luni, octombrie 25, 2021

De ce seamănă magistrații cu salariații SRR

La prima vedere, petiția adresată Parlamentului de 1000 de salariați ai Societății Române de Radio pare fără precedent: cine a mai auzit să se ceară Comisiei de Cultură și Mass-media eliminarea din Consiliul de Administrație a SRR tocmai a reprezentantului  salariaților? Și încă pentru ”denigrarea instituției”? Petiția îl vizează pe Adrian Moise, liderul Sindicatului Unit al Salariaților Radio România, cel care a făcut publice câteva aspecte incomode din biografia lui Ovidiu Miculescu, PDG-ul de neclintit al SRR, proptit de PSD. În spiritul Legii 41/1994 a SRTV și SRR reprezentanții angajaților în cele două societăți au ca misiune apărarea intereselor salariaților în CA și, dacă mediile publice ar fi dominate de rațiune nu de ranchiune, atunci dezvăluirea ilegalităților, incompatibilităților, abuzurilor  conducerii ar trebui aplaudată. Că nu se întâmplă așa, se vede și din recentele alegeri pentru Consiliul de Administrație din Televiziunea Română: au fost votați doi reprezentanți ai salariaților, dar, printr-un artificiu suspect de procedură, aceștia au fost eliminați în favoarea altora, agreați politic și cu o bogată carieră de obediențe în spate. În locul unor proteste viguroase în fața  încălcării voinței colective, salariații din TVR au tăcut resemnați, înghițind gălușca și eternizându-l astfel în CA, pentru a cincea  oară, pe Sorin Burtea, omul care votează mereu cu șeful cel mare și cu partidul la putere. Adică opusul lui Adrian Moise de la Radio.

Cu ce i-a lezat Moise pe colegii semnatari ai petiției către Guvern și Parlament? Să vedem:

1.A dezvăluit regimul de incompatibilitate a PDG, confirmat de instituția abilitată ANI prin adresa nr.46215/G/II/17.10.2013. Asta fiindcă dl. Miculescu, suferind de același sindrom al insațiabilității de care suferă demnitarii, politicienii, administratorii țării, a ocupat între 2010 nși 2012 concomitent două funcții publice, trecute și în declarația de avere: director la SNR de unde în 2012 a încasat 93.946 de lei și membru în CA al SRR, de unde a primit indemnizația de 38.458 de lei.

2. A cerut să se verifice dosarul de informator al lui Ovidiu Miculescu la CNSAS. S-a confirmat  în Dosarul R 94603 întocmit în 1987, când semnase cu Securitatea un angajament sub nume de cod ”Adrian”etc.

3. A trimis plângeri la DNA în legătură cu mai multe prezumtive ilegalități ale conducerii (concursuri trucate etc.)

4. A atras atenția asupra unui Regulament de prezență și comunicare în mediul online instituit în aprilie 2013 printr-o decizie a PDG care face praf orice idee transparență instituțională și libertate a presei. O mostră: salriatului SRR i se cere ”de a se abţine de la comentarii care ar putea să aducă prejudicii imaginii persoanelor din cadrul SRR și îi este interzis ”personalului  din cadrul SRR, indiferent de natura raportului juridic cu SRR, să publice pe site-urile personale şi să transmită altor publicaţii online (colaboratori) informaţii care aparţin SRR şi la care au acces în baza statutului de angajat sau colaborator al SRR.”

5. A ieșit public când au fost sustrase documente de la sediul sindicatului și ori de câte ori a fost hărțuit, concediat, blamat pe canalele radioului public aflate la cheremul lui Miculescu.

Dacă toate acestea reprezintă pentru 1000 de salariați semnatari ai petiției, pe bune sau nu, calomnii, atacuri la adresa insituţiei, acţiuni rău intenţionate, tendenţioase, ameninţări şi răfuieli , cum sunt calificate în scrisoare, atunci e imposibil de ghicit care sunt criteriile morale și profesionale îmbrățișate de semnatari, mulți dintre ei jurnaliști. Sau este vorba, ca de atâtea ori în societatea românească, de oportunismul lipsit de orice subtilitate, care îi face pe unii să abdice de la orice demnitate profesională și umană, pentru un mărunt privilegiu, pentru un zâmbet binevoitor al șefului. Nu toți au stofă de eroi, dar au posibilitatea să nu participe, să refuze coalizarea cu cel puternic și implicarea în acțiuni nedrepte. Dimpotrivă, îi împinge înainte ”sindromul Coriolan Drăgănescu”, cum l-a numit Doina Jela într-un excelent articol. Deocamdată, deși o cer organizații media ca MediaSind și ActiveWatch, lista nominală a solicitanților revocării nu este publică. Au dat-o, ca în Caragiale, anonimă.

Cazul SRR vs Moise nu este fără precedent. N-a trecut un an de când judecătorii mai multor instanțe s-au organizat pentru a revoca doi reprezentanți ai lor în CSM. Ce le reproșau colegii Alinei Ghica și lui Cristi Dănileț? Că au ales, perfect statutar, o procuroare ca șefă a CSM. Și, coincidență, că vorbesc despre neregulile din justiție, pe blog sau cu presa, în numnele transparenței instituționale. În multe cazuri, deși vorbim de oameni ai legii, magistrații n-au motivat cererea de revocare, așa că nu le-a ieșit pasiența. ”Sindromul Coriolan Drăgănescu” este diagnosticul și în acest caz.

Articol apărut și în revista ”22”.

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Cine sunt adevaratii „crizatori”?

Din toata aceasta costisitoare, frustranta, murdara, dar, vai, pilduitoare tevatura, remarc cateva lucuri precise: 1. Criza a avut...

Democrație, decizie colectivă, raționalitate, știință, medicină

Mă tem că numele Nongqawuse nu e prea cunoscut. Era o fetiță din tribul Xhosa, din Africa de...

Criza de carburanţi din S.U.A. şi România din anul 1979 şi limuzinele utilizate de politicienii comunişti de la Bucureşti în perioada 1957-1979

În cursul şedinţei din 25 iulie 1979, Nicolae Ceauşescu a propus şi membrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. au aprobat majorarea...

Când sursele de energie care ar trebui să stopeze schimbarea climei nu mai funcționează din cauza schimbării climei…

Toleranța va atinge un asemenea nivel încât oamenilor inteligenți li se va interzicesă mai gândească pentru a nu-i ofensa pe imbecili.Autor...

Preşedintele unui stat eşuat

Preşedintele Iohannis a trecut de la plimbările cu bicicleta şi recomandările practicării terapeutice a golfului la gestionarea crizei sanitare. Ca de atâtea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.