joi, martie 28, 2024

De ce se duce clasa muncitoare în paradis (fiscal)?

”N-am mai văzut niciodată așa ceva. Parcă suntem în scena clasică din Vrăjitorul din Oz, când tragi cortina și vezi cum vrăjitorul acționează mașina lui secretă”. Am luat acestă remarcă dintr-o știre care invada internetul în aprilie 2013. Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ) tocmai scotea la suprafață cea mai mare ladă (ce zic eu? Container!) cu informații ascunse despre mașinăria de dincolo de cortina off-shore-urilor (adică a … paradisurilor fiscale). ”Secrete de Vânzare” – 260GB de informație despre nume și conturi întunecate care în contact cu lumina… tiparului/monitorului  ar fi trebuit să producă acel efect care … să închidă pofta oricui ar mai fi vrut să aibă de-a face cu tenebrele, cu mașinăria vrăjitorească etc. Dar, n-a fost să fie.

Suntem în aprilie 2016. Dacă vă era dor de o revelație care să mai tragă o cortină, iată: ”Documentele Panama. Politicieni. Criminali și hoți care-și ascund banii”! Cam cât un vapor Panamax de informații de 2,6TB (de zece ori – mai exact 10,24 – peste ”containerul de informatii” din 2013) face valuri trecând pe toate canalele de informații! Canale alimentate din plin de scurgerile din baza de date a unei companii de avocatură panameze, unul din cei mai mari intermediari dintre lumea de dincoace și de dincolo de cortină.

Dar cine e dincolo? Avem deja un prim-ministru dintr-o țară micuță, mult încercată de criză, care tocmai și-a dat demisia la cererea străzii pentru că numele lui a fost găsit prin imensitatea de documente. Avem un președinte despre care s-a aflat că și-a făcut firmă în off-shore ca să mascheze că încă mai deține afacerea cu ciocolată pe care zicea că o vinde. Iar totul se-ntâmpla chiar în momentul unei lupte cumplite din războiul civil care-i măcina  țara. Mai avem un președinte care are un prieten violoncelist (bun prieten, bun violoncelist) … și nu voi mai continua, am vrut doar să vă amintesc că și după cortină … se cântă și e lume rafinată.  N-aș încheia această listă, fără a aminti de acel prim-ministru care și-a făcut un nume din a lupta împotriva evaziunii fiscale și a ”tax avoidance” (fenomenul de evitare a plății taxelor folosind abuziv scheme fiscale legale). Numele acestui prim-ministru nu apare în terabytes de informație veniți din Panama , în schimb apare numele tatălui său, într-un fond de investiții înregistrat în off-shore, dar care nu a plătit impozite pentru afacerile derulate în țară.  Va urma…

Fără îndoială este utilă (re)desconspirarea unor asemenea practici și personaje care se joacă de-a vrăjitorii cu noi. A fost util momentul aprilie 2013, pentru că a intensificat procesul care deja scutura temeliile ”secrete”, pe care s-au fondat mașinăria paradisurilor fiscale. Un proces care începuse încă din 2009 și care acum se apropie de finalizare – după cum a amintit zilele trecute chiar secretarul general al OCDE. E vorba de convențiile internaționale de schimb de informații și de asistență mutuală administrativă între între autoritățile fiscale. Punctul cel mai sensibil este aflarea cutiei cu secrete a companiilor, respectiv a proprietarilor beneficiari (beneficial ownership), cel care deține de fapt compania. O astfel de informație va putea fi transmisă automat între 96 de jurisdicții fiscale până în 2018! Este o schimbare radicală. Paradisurile de mâine nu vor mai semăna cu paradisurile de azi, care deja sunt diferite de cele de ieri. De fapt, va fi tot mai greu să fie numite paradisuri.

Nu zic că e de bine sau e de rău că se-ntâmpla asta, pentru că nu știu. Mă mulțumesc să constat că economia globală de azi e un monstru global care răsuflă, vrem nu vrem, si prin aceste supape care se cheamă off-shore-uri. Altminteri de ce mai toate jurisdicțiile incriminate funcționează sub oblădurirea directă a statelor puternice (doar un exemplu – Insulele Virgine, unde se petrec jumătate din cazurile incriminate în Panama Papers, nu e întamplător că se mai cheamă și … Britanice).

Să nu ne facem că nu vedem problema! Sau că pană acum nimeni nu a văzut care e ”problema”.

Ar fi păcat ca din toate aceste eforturi de a da găuri în baze de date de giga și terabytes am reține doar că sunt hoți, criminali și anumiți politicieni printre pământeni. Sigur – este de neacceptat ca un traficant / terososit să poată ajunge să-și piardă nestingherit urma banilor murdari. Nu mai este de acceptat ca un politician să acundă de ochii publicului active pe care poate le-a făcut în timp ce-și exercita funcția publică. Dar … vorbim de 11,5 milioane de documente, peste 214.000 de structuri. Jurnaliștii ICIJ au găsit doar 140 de politicieni/oficiali din întreaga lume ascunși printre hârtii. Statistic vorbind, în mod sigur se află printre ele și date despre oameni care, până una-alta, nu se poate spune nimic. Spre exemplu, o bună parte din documente se referă la structuri făcute pentru evitarea partajului în caz de divorț. Sigur, nu e un lucru bun divorțul, dar, până una alta, nu doar infractorii divorțează. Sau: sunt foarte multe iahturi înregistrate în paradisuri. Dar, până una-alta, nu doar infractorilor le place luxul. (iar dacă îi încadram automat pe toți proprietarii de iahturi în aceaași clasă … nu cred că ar fi un lucru bun pentru industria navală, spre exemplu). Să mai amintesc că în documente apar pactic toate numele mari de bănci din Europa, sfătuindu-și clienții să meargă în paradis. La noi și în toate economiile sunt mari investitori care-și derulează afacerile prin structuri off-shore. Așa cum sunt mici antreprenori care-și recapătă în paradis acel suflu fiscal pentru a putea relua ciclul investițional după ce au făcut un exit.

Ca să sumarizez, reproduc un scurt dialog imaginat de Guardian:  ”sunt bandiți toți oamenii folosesc structuri off-shore? Nu. Dar sunt și bandiți printre ei? Da”. Emoționant. Cred că așa s-ar purta o discuție și între pământenii care, în viitor, când vor avea posibilitatea, vor vrea să colonizeze alte paradisuri.

Rămânînd în vremea de azi, aprilie 2016, la 3 ani după aprilie 2013: Totuși, de ce se duc pământenii-contribuabili ne-infractori (clasa muncitoare, adica) spre aceste paradisuri fiscale? Eu zic că aceasta e întrebarea.

Dupa Luxleaks care a amplificat proiectul BEPS si statuarea principiului „profitul se impoziteaza acolo unde este realizat”, Panama Papers ar trebui să fie un alt bun moment de dezbateri serioase cum să facem, noi statul, să vă aducem vouă, contribuabililor ne-infractori, mai mult ”paradis” la voi acasă (in jurisdicția voastră fiscală)? Să nu mai fiți tentați să evadați pentru că aveti aici un sistem fiscal corect și pentru voi vi pentru stat? Dar căutăm răspunsuri cu ochii larg închiși și ne mai minunăm atunci că până și artiștii vor în paradisuri fiscale!

Nota: Pentru evitarea oricăror interpretări, declar că nu am conturi/firme offshore și TPS nu oferă consultanță în acest domeniu.

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. Sigur că trebuie redusă fiscalitatea. Dar asta nu rezolvă problema, deoarece statele „serioase” nu o pot reduce atât de mult încât să concureze cu paradisurile fiscale.

  2. articolul e plin de generalitati.
    intrebarea nu este de ce se duce clasa muncitoare”-(o total nefericita eticheta atribuita consumatorilor de ofshore-uri, chiar daca accesul la acestea a suferit un proces de ‘democratizare”) ci , ce facem sa controlam la sursa legalitatea veniturilor securizate in ofshore-uri!?
    asra ca o prima intrebare, altfel ar fi de analizat efectul (pozitiv ori negativ ?! ) al interzicerii acestora cel putin in statele occidentale .

    si poate cel mai important lucru, m-as fi asteptat la o punere in context „numeric” aceste dezvaluri: cat reprezinta aceste documente/acest cabinet din totalul (evident estimat) al cabinetelor specializate . Sigur , o estimare aproximativa . 2% ?!, 2,5 %?! etc

  3. Ce te-ai face tu mai adi daca nu ar mai fi paradisuri fiscale? Cumva ti s-ar reduce veniturile la cel mult 10% din cat primesti acum? Cu cat la suta se optimizeaza preturile de transfer dupa ce trec printr-un paradis fiscal fata de o tranzactie neintermediata de o firma off-shore?

  4. Raspunsul la intrebarea dumneavoastra este foarte simplu si nu necesita multa dezbatere.

    Oamenii s-au saturat sa fie mulsi de un stat incompetent la toate capitolele, Este utopia democratiei daca vrem sa o numim asa, sa fii taxat penntru bunuri care le-ai platit din sume impozitate (inclusive credite – ratele le platesti din salariul impozitat si nu inainte de impozit), sa nu ai deduceri de niciun fel ( vorbim de mizeria de la noi ) si pot fi enumerate multe , multe alte ineptii carora trebuie sa le facem fata atat in perioada in care activam ca angajati cat si dupa aceea.

    Pentru ce sa fie respectat un stat care la randul lui nu respecta cetateanul???

    Sunt multi oameni care lucreaza in tari in care salariul este respectat chiar daca exista o impozitare chiar mai agresiva pe salariu dar se ofera compensari prin deduceri pe care respectivii lucratori le simt, asigurarile medicale nu sunt o gluma proasta, atat la privat cat si la stat cum regasesti pe la noi………..

    Statul roman este incompetent la capitolul ” Creaarea Facilitatilor”. Stie cel mai bine lectia ce are ca si subiect ” Marirea impozitelor, pentru a face fata handicapului unui aparat in moarte clinica”

  5. usor cu pianu` pe scari,
    opinia mea este ca autoru` articolului nu vrea sa vada adevaru`

    calitatea de cetatean cu drepturi a unei tari implica si obligatii,
    una dintre acestea este plata impozitelor din care se platesc infrastructura, educatie, justitie, protectie sociala, armata, etc.,

    bine, stim ca cei mai multi bani merg in pomeni electorale, smen si beserici mostruoase in detrimentul educatiei si al asistentei sociale sau sanitare, este adevarat dar nu este relevant,

    relativ recent, daca imi amintesc bine, mai multi miliardari americani au cerut cresterea poverii fiscale pt. cei cu venituri mari – cred ca americanii astia s`au tampit de tot; astia nu vor sa se gandeaasca la cota fixa de impozit ci vor o crestere a impozitului progresiv,
    cred ca miliardarii US nu au avut atata scoala ca si cei de la noi,

    patronu`ruman este intelighent,
    el se bucura ca reuseste sa se descurce sa nu plateasca la stat – iar putinii dintre ei care print`un concurs de imprejurari strang ceva bani o iau pe linia offshore, incepand cu turnatoru`felix si terminand cu tiriac,

    daca ne amintim bine, la vremea cand era ministru al invatamatului, ultimul ministru serios de la noi din ultimi 150 de ani, ma refer la Dl. Funeriu – a iesit al suprafata ce stiam toti de mult, in constiinta noastra colectiva elevu` si apoi cetateanu` major incearca sa se descurce cum stie nu sa puna mana pe carte si pe munca
    hotia si lenea sunt in ADN`u nostru,

    au un sprijin puternic in palavrament prin pambuccian
    http://www.riseproject.ro/articol/lista-politicienilor-offshore/
    http://economie.hotnews.ro/stiri-8035885-pkk-politicieni-romani-sub-cupola-offshore.htm

    sarac tara bogata, pacat ca`i locuita de hoti,

    iubesc tradarea dar urasca pe tradatori

    • Ati inceput perfect: „calitatea de cetatean cu drepturi a unei tari implica si obligatii,
      una dintre acestea este plata impozitelor din care se platesc infrastructura, educatie, justitie, protectie sociala, armata, etc.,”

      Si nu ati dus ideea pana la capat: toate cheltuielile pomenite nu depind de venitul cetateanului, se pot calcula cat reprezinta ca suma exacta per cetatean: X euro anual. Plata impozitului ca procent din venit, in care unul plateste 100 de euro anual si altul 100.000 e o fractura logica, cel cu 100.000 nu e de 1000 de ori mai responsabil fata de stat.

  6. hai sa fac o paralela [pare simplist, dar nu este]. Cele mai mari flote comerciale din lume le are Panama, Liberia, Grecia. [intr-o ordine oarecare – destul de volatila].
    Se si numeste pavilion de complezenta. Cauza: „taxa de pavilion” e muuuult mai mica.
    Dar nu e o cauza ci este efectul unei politici imbecile de suprataxare practicata de multe state unde politicienii nu au rezistat sarmului populist „arde-l pe bogatan”
    Sa presupunem ca -in urma unor presiuni- vreo tara din cele mentionate mai sus creste brusc taxele. Reactia cea mai probabila este ca pavilioanele vor fugi catre urmatoarea taxare mica.
    PS. si in RO s-a intamplat la fel. Armatorii romani si-au mutat pavilioanele in alte tari.

  7. Asta-i buna, tot altii (stasul) sunt de vina pentru ca-i taxeaza prea mult acasa. Dar ce „clasa muncitoare” despre care vorbiti a facut banii in Panama? Artistii fac filme pentru spectatorii din Insulele Virgine? Tiriac angajeaza oameni din Caraibe, utilizeaza drumurile din Bermude, polueaza in Bahamas? Clasa muncitoare utilizeaza infrastructura din Belize?

    Continuand rationamentul dvs:
    – daca vecinul iti „fura” caldura prin peretele comun, perfect legal, este de vina statul ca nu ne asigura un paradis in care termificarea sa fie gratis de la stat?
    – daca vecinul tine un caine care latra in apartament, este de vina statul ca nu ne face paradis si nu ne-a dat la toti gratis vile cu curte?
    – data te insala sotul cu prietena cea mai buna, perfect legal, este de vina statul ca nu ofera prostituate gratis?

    Ce e legal este legal, dar poate fi facut si ilegal de la un moment dat.

    • Si ce-ar urma sa fie declarat ilegal? Vanzarea si cumpararea de produse si servicii catre firme inregistrate in afara Uniunii Europene? Interziceti comertul cu firmele din Delaware? Delaware e stat american, pana una-alta.

      Ati mentionat foarte bine analogia cu adulterul, era candva infractiune in Codul Penal. Dar este virtual imposibil ca statul sa combata eficient o asemenea „infractiune”, asa ca a fost dezincriminat. Chiar credeti ca se poate interzice seicilor arabi si oligarhilor rusi sa-si aduca banii in Europa? Chiar credeti ca un ministru de finante sanatos la cap ar face asta?

      Ilustrati foarte bine mentalitatea functionarilor si legislatorilor din RO de a interzice si obstructiona birocratic orice activitate economica privata care nu poate fi 100% controlata. Dar rezultatul, salariul mediu de 400 de euro la 10 ani de la aderarea la UE, nu-l puteti contesta. Insa il puteti duce la 350 cu ceva efort si ostilitate :P

      • Personal nu sunt functionar si nu nu legiferez nimic, dar in calitate de cetatean imi exprim dorinta ca aceasta stare de fapt sa inceteze. Este treaba celor de profesie sa gaseasca solutiile eficiente pentru aceasta, dar ca se intample acest lucru, trebuie oamenii sa arate ca se doreste. Daca eu tac, altul tace, toti tacem, cei care chiar ar putea sa gaseasca solutiile nu vor avea motivatie pentru a o face.

        Eu nu cred ca ar fi o problema restrictionarea relatiilor comerciale cu alde Panama, macar. Nu stiu altii cum sunt, dar eu daca ies in oras cu prietenii si unul „se trage pe fese” si se fofileaza la plata notei, ma gandesc de doua ori daca mai ies cu el. Fool me once shame on you, dar fool me twice shame on me.

        Cu Delaware e mai complicat, dar macar de ridicat problema in comunitatea internationala nu costa mai nimic (nu de noi, ci de altii mai rasariti si mai puternici).

  8. „De ce se duce clasa muncitoare în paradis (fiscal)?”
    Pentru ca, pur si simplu, e mai bine in paradis decat in infern :) ! Credeam ca este un adevar care nu mai trebuie demonstrat…
    Apoi, ca in paradis se practica actiuni demne de infern, e doar interpretarea celor care privesc, raiul din iad, si care cunosc foarte bine aceste proceduri, tocmai pentru ca ei le-au creat!
    Altfel spus: ipocrizie!

  9. Poate ce ar trebui sa supere nu este faptul ca se incearca optimizarea venitului net ci ipocrizia unor persoane.
    Nimeni nu asteapta ceva de la putin (dar apare numele lui in hartii? ) dar de lideri de orice fel ai tarilor civilizate, care mai profeseaza diverse, te astepti la altceva. Oricum se vede clar ca America e mai curata, foarte putini pe liste.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Adrian Luca
Adrian Luca
Adrian Luca, 44 de ani, este unul din primii specialiști din România în domeniul prețurilor de transfer, participant la introducerea în legislația națională a standardelor OCDE în materie. Este Prim-vicepresedinte al Camerei Consultantilor Fiscali si unul dintre cei cinci membri propusi de Romania in Comisia europeana de arbitraj pentru eliminarea dublei impuneri in relatia dintre partile afiliate. Mai multe detalii pe transferpricing.ro

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro