joi, martie 28, 2024

De ce trebuie să demisioneze Roberta Anastase şi conducerea Camerei

Sistemul, ca un film prost

Citesc la ştirile mondene că Nicholas Cage face aici un film a cărui acţiune e plasată tot în România. Dacă înţeleg bine, subiectul filmului este ceva gen „iad pe şosele” şi, la modul figurativ cel puţin, se potriveşte. Traficul din România e departe de a fi ceva foarte angelic sau măcar ordonat. Totuşi, există un gen de filme de acţiune care nu ar putea fi plasat în ţara noastră, nici chiar cu suportul profesionist al vreunei vedete de Hollywood. Genul de filme care ar putea fi rezumat la „individ vs sistem”. Cred că ştiţi reţetele:

„Evadarea”. Un condamnat face un plan elaborat de a ieşi din închisoare, care poate presupune de la evadări cu elicopterul la târâtul printr-un canal mizerabil. E urmărit insistent de poliţie dar într-un final dramatic scapă, dacă e eroul bun. Dacă e eroul rău, e prins şi trimis înapoi la puşcărie. Cum ar fi la noi filmul similar? Condamnatul se duce la un medic şi obţine un diagnostic, are testicolele atrofiate sau e claustrofob şi nu suportă regimul de detenţie. Pe baza lui autorităţile îl pun în libertate şi nu-l mai urmăreşte nimeni. The end. Regizorul nu poate nici măcar să obţină un efect dramatic la obţinerea diagnosticului, indiferent cum ar filma el nu e niciun mister cum se fac lucrurile astea. „Dramă în curtea de judecată” Aici eroii principali sunt avocaţii sau procurorii, judecătorul sau membrii juriului. Avem tactici ale apărării şi acuzării, martori şi dovezi surpriză, pledoarii patetice, suspans până în final când se dă verdictul şi eroul e achitat, dacă e bun, sau condamnat, dacă e rău. Cum ar fi la noi filmul similar? Foarte repetitiv, mă tem. Scena 1. Inculpatul cere amânare, pentru că nu are avocat. Scena 2. Avocatul cere amânare pentru a copia dosarul. Scena 3. Avocatul cere amânare pentru a studia dosarul. Scena 4. Amânare, nu au fost citate corect părţile. Scena 5. Se ridică o excepţie de neconstituţionalitate. Scena 6. Amânare, inculpatul nu s-a prezentat. Scena 7. Amânare… etc. Magia filmului nu poate face multe în situaţia asta, poate să sară peste câteva scene şi să comprime lunile şi anii, dar chiar şi aşa, produsul final nu ar avea nimic dramatic, nici măcar comic.

Ca să poţi face un erou din sistem, fie de partea binelui, fie de partea răului, el trebuie să aibă caracterul lui normal, adică trebuie să fie masiv, mecanic, rece şi redutabil. Nu poţi face erou dintr-un sistem care e debil şi inept. Şi problema nu e doar în sala de cinema. Înainte să exaspereze publicul spectator la un eventual film, „evadarea” în variantă românească exasperează publicul în general. Justiţia românească creează în rândul justiţiabililor şi publicului un sentiment de confuzie şi enervare mai mare decât ar creea un film despre ea spectatorilor.

Un episod în parlament

Am lăsat la final ultimul gen de filme din categoria sus-pomenintă: „drama politică”, bătălia pe o lege dusă până la suspansul ultimului vot din parlament. Nu e doar film, îmi amintesc că au fost cazuri în Camera comunelor din Marea Britanie în care puterea şi-a adus la lucrări parlamentari direct din pat (de acasă sau de la spital) pentru că votul era prea strâns şi riscau să-l piardă. Cum ar fi filmul similar din parlamentul nostru? Pe fondul unui dezinteres general, conducerea Camerei ar număra 170 de voturi pentru, chit că doar 80 de parlamentari sunt prezenţi.

Da, acesta e motivul pentru care preşedinta Camerei deputaţilor şi secretarii de la şedinţa în care s-a adoptat legea pensiilor trebuie să demisioneze. Sunt responsabili pentru un episod de funcţionare debilă şi ineptă a sistemului, sunt responsabili pentru o greşeală, nu pentru o scăpare, sunt responsabili pentru o greşeală deloc trivială. Cererea opoziţiei este cât se poate de legitimă. Fără o asumare a responsabilităţii pentru episodul respectiv sistemul va continua să funcţioneze în acelaşi mod.

Aici am văzut că se aduc două argumente împotriva sancţionării responsabililor. Primul e de tipul „scopul scuză mijloacele”, legea respectivă e bună şi trebuia să treacă. Nu am să intru aici în dezbateri politice apropo de legea pensiilor, pentru că nu am motiv. Problema cu o justificare de tipul „scopul scuză mijloacele” este că, lăsând în confuzie ce anume e un scop şi ce e un mijloc, ajunge în final să scuze orice. Sunt absolut de acord că lipsa unei legi a pensiilor riscă să compromită sistemul de asigurări sociale. Dar lipsa unui minim respect din partea demnitarilor şi instituţiilor faţă de formă, faţă de legi şi regulamente riscă să compromită întreg sistemul. Pe ce temei posibil evitarea primului scenariu intră la categoria „scop” iar evitarea celui de-al doilea intră la categoria „mijloc”?

Al doilea argument este „şi ceilalţi au făcut-o”. La fel ca în cazul anterior, nu contest că afirmaţia e adevărată, ci că are valoare de argument. Faptul că e ipocrit, şi este, nu înseamnă că demersul opoziţiei e mai puţin legitim. Politicienii au mare drag de-a privi orice situaţie prin prisma „ei contra noi”, şi de a găsi justificări în asta. De multe ori, însă, sunt „ei şi ei” contra publicului. Politicienii noştrii au mai prins un mare drag faţă de termenul „cutumă”, termenul sună frumos. Pe bună dreptate; că tot vorbeam de parlamentul britanic, acolo e un întreg sistem care funcţionează pe bază de cutume. Însă doar termenul e la fel, înţelesul e diferit, opus chiar. Căci o cutumă acolo înseamnă o regulă nescrisă pe care o respectă toată lumea pentru că e bună. La noi cutumă înseamnă cel mai adesea o regulă nescrisă şi rea, pe care o adoptă puterea pe temeiul că şi ceilalţi au făcut la fel cât au fost la putere. La ei e un mod de a merge înainte, la noi e o justificare ca să ne învârtim în cerc.

Distribuie acest articol

31 COMENTARII

  1. Citez: „Cererea opoziţiei este cât se poate de legitimă.” As zice ca nu e, atata vreme cat cererea opozitiei se axeaza strict pe persoana Robertei Anastase. Legitima ar fi daca ar cere, asa cum bine ai punctat, demisia intregii conduceri a Camerei Deputatilor, indiferent de culoarea politica. Pentru ca X de la putere a numarat gresit (cu intentie sau nu), dar Y de la opozitie s-a facut ca ploua, sau nu i-a pasat, sau intentionat a lasat lucrurile sa continue pentru a avea pretext de scandal.
    Cererea Opozitiei este nelegitima, in opinia mea, si din alt punct de vedere: nu poti cere demiterea sau pedepsirea cuiva pe motive gen „o tara intreaga a vazut”, „stie toata lumea cum” etc. Exista anumite formalitati de indeplinit, or Opozitia a refuzat sa le demareze, s-a multumit doar sa infiereze la TV frauda. Corect ar fi fost sa puna in miscare mecanismele necesare (habar nu am care sunt, daca nu exista era de datoria lor ca parlamentari sa le creeze) care sa asigure ca respectiva frauda este sanctionata corespunzator).
    Inca un argument, pe care opozitia prefera sa il ignore: din cate tin eu minte, la momentul votarii respectivei legi, opozitia avea mai multi parlamentari in sala decat puterea, deci puteau vota contra legii fara probleme; au preferat insa sa paraseasca sala.

    Sunt insa complet de acord cu titlul: da, R>A. si toata conducerea camerei ar trebui sa demisioneze, ca dezavuare a cutumei mentionate, ca semnal ca vor intr0adevar sa schimbe in bine ceva. Dar nu o vor face, pentru ca asta ar crea un precedent pe cere nici un partid, fie el din putere sau opozitie, nu il doreste. Parerea mea.

  2. 1.Tineti gresit minte, in momentul votului Opozitia parasise sala, deci nu avea cum sa aiba mai multi deputati in momentul votului, Se vede clar in inregistrare, partea de sala unde sta Opozitia era, literalmente, pustie.
    2.,,Exista anumite formalitati de indeplinit, or Opozitia a refuzat sa le demareze, ;; A fost sesizat parchetul, s-a depus oficial de catre PNL, mai departe, poate va raspunde doamna Kovesi de ce inertia institutiei pe care o conduce? In plus, ce alte proceduri legitime mai putea sa faca opozitia?
    3.Din momenty ce atati infractori sunt arestati si apoi condamnati pe baza probelor video, de ce proba video oficiala, inregistrata nu de camerele ,,mogulilor” ci de camerele parlamentului nu o considerati un material probatoriu veridic si suficient?

    • 1. Intr-adevar, la momentul votului Opozitia parasise sala. In acea zi insa aveau mai multi parlamentari prezenti decat puterea, dar au ales sa paraseasca sala pentru ca urma votul pe legea in cauza.
      2. Admit, nu stiu daca parchetul are competente aici. Poate ne lamureste autorul articolului. Insa dupa cum se constata, nici opozitia nu mai pomeneste de treaba cu parchetul. Legat de alte demersuri, puteau cere renumararea atunci pe loc. Au preferat sa inceapa sa strige „Hotii” dupa consumarea evenimentului.
      3. Inregistrarile video au relevanta ca „probe” doar in fata unei instante competente in a judeca o anumita cauza. La TV sunt doar „inregistrari video”, fie ele oficiale sau nu.

      • [Doc spune: am sa moderez foarte strict atacurile la colegii de comentarii.]

        Parchetul are conpetenta oriunde, inclusiv la cotroceni sau parlament.
        Trebuie sa demisioneze toti cei care conduceau atunci sedinta, deci si Delma. pardon Alma.

          • Parchetul nu se poate implica in functionarea interna a camerelor. Autonomia parlamentului, faptul ca fiecare camera a parlamentului are control exclusiv asupra functionarii ei, este un principiu de baza a sistemului politic democratic.

          • Multumesc pentru confirmare. Consecinta e ca demiterea RA poate fi fortata doar prin utilizarea mecanismelor prevazute de regulamentul camerelor, indiferent cat de evidenta ar fi in ochii opiniei publice frauda.

          • Radu,

            eu nu spun ca demisia dnei Anastase trebuie fortata de cineva sau cumva. Eu zic ca dna Anastase impreuna cu secretarii sedintei respective ar trebui sa isi dea demisia. Daca ar face-o din proprie initiativa ar fi cel mai bine.

          • Doc, nici eu nu afirm ca ar trebui demisa Roberta Anastase, desi poate chiar si asta ar constitui o premiera cu posibile consecinte pozitive pentru activitatea viitoare a parlamentului. Demisia ei si a celorlalti care au condus respectiva sedinta ar fi chiar mai bune. Demisia din proprie initiativa ar fi un gest absolut extraordinar, deci nu e de asteptat in viitorul apropiat.
            Ce incerc sa zic este ca opozitia, daca dorea intr-adevar sanctionarea respectivei fraude, trebuia sa urmeze procedurile corespunzatoare prevazute in regulamentul camerei, nu sa se preteze la nesfarsitul circ al boicotului activitatii camerei, in baza unor argumente de genul „a vazut o tara intreaga”. Urmarea procedurilor din regulament ar fi fost absolut legitima, circul actual nu este, cel putin in opinia mea.

  3. Buna ziua.
    Asa, ca fapt divers, off topic si rupt din context, cu Alexandru Mazare, votant la doua cartele si mai ales cu nepoata Noricai Nicolai ce trebuia facut? Cu ce este mai grava ipotetica fapta acum decat celelalte?
    Sigur ca nu se justifica una prin cealalta dar de ce acum o fapta devine de netolerat si alta data a fost tratata lejer, aia cu nepoata intrece orice imaginatie sanatoasa!

    • Gino,

      conducerea Camerei ar trebui sa reia votul atunci cand se voteaza la doua cartele, iar responsabilii ar trebui sanctionati conform regulamentului, mergand pana la excluderea temporara. Accesul persoanelor straine in plen este, de asemenea, interzis, responsabilii (dna Nicolai, nu nepoata ei) ar fi trebuit, de asemenea sanctionati.

  4. Inainte ca sa se puna in discutie demisia cuiva, este necesar sa se clarifice regulamentul, sistemul de votare.
    Admitind ca Roberta Anastase va demisiona, cine garanteaza ca urmatorul nu va fi intimpinat cu aceiasi cerere?
    Intimplari ca ale R. A. au fost multe in Parlament si ca sa dispara trebuie inlaturat votul prin ridicare de miini.

    • Sustin ideea cu eliminarea votului prin ridicare de maini, e cel putin primitiva. Mai mult, cred ca si votul cu bile ar trebui eliminat.

    • Victor,

      nu as cere demisia conducerii Camerei daca ce s-a petrecut la legea pensiilor ar fi fost cauzat de o deficienta a sistemului de vot, sau ar fi fost in orice fel o scapare.

  5. De acord. Trebuie facuta o distinctiie clara intre institutii si persoane. Absenta unei demisii, si a unui precedent, arata calitatea morala a celor implicati.
    Dar…”Legile, votate fara majoritate” de la Ziare…. E chestia asta pe bune? Daca e pe bune atunci avem un precedent iar institutiile noastre tot asa de gunoase ca pe vremea RSR. Daca e pe bune atunci noii mei idoli vor fi domnul Gadea si Mircea Badea (si nu M.Damian) ;-)

    • Dl. Tio Referitor la …”Legile, votate fara majoritate” de la Ziare… articol pe care d-vs il invocati,
      daca a-ti fi citit articolul in intregime, a-ti fii gasit si urmatorul pasaj „propunerea PD-L-ului, prin care se elimina obligativitatea cvorumului pentru SEDINTELE BIROULUI PERMANENT al acestui for legislativ, deciziile putand fi luate cu majoritatea celor prezenti”
      oricum e o deviere de la subiectul discutiei…

      • „Opozitia are sapte membri in Biroul Permanent, in timp ce Puterea are doar 6 membri.”
        Aici e explicatia. Eu credem ca au majoritate deja si doar vor sa chiuleasca. Asa cum au facut in cazul discutat mai sus. Asa ca e relevant….dar multumesc oricum pt dragalasenie Dodule (sau cine esti)

  6. Cu sau fara demisia Robertei Anastase, trebuie rezolvata problema de fond. Eliminarea oricarui tip de vot cu exceptia celui electronic e mult mai importanta decit demisia unuia sau altuia. E mult mai usor sa lucrezi la cauza decit sa pedepsesti efectul.

  7. Eu cred ca, atat titlul cat si argumentele sunt eronat/fals formulate.
    Intamplarea, devenita subiect/arma de rafuiala politica isi pierde morala, invocata fiind de „recidivistii” dedulciti la numarat de voturi/maini din doi in doi de ani buni. Daca o atare practica ar fi reprezentat o exceptie care confirma regula si „frauda” ar fi clamata de onesti cetateni „oripilati” de furtul secolului, sanctiunea invocata de tine ar fi justa, etica si politically correct.
    Cand insa sanctiunea nu are un caracter moral, reparator si educativ, aplicarea ei isi pierde caracterul justitiar. In cazul de fata este evident ca, intamplarea cu pricina, pe fond, o banala si uzuala cutuma a unui imoral si cinic corp politic, nu a facut sa tresara nici o inima „viteaza” vre-o 3-4 zile, devenind, din simple si uzuale motive politicianiste un pretext, gasit cu geniala oportunitate de vre-unul dintre „capetele” pesediste (eu pariez pe eminetul chitibusar intr-ale procedurilor juridice, Sova).
    De ce titlul si ergumentele d-voastra imi par o falsa indignare/pudoare ??? pentru ca demisia actualei conduceri a Camerei, ar fi oportuna si corect aplicata daca ar fi ceruta/invocata de electoratul roman, de opinia publica nepartizana, fanatizata si oportunista.
    La fel cum, aceeasi opinie publica/electorat roman ar trebui sa mearga pana la capat cu „curatarea” grajdurilor lui Argus, cerand demisia tuturor alesilor ce au abdicat, in special in ultimul an, de la minima lor obligatie, aceea de a legifera, dezbate, compila si sustine in parlament (in banci, in comisii,etc.) interesele mandatantilor lor.
    Altminteri, respectiva sanctiune nu va fi decat un alt ipocrit si inutil joc de glezne.

    • Luminita,

      nu pot nicicum sa ma impac cu aceasta logica compensativa, sau cum vrei sa ii spui. Tu zici: „si ceilalti au facut-o”, asa este, haide sa aplicam atunci acelasi standard tuturor, nu? Nu inteleg de ce concluzionezi ca n-ar trebui sa aplicam standardele astea nimanui…

      • Se pare ca nu am fost indeajuns de explicita, nu pledez pentru nesanctionarea unui fapt reprobabil, subliniez doar inutilitatea sa in plan moral si procedural atata timp cat ” calaii/judecatori” sunt din aceeasi tagma cu impricinatul.
        In conditiile in care, cum spuneam, faptul incriminat a fost copios practicat de „acuzatorii” ce se pretind acum Alba ca Zapada, o eventuala sanctionare ar avea doar un caracter de antzartz politic, de polite platite intre adversari, nicidecum un caracter de exemplu moral. Gestul ar fi savurat cu un festin grandios la bufetul parlamentului de o gasca de politicieni cu nimic mai presus decat personajele „pedepsite”, politicieni ce nu vor invata/intelege nimic din sanctiunea cu pricina.

    • „Grajdurile” alea mitologice erau ale lui Augias. Cu Argus, cel care vedea cu tot corpul, s-ar putea face numaratoarea voturilor!

    • Aceasta „banala cutuma” nu este deloc banala deci nu ar fi trebuit niciodata trecuta cu vederea. Faptul ca a fost pana acum trecuta cu vederea nu inseamna deloc ca trebuie trecuta de acum in continuare cu vederea.
      Exista mult prea multe „banale cutume” care n-ar trebui trecute cu vederea. Sa le enumar numai pe cele ale noastre, ale celor de la talpa tarii: plata la negru, eschivarea de la taxe, darea de mita. Trebuie si ele pururi si in vecii vecilor trecute cu vederea? Dar nenumaratele nereguli ale parlamentarilor, guvernantilor, conducerilor locale, trebuie si ele trecute in continuare cu vederea? Sa trecem cu vederea ca sefilor de politie li se pare normal sa se ascocieze cu camatarii? Sa trecem cu vederea ca sefii de partid conduc agentii de prostitutie?
      Adica, ne merge noua ca tara chiar atat de bine incat sa ne putem permite sa spunem „merge si asa”?
      Bineinteles ca aceasta demisie nu ar trebui sa ramana un eveniment singular, dupa cum bineinteles ca ea nu se va intampla nici in urmatorii 50 de ani. Poate vor incepe insa sa cada alte cutume, pentru inceput unele mai mici.

  8. In contextul dat, demisia Robertei Anastase ar fi ca si cum la un meci de fotbal unde toti faulteaza il dam afara de pe teren pe capitanul echipei care a reusit sa dea gol ajutandu-se de un fault. Este important sa precizam, in context, ca majoritatea jucatorilor din ambele echipe sunt niste nulitati… nu sunt capabil sa joace altfel.
    Ce rezolvam? Problema fundamentala este cu totul alta. Se joaca fara arbitru!
    Este trist ca lipsa acestui ‘arbitru’ a deveni atat de comuna incat nu mai este observata nici macar de autorul articolului, care de obicei vede dincolo de aparente.

  9. in jumatatea plina a salii,prezentata la tv apare si decedatul Timis.Bag seama ca asta nu intereseaza pe nimeni.A venit omul din groapa sa fie al optzecilea votant.

  10. sinteti sclavul lui patriciu
    sinteti vindut kgb-ului
    vreit ca romania se se zbata in continuare in mocirla , nu vreti sa se modernizeze

    • Gogu,

      daca modernizarea inseamna ca legile si regulamentele devin facultative atunci nu vreau sa se modernizeze. Tinand cont ca situatia din articol nu e deloc noua, cred ca avem nevoie de modernizare exact in sens opus.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Miron Damian
Miron Damian
Miron Damian scrie analize politice pe forumuri începând cu 2002, sub pseudonimul Doc. A colaborat cu ziarul Cotidianul si cu revistele Dilema Veche si Revista 22. Din 2006 are blogul propriu în cadrul Hotnews, "Inventarul Stricăciunilor Politice"

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro