luni, aprilie 22, 2024

De ce UE ar putea reintroduce vizele pentru moldoveni în mai puțin de un an

Eliminarea vizelor de călătorie în Uniunea Europeană pentru cetățenii Republicii Moldova a creat entuziasm pe ambele maluri ale Prutului, măsură fiind văzută, pe bună dreptate, că un pas istoric în direcția apropierii Moldovei de Uniunea Europeană. Deși evenimentul a creat mult euro-entuziasm alimentat și de unii candidați români la alegerile europarlamentare care mizează pe voturile moldo-românilor, ar fi necesară totuși, o revenire cu picioarele pe pământ. Altfel, riscul că vizele să fie reintroduse este foarte mare. Vom explică în continuare de ce.

Pentru început merită făcută o precizare. Pe 28 aprilie 2014 s-a eliminat obligativitatea vizelor de călătorie de scurtă durată în țările membre Schengen și cele care s-au angajat să aplice în totalitate acquis-ul Schengen (Cipru, Croația, Bulgaria, România). Acest lucru înseamnă că cetățenii moldoveni pot călători în aceste state europene (unele membre UE altele nu) pe perioade scurte de maxim 90 de zile în decurs de 6 luni şi cu condiția de a poseda un pașaport biometric. Astfel, moldovenii posesori de pașapoarte biometrice nu vor mai trebui să meargă la consulat și să plătească taxa de viză ci vor merge direct la aeroport. Atât și nimic mai mult. Eliminarea vizelor nu înseamnă nici dreptul de a se stabili și a trăi liber pe teritoriul Uniunii Europene și nici dreptul de a munci liber, acestea fiind în continuare limitate și reglementate pe bază de permise de muncă și de ședere.

Marele pericol care vine o data cu această măsură este însă de a consideră eliminarea vizelor ca un avans ireversibil și care va duce invariabil către deplină integrare a Moldovei în UE. În realitate, cu cât Moldova se apropie mai mult de UE, cu atât crește nivelul de responsabilitate atât al liderilor săi cât și al cetățenilor, lucru pe care nici România nu l-a înțeles foarte bine atunci când a fost în aceeași situație. Eliminarea vizelor, în acest caz, vine cu responsabilitatea, în primul rând a cetățenilor moldoveni de a respecta regulile europene și în special condițiile stabilite de Regulamentul nr 539/2001.

Mai precis, liderii politici și cetățenii moldoveni ar trebui să privească cu mare atenție către așa zisul „mecanism de suspendare” care stabilește condițiile în care unui stat terț i se pot reintroduce vizele în cazuri de urgență bine stabilite. Această măsură a fost introdusă în regulamentul citat mai devreme chiar la finele anului 2013 pe fondul presiunilor migratorii venite în urmă liberalizării vizelor pentru Balcanii de Vest și prevede trei mari situații care ar justifica suspendarea exonerării de vize. Prima dintre acestea este creșterea „bruscă și substanțială” a numărului de șederi neautorizate pe teritoriul unui stat membru comparativ cu situația din urmă cu un an sau cu 6 luni de la momentul eliminării vizelor. Termenul de „substanțial” este lăsat în mod voluntar la interpretarea fiecărui stat membru însă se precizează procentul de 50% că și cifră estimativă de la care suspendarea vizelor poate fi activată. Dacă ne uităm la cifrele statistice disponibile, vedem că numărul de cetățeni moldoveni descoperiți în condiții de ședere ilegală pe teritoriul UE este de puțin peste 2000 de persoane. Cu alte cuvinte, dacă cifră ar ajunge pe la 3000, lucru deloc de neconceput, statele UE ar avea destule motive să ceară reintroducerea vizelor.

A doua mare condiție pentru reintroducerea vizelor este o eventuală creştere bruscă şi substanţială a numărului de cereri de azil în țările UE coroborată cu o rată de acceptare a acestor cereri de azil de mai puţin de 3-4 procente. Deocamdată, acesta nu este un motiv de îngrijorare, însă ar putea deveni foarte ușor în cazul în care cetățenii moldoveni ar începe să depună cereri nefondate de azil, așa cum avem exemplul cetățenilor cehi care, o dată eliminate vizele pentru Canada au profitat pentru a solicita azil și a beneficia de condițiile generoase oferite de acest stătut. Urmarea a fost bineînțeles, reintroducerea vizelor de călătorie în Canada după mai puțin de un an.

În fine, a treia mare condiție pentru declanșarea mecanismului de suspendare este creșterea substanțială și bruscă a numărului de cereri de readmisie refuzate trimise de un stat membru și respinse de autoritățile moldovenești. Aici, problema nu este legată de cetățenii moldoveni ci de cetățeni ţărilor terţe care au intrat în mod ilegal în UE după ce au tranzitat Moldova. Altfel spus, este esențial ca Moldova să își securizeze frontierele pentru a nu deveni o poartă de intrare a imigranților ilegali către UE, lucru dificil ținând cont de situația din Transnistria, Ucraina sau Rusia.

Potrivit regulamentului citat, oricare stat membru poate cere Comisiei să activeze mecanismul de suspendare dacă una sau mai multe dintre condițiile expuse mai sus ar fi întrunite. Mai departe, Comisia ar avea 3 luni să analizeze situația și să ia o decizie privind suspendarea exonerării de vize. Îngrijorător este faptul că această decizie ar fi luată printr-un act de implementare adică fără măcar să consulte Parlamentul European unde eurodeputaţii români ar putea încerca să blocheze decizia.

Ținând cont de faptul că peisajul politic european se anunță deja a fi influențat  tot mai mult în viitorul apropiat de partidele eurosceptice adepte ale politicilor imigraționiste stricte, este absolut necesar ca Moldova și moldoveni să trateze cu multă responsabilitate această posibilitate de a circula liber în Europa, altfel riscând în mod cât se poate de real că vizele să fie reintroduse în mai puțin de 1 an. Astfel, este fundamental ca autoritățile din Republica Moldova sa depășească faza euforica a momentului şi să comunice propriilor cetățeni responsabilitățile ce decurg din eliminarea vizelor de călătorie în Uniunea Europeană astfel încât să conștientizeze că respectarea regulilor este condiția continuării procesului de apropiere de UE.

În plus, dacă în România migrația celor aproape 4 milioane de români a dus mai degrabă la efecte pozitive precum scăderea șomajului sau crearea unei plase de siguranță sociale pentru cei rămași acasă reducând presiunea asupra bugetului de stat, continuarea migrației în masă a moldovenilor ar duce la scăderea sub cotele critice a forței de muncă interne şi astfel a atractivității pentru investițiile străine. Prin urmare, sărbătoarea eliminării vizelor vine şi cu doua provocări majore pentru autoritățile din Moldova: evitarea continuării migrației în masă pe fondul noului drept de a circula fără restricții şi responsabilizarea cetățenilor în a respecta regulile europene.

Europuls este o organizaţie ce are scopul de a promova procesul de integrare europeană în România dar şi de a contribui la dezvoltarea unui spaţiu public european. Europuls urmăreşte să încurajeze dezbaterile publice pe teme europene prin articole și studii, precum și prin organizarea de dezbateri și conferinţe, fiind inițiatorul şi principalul organizator al Eurosfat (www.eurosfat.eu), cel mai important forum anual din România dedicat dezbaterilor pe teme europene. Mai multe detalii pe www.europuls.ro.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Ce vize?!! Trebuie accelerata repunerea in drepturi privind cetatenia romana! In maxim 3-4 ani toti cetatenii RM doritori ar trebui sa aiba cetatenie romana! Redobandirea cetateniei RM ar trebui sa fie la fel de simpla si rapida precum obtinerea unei vize de flotant!

  2. Astea sunt povești de adormit copiii sau comandă directă de la Russia Today.

    Pentru cine a mai avut cunoștințe plecate la muncă în diverse țări pe vremea când România era în aceeași situație (între 2004 și 2007 that is) e cunoscut faptul că nevoia de angajați e mai mare decât respectarea reglementărilor oficiale. O cunoștință aflată în perioada respectivă în Italia chiar și-a uitat pașaportul într-o cabină telefonică, după ce depășise cele 3 luni și teoretic se afla ilegal acolo. Plus că mai și lucra, la fel de ilegal, într-o fabrică de confecții. Iar după o săptămână i-au adus carabinierii pașaportul acasă :)

    Pentru că indiferent ce spuneau reglementările de la Bruxelles, primarul locului știa el mai bine că e nevoie de angajați mulți, pentru ca economia locală să meargă. În practică, Italia și Spania reglementează din când în când situația celor aflați ilegal în acele țări, iar singurii care au probleme sunt infractorii. Pe oamenii care se duc să muncească cinstit nu-i întreabă nimeni nimic, chiar dacă teoretic se află ilegal acolo și lucrează la fel de ilegal.

    Știu că asta e greu de imaginat pentru România, unde funcționarii publici și polițiștii ar vâna pe oricine, măcar pentru șpagă, dacă nu de altceva, dar țările civilizate funcționează altfel. E nevoie de mecanisme oficiale de repatriere, pentru cei care sar calul, dar oamenii cinstiți sunt bine primiți oriunde, spre deosebire de România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alin Cristian Mituta
Alin Cristian Mituta
Alin Mituţa este director executiv al Platformei România 100. El a fost director de cabinet/secretar de stat al prim-ministrului Dacian Cioloș după ce în prealabil fusese director de cabinet al șefului cancelariei premierului, Dragos Tudorache. Înainte de cooptarea în guvernul Cioloș, Alin a urmat o carieră în funcția publică europeană, lucrând pe rând la Consiliul Uniunii Europene, la Parlamentul European și la Comitetul Economic și Social European. Totodată, este fondator și fost director al think-tank-ului specializat în politici europene Europuls – Centrul de Expertiză Europeană. În cadrul activităților sale, s-a ocupat de teme precum spațiul Schengen, politica europeană a vizelor, migrație, precum și de coordonare intra și inter-instituțională. A absolvit un master în afaceri europene la Institutul de Studii Politice din Paris - Sciences Po (2009) și are, de asemenea, două licențe în științe politice și în studii europene din partea Universității Paris X (2007), respectiv a SNSPA București (2007).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro