vineri, mai 20, 2022

De ce se tem de referendum cei din PSD și ALDE

Cu fiecare zi ce ne apropie de momentul consultării populare programate pentru ziua de 26 mai mi se întărește convingerea că atât PSD cât și ALDE se tem ca de moarte nu atât d surprizele ce le-ar putea fi rezervate de urne în privința europarlamentarelor cât mai ales de rezultatele referendumului.
Aflu că fruntașii guvernării încearcă să schimbe din mers regulile jocului. Se dau de ceasul morții să inventeze ceva care să modifice condițiile de validare ale rezultatelor consultării populare pe tema legilor justiției. Este pusă în discuție însăși ideea de cvorum. Asociaților întru minciună, prostie, luptă pentru legalizarea furtului și scoaterii României din Europa care s-au cocoțat în cele mai importante funcții din Stat din ianuarie 2017 încoace le-a mai trecut prin minte și să inventeze cine știe ce lege, ordonanță de urgență, directivă care să-i interzică președintelui Klaus Iohannis susținerea publică a referendumului și să îndemne populația să se prezinte la vot. Pe toate canalele media pe care și le-au luat în arendă, de la o seamă de televiziuni particulare (Antena 3, România tv), la TVR și Radio România, acolo unde și-au plasat agenți, servanți ori agenți de influență așa cum sunt numiții Doina Gradea (care a comandat, firește, exit-pollurile compromisei firme a lui Pieleanu și ea finanțată de PSD), Alexandru Sassu, Ionuț Cristache, Georgică Severin, Dan Preda sau Nicu Popescu, la gazetuțe falimentare de genul Cotidianului ori  al Evenimentului zilei și siteuri precum dc news, luju.ro sau Știri pe surse, puterea PSD-ALDE încearcă fie să relativizeze importanța referendumului repetându-ni-se mereu că el nu ar avea decât o valoare consultativă, fie să spună că ar fi pur și simplu o mascaradă. Pusă la cale de președintele Iohannis pe care nu justiția îl interesează, ci să testeze pe votul câtor români ar putea să conteze cu ocazia prezidențialelor de la finele anului 2019.
Condeiele înfrățite ale până mai ieri dușmanilor de moarte Ion Cristoiu și Cornel Nistorescu, pe vremuri corifei ai presei comuniste, demască ceea ce ei numesc politizarea referendumului. O face și bine crescutul și rumenitul Bogdan Chirieac. O fac și Cațavencii cărora numitul Doru Bușcu le-a răpit până și ultima urmă de credibilitate. Ca și cum nu ar fi de domeniul evidenței că orice referendum are un evident caracter politic, dar și că puterea care îi plătește din banii noștri, din taxele și impozitele românilor pe sus-amintiții condeieri prin agenții de tot felul, slujindu-se de diferite tertipuri menite să dea un aer de onorabilitate salariului plătit pentru slujirea guvernării a politizat corupția, și-a subordonat deja în bună parte politic justiția pe care vrea să o întoarcă la stadiul de subordonare în care era în vremea lui Adrian Năstase și Rodica Stănoiu.
Sigur. Reușita referendumului va fi percepută și ca o victorie personală a președintelui Klaus Iohannis. Dacă referendumul va întruni cota de participare care să îi facă legală validarea, este mai mult ca sigur că dl. Klaus Werner Iohannis are în buzunar cel de-al doilea mandat de președinte. Și că domnului Liviu Nicolae Dragnea nu îi mai rămâne decât să își facă cruci dacă prin tot felul de tertipuri va fi scăpat de pușcărie (se pare că președintele PSD iar inventează ceva netrebnic, laș și rușinos pentru ziua de 20 mai), iar atât de umflatului în pene Călin Popescu-Tăriceanu să se bucure de pensie.
Însă reușita referendumului are o semnificație mult mai mare. Va fi victoria cinstei asupra minciunii și corupției. Devenite regule de conduită în cei doi ani și jumătate de când la guvernare se află alianța PSD-ALDE.
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors. ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. Cel mai mult se tem ca pornind de la ideea ca nu e neaparat nevoie sa iei doua buletine unii vor cere trei la care sa raspunda cu DA la intrebarea daca vor sa-l vada pe Dragnea la Bulau si pe Viorica facand sarmale in foi de vitza.

  2. In democrație fiecare poate fi înlocuit prin vot. Nu pot să cred că minciuna și hoția rămân singura opțiune de guvern la București.

    …”… Asociaților întru minciună, prostie, luptă pentru legalizarea furtului și scoaterii României din Europa …”…..

    Tinerii din țară merita un trai mai bun. Nu trebuie lozinci PSDiste pentru ca cea mai sinceră dorință a celor care votează să fie auzită peste tot. România are resursele pentru bunăstarea cetățenilor, a celor mulți. Nu numai belșug pentru hoți, jecmănitori, tâlhari, ticăloși.

    Suveranul țării sunt cetățenii. Guvernul poate fi schimbat ca o pălărie veche.
    Votați.

  3. Indiferent de rezultatul referendumului KWJ va fi votat prin prisma marii realizari:”contributia la
    numirea primului-ministru VV Dancila. Incepand cu 26 mai, desigur, vom cunoaste mai multe despre intentia de vot a Romanilor. Simpla predictie, o epoca se va incheia, personaje care
    polueaza scena politica Romaneasca de 30 [treizeci] de ani vor incepe sa dispara.Apar
    noi variante care pot insemna o cale spre mai bine ….[efectul Ucraina nu trebuie neglijat….]

  4. Daca referendumul este consultativ atunci fara indoiala si alegerile parlamentare sunt consultative si alesii nostri au un rol de gasca consultativa de aflatori in treaba bine platiti si deci si tot ce decurge de la ei este asisderea consultativ recte guvernul etc., etc…
    Vreti asa ceva mai baietasi cu taritze in tartacute? Atunci declrati-o in clar, dar nu asteptati ca vreun ziarist din masa celor in serviciu comandat tot de voi sa va intrebe, iar un Malin Bot care va intreaba fara teama si fara false pudibonderii astfel de lucruri incercati sa nu fie auzit si noroc cu cativa de prin feisuri care mai rostogolesc cate o astfel de intrebare directa si rasunsurile voastre neghioabe ca in rest doar soarele si… ….intareste organismul :)

  5. Pe langa cele sus numite TV private , mai trebuie adaugata intre timp si Realitatea care cu plecarea lui Rares Bogdan s-a dus pe „Apa Sambetei”.
    Sub obladuirea lui Cosmin Gusa acesta televiziune anti PSD a devenit peste noapte una care nu-i mai deranjeaza cu nimic din contra.
    Klaus Johannis va trebui sa duca o campanie electorala fara nici un suport mediatic, intrega mass media romanesca fiind impotriva sa.
    Acesta alianta a fost posibila datorita lui Gusa care pe sub masa a negociat un „armistitiu” daca nu chiar unul de pace astfel incat Johannis sa poata fi izolat mediatic.
    Exista undeva un joc mai mare intre politicul romanesc si mass media care doresc impingerea Romaniei catre est , respectiv de partea tarilor potrivnice UE.
    Johannis este „ultimul bastion” care trebuie invins astfel incat Romania sa fie complet invinsa de aceste forte.
    Exista o intrega propaganda antireferendum pe toate posturile, mercenarii incercand sa bagatelizeze importanta scrutinului.
    PSD si ALDE nu se tem pt ca n-au de ce , puterea este de partea lor.

  6. Ioan Rus 2012 La nivelul comunitatilor rurale, de exemplu, intrebi vecinul: „ma, Popescu Vasile exista?”. „Exista de-adevaratelea”. Acolo, daca merg primarul si cativa locuitori de nadejde ai satului, rezolva asta in trei zile, in fiecare sat. La oras va fi mai complicat. O sa vedem.” Si au vazut. O sa fie la fel, 90% DA parlamentul o sa legifereze BA.

  7. Dacă acest referendum nu este validat, din lipsă de cvorum sau sunt mai multe răspunsuri de nu, înseamnă că suntem un neam de hoți și Veorica a avut dreptate, la noi furtul este o tradiție strămoșească.

Dă-i un răspuns lui Pop Sever Augustin Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro