joi, mai 6, 2021

…de la „Ana are mere” la „Xenia are pix” – si putin mai incolo (II)

…daca ne multumim sa spunem ca principala provocare a traditiei e modernitatea nu am avansat dincolo de enunturi de genul “Ana are mere”. De buna seama, cata vreme ‘traditie’ vine de la ‘tradere’,i.e.,  ‘a inmana, a da mai departe’, iar ‘modern’ de la ‘modus’, i.e., ‘fel de a fi’ – presupunandu-se ‘hic et nunc’, aici si acum, n-avem a ne mira. La urma urmei, acelasi Machiavelli care vorbea despre “delle cose moderne” se lauda si ca va vorbi despre om “asa cum este” nu cum au vrut altii, din vechime, sa si-l imagineze si sa-l “dea mai departe” asa cum l-a primit. Daca acestei constatari i-o mai adaugam si pe aceea ca modernitatea se caracterizeaza prin rationalism sceptic, prin punerea la indoiala a tot si a toate, am avansat pana la enunturi de genul “Xenia are pix”.

Nu e putin lucru, dar e inca insuficent.

(a)    Ana are mere – dar daca nu are? Daca are pere? Sau daca nu Ana, ci Xenia are, in realitate, mere? Sa luam doar doua exemple, dintre cele mai … traditionale. Antigona lui Sofocle a fost mai tot timpul prezentata ca o luptatoare pe fromtul feminismului, al libertatii, al emanciparii de sub tiraniile de tot felul. La o privire mai atenta, insa, Antigona nu face decat sa se incapataneze in respectarea traditiei. Ea vrea sa isi ingroape fratele dupa datina. Nu legile cetatii, nu legile lui Creon conteaza, ci legile zeilor. Iar pentru asta e gata sa moara. Batranul cititor al oracolelor, invocate sa transeze disputa, raspunde ca de aceasta data, zeii au tacut. Oracolul a refuzat sa raspunda. Surprinzator, nu? N-am inventat noi gaura de la macaroana. Zeii nu se baga in aceasta disputa – dar asta, in sine, nu-i un semn bun, ceea ce se dovedeste cu varf si cu-ndesat la sfarsit. Suntem asadar indrituiti sa spunem ca Antigona este, de fapt, o rebela pentru cauza traditiei, iar Creon, un tiran cat se poate de modern?

Alt exemplu, si mai celebru – Socrate. Socrate e acuzat, judecat si condamnat la moarte pe motive de … modernitate: nu crede in zeii cetatii, corupe tineretul, facandu-l sa se indoiasca de legile care tin Atena in viata. Traditia, s-ar putea spune, il acuza asadar pe Socrate, ea il judeca si condamna la moarte. Ce exemplu mai bun vreti pentru confruntarea dintre traditia obscurantista si modernitatea rationala?

Ei bine, altul, ceva mai convingator. Pentru ca, din nou, la o privire mai atenta, cazul lui Socrate e exemplar, dar din motive mai degraba opuse. Pe de o parte, daca e sa acceptam faptul ca Socrate e exponentul modernitatii, trebuie sa admitem sic a exista o intreaga traditie socratica, tipic europeana [Nota: Nu spun occidentala, pentru ca ar fi putintel ipocrit sa numaram Grecia in Europa de Vest cand ne convine, si in Est, cand vorbim de criza.] Daca-i asa, atunci traditia modernitatii incepe inca din anticihitate.

Pe de alta parte, in apararea sa, Socrate sustine ca nu a negat niciodata existenta zeilor – cum ar putea nega zeii cata vreme se increde intr-un daimon? – si se supune legilor cetatii, acceptand mai degraba sa moara decat sa le incalce. In plus, democratia ateniana pe vremea lui Socrate era relative tanara, la fel si legile ba chiar si zeii (de fapt, in Republica, Socrates tocmai mergea sa vada festivitatile in onoarea unei noi zeitati). Afara, deci, de situatia in care noi stim mai bine decat Socrate ce credea Socrate, va trebui sa acceptam ca relatia lui cu modernitatea si traditia e nitzel mai complexa decat ni se prezinta de catre suporterii neconditionati ai modernitatii.

Nu e, asadar, chiar atat de limpede pe cat credeam in clasa intai ca Ana are mere. Si-atunci nu ne ramane decat sa suspectam ca, poate, doar poate, nici Xenia nu are, in realitate, pix. Poate ca modernitatea nu se caracterizeaza de fapt prin rationalism sceptic. Poate e mai dipsusa sa accepte adevaruri servite pe tava decat ne imaginam. Poate ca propozitia “modernitatea se caracterizeaza prin rationalism sceptic” nu e decat un astfel de adevar servit pe tava pe care il inghitim fara sa-l analizam critic. Poate.

(Va urma – in masura timpului disponibil. Deocamdata merg la colindat.)

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. hehe , ce mai titlu de articol… ” Despre traditia kitsch-ului si kitsch-ul traditiei ” . Bravo , tare joc de cuvinte . Oare l-am mai vazut? In forma asta sau in alta forma ? La toate televiziunile ? Constructie verbala facila . Kitch sa fie ? Hehe , DA .

  2. Ana are pede nu mere. Sau n-are?Basescu modernizeaza statul roman sau nu-l modernizeaza..Basescu a vrut sa fie ca Antigona dar a fost numai anti…Ce a vrut sa spuna Basescu ca Boc are pix? Ca poate taia orice venit? La ei modernitatea statului e atunci cind poti sa faci ce vrei cu banii statului fara sa dai socoteala. Sa iei bani de la unii si sa dai la altii ,sa-ti lasi lefteri compatriotii si sa le spui ca „traiesc bine „(fereasca dumnezeu de mai rau ),sa lasi statul -pe cetatenii sai -impovarati de datorii pentru multe zeci de ani,dar tu sa te lafaiesti in cheltuieli fara nici -un rezultat.asta emodernizare ? Dar va ajunge si timpul-modern’- cind Basescu nu va mai putea dicta „modernitatea” statului, si cind Boc nu va mai avea pix., si intreaga lor politica va da chix.

      • Domnule Fumurescu, nici pe departe nu am vrut sa ma refer la vreo conspiratie. Pur si simplu am remarcat de ceva timp incoace o usoara alunecare a autorilor de pe Voxpublica spre zari mai calde.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

PNRR: Eșecul din spatele unui succes cosmetizat

Pe măsură ce se devoalează noi informații din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se poate observa că acest plan este...

Bursa din America – gazda unicornilor

Listarea UiPath a încântat publicul avizat din România, unde s-a comentat în termeni de ”o listare de succes”, ”finanțare de miliarde”, ”avalanșă...

Și în România este confirmat începutul declinului pandemiei Covid-19 (Actualizat)

După o așteptare nu agreabilă, evoluțiile de după 20 aprilie au început să devină pozitive și la nivelul ratelor de mortalitate iar cele două curbe și-au armonizat mișcările descendente. Armonizarea nu a survenit după două săptămâni, cum era de așteptat din evoluțiile anterioare şi din alte ţări, ci după trei săptămâni, cea de a treia consemnând o surprinzătoare recrudescență a mortalității.

Voi, treziți-vă!

Cezar Victor Năstase este convins că: ”Dacă s-ar reintroduce pedeapsa capitală aceasta ar trebui aplicată în primul rând cozilor de topor și...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro