critici ai d-lui dan Barna este dl Mădălin Hodor.

    Dacă-mi aduc aminte bine, dl Mădălin Hodor a creat un mare scandal public, împreună cu dl Mihai Demetriade, prin atitudinea domniilor-lor pro-comunistă, în favoarea torționarilor în cazul Experimentului Pitești. Este de înțeles, în acest context, adversitatea d-lui Hodor față de oricine este anticomunist și și se manifestă împotriva guvernării cleptocratice.

    O atitudine similară împotriva d-lui D Barna au avut la un moment dat „jurnaliștii” de la Newsweek România, deși nu au protestat când alte personalități opozante PSD-ALDE-UDMR-ProRomânia au participat la emisiuni ale postului TV Antena 3.

    De fapt, campania împotriva USR/PLUS este orchestrată de către cei care se tem că pot ajunge la guvernare politicieni care chiar intenționează să înfăptuiască ceea ce spun. …Asta ar reprezenta un uriaș pericol pentru cleptocrație și țuțerii ei.

  4. Cred ca ar fi mult mai relevant – pentru fiecare – daca dl MM ar organiza interviuri cu aceleasi personalitati politice care apar la „emisiuni televizate urât mirositoare”. Evident acestea nu s-ar putea desfasura in fiecare zi si publica in ziua urmatoare.

    In acest mod ne-am dumiri mai bine in ce ape se scalda fiecare.

    Multumesc.

  5. Exista un numar foarte mare de oameni care sunt practic public captiv al a3 si rtv, posturi experte in a manipula si intretine fricile si frustrarile audientei. Ce ar trebui sa faca usr si plus pentru ca mesajul lor sa ajunga la acesti oameni, pentru ca acestia sa ajunga sa ii cunoasca altfel decat ii prezinta alde gadea or ciutacu? Sau ar trebui pur si simplu ignorati si gata, fiecare in bula lui? Ce sugestii are autorul ?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro