joi, martie 28, 2024

De la fotbal la descentralizare: România şi guvernarea social-liberală

Mai mult ca niciodată în istoria  postcomunistă, partidul este în toate şi în tot.  Imaginea oficialităţilor PSD pe ecranele de televiziune, convocate spre a încuraja naţionala de fotbal pe cale de a rata încă o participare la un turneu mondial, este barometrul grotesc al derivei democratice.Există, la nivelul actualului segment ce gestionează  destinele României, o insaţiabilă poftă de control, un apetit pentru extinderea nemăsurată a zonei pe care o deţine şi o administrează, in mod arbtitrar şi netransparent. Iminenta adoptare,prin angajarea răspunderii guvernamentale, a proiectului de lege privind descentralizarea este  punctul culminant  al unei evoluţii istorice şi debutul unei noi epoci, cu mult mai brutale şi mai rapace decât cele anterioare.

Detaliul că o lege de asemenea factură este trecută prin recursul la asumarea răspunderii este, în sine, irelevant pentru Primul Ministru al României şi cabinetul său. În cele din urmă, rostul Camerelor este acela de a fi în acord cu Guvernul, iar rostul Guvernului este de a şti ce este mai bine pentru ţară. Discursurile din vremea opoziţiei, reclamând recâştigarea demnităţii Parlamentului, sunt  amintire.  Maniera de a proceda a actualei puteri împinge la paroxism un precedent constituţional de care  se serviseră şi  cabinetele anterioare.Ca şi în cazul  ordonanţelor de urgenţă, în locul  argumentelor  raţionale ce ar justifica o asemenea strategie se preferă argumentul de forţă al echilibrului de voturi consacrat de urne.

Gestul de angajare al răspunderii este expresia ascensiunii de neoprit a castei de potentaţi locali în numele căreia legiferează şi acţionează puterea USL. Rolul privilegiat al ministrului Dragnea traduce această preeminenţă imposibil de mascat. După ani şi ani de acumulare de resurse materiale şi de capital simbolic, stăpânii de judeţe ai României doresc să îşi vadă statutul  codificat şi puterea lor garantată. Adaptabilitatea lor este evidentă. După cum şi alocuţiunea din parlament a Premierului indică, valorile pe care le invocă, în mod programatic, proiectul de lege sunt dintre cele mai nobile. Ascultând oratoria de la tribună, ai fi tentat să crezi că visul secular al subsidiarităţii prinde contur în România,ca prin miracol. Comunităţile sunt  întărite, iar apropierea de nivelul decizional local este un factor salutar. Ţinta este, evident, ca în atâtea ocazii, sincronizarea europeană.

Descentralizarea pe care o iniţiază  noul proiect de lege nu are nimic în comun cu generozitatea unor idealuri europene, după cum  are ca obiectiv  nici consolidarea guvernării libere la nivel judeţean. Distanţa dintre impostură şi realitate se cere observată şi subliniată, apăsat, spre a evita riscul căderii în   potemkiniadă. Prin creşterea, semnificativă, a atribuţiilor Consiilor judeţene se oficializează, în fine, decuparea României în satrapii care vor fi apanajul unui potentat şi al grupului său economico- politic. Este suficient să examinăm moravurile elitei ce îi regrupează pe susţinătorii descentralizării actuale spre a anticipa direcţia în care va evolua noul curs al politicii din teritoriu. Perspectiva  întăriri dimensiunii neo-patrimonialiste a guvernării locale şi naţionale este o realitate pe care nu o mai putem  ignora.

A fi criticul actualei variante de descentralizare nu  înseamnă a milita pentru menţinerea centralismului debil şi corupt. Dimpotrivă.  Implică opoziţia faţă de un scenariu de dezvoltare ce va exacerba racilele vizibile acum în sistemul administraţiei centralizate. Descentralizarea social- liberală condamnă la servaj politic întregi comunităţi. România însăşi este reîmpărţită, pe termen mediu şi lung, spre a satisface voracitatea unei elite prădătoare.

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. Dle I.Stanomir,sunt de acord cu dvs,de la primul pana la ultimul cuvant al acestu articol!
    Problema mea este tocmai aceasta:eu nu sunt profesor si nici specialist in Drept Constitutional la Universitatea din Buc,dvs da!
    Dincolo de constat,dincolo de exprimarea dezacordurilor absolut legitime,ce faceti concret dvs si cei ca dvs???Trebuie sa existe si O SOLUTIE care sa contrazica dezastrul anuntat al Ro,gasiti-o,este responsabilitatea celor ca dvs!
    Aud si citesc in media romaneasca despre numerosi oameni de buna credinta,intelectuali sau profesionisti in diferite domenii,politicieni,etc,care stiu exact ce se planuieste,unde se abuza,unde se greseste,dar pana azi nimeni nu a reusit sa „deranjeze” macar,planurile aliantei USL care duce Ro de rapa!
    Poate ca daca v-ati alia si dvs cu alti oameni,pentru care interesul national primeaza,ati avea un real succes,pentru binele nostru,al tuturor!

    • Draga Ela, ceea ce continua sa ma uimeasca este convigerea dv ca este bine pentru toata lumea ce credeti dv si multii fac acelasi lucru binele lor devenind bine absolut. Cred ca sunteti fericiti pentru ca stapiniti adevarul absolut sau vi se potriveste citatul biblic pentru cei fericiti.
      Am citit articolul crezind ca gasesc ceva despre doctrine politice. Dezamagire. Vorbe de sprit, Dealtfel si alianta asa numita social-liberala este o timpenie fara margini din punct de vedere doctrinal. Cinstit era sa se numeasca – Hai sa facem o gasca sa luam puterea politica de la cealalta gasca.
      ,, O societate fara printipii, va sa zica ca nu le are”

  2. Cred că e vorba de ”greaua moștenire”, însă la modul serios. Dictatura lui Ceaușescu a născut mii de mici ceaușești, care nu mai au astăzi posibilitatea să-și urmeze cu-adevărat vocația, însă fac și ei ce pot :P

    Vestea bună ar fi că lucrurile merg din ce în ce mai mult spre ridicol, adică rezolvarea se apropie și ea, încet-încet. Adrian Năstase era capabil la modul serios să re-creeze Partidul-Stat, dar atitudinile lui Ponta în direcția asta sunt doar o glumă proastă.

  3. @ Ela
    Citesc cu un real interes comentariile dumneavoastra la articolele de pe aceasta platforma si in general sunt de acord cu ele. Parerea mea este ca oamenii despre care vorbiti, foarte rar au o atitudine nepartizana. Eu i-as imparti in doua mari parti pe intelectualii autenci, universitarii, bunii profesionisti etc : in cei care nu au nicio atitudine publica si in cei care sunt partizanii unui partid, curent ,personalitate politica etc. Sunt extrem de putini cei care au au o pozitie echidistanta, de o perfecta vericalitate si si-o exprima si de aceea nici nu se pot asocia si impune o anumita atitudine. O sa va dau un simplu exemplu, desi nu cred ca fac bine : Domnul Tismaneanu. In cartile sale si in articolele de istorie a doctrineleor politice si a unor evenimente politice mai vechi se vede la tot pasul omul de stiinta, abordarile academice. Cand se refera la plitica actuala romaneasca se simte imediat partizanatul politic in sensul ca persoanelor pe care le agreeaza le trece cu vederea unele derapaje importante doar pentru ca intr-o anumita situatie acestea au actionat asa cum spera domnul Tismaneanu, iar adversarii personajului in cauza au devenit obiect de critica si pentru domnul Tismaneanu. Stiti bine la cine ma refer.
    Aceasta situatie nu este noua, s-a intamplat si inainte de 1989 si inainte de razboi, deci slabe sperante sa se schimbe prea curand.

    • @adrian petreanu,multumesc,si eu va impartasesc multe din ideile pe care le exprimati,cu tact si fara inversunare (calitati foarte rare!!!) pe aceasta platforma.
      Parerea mea este ca niciun om nu va face vreodata unanimitate,nimeni nu poate fi perfect echidistant,sau absolut impartial,si este normal,deoarece e uman,sa fie asa!In concluzie,nu caut perfectiunea ci singularitatea,acea sclipire pe care uneori o detectez la unul sau altul din eminentii intelectuali pe care am sansa sa-i citesc si aici…De cele mai multe ori insa,sunt infranata in elanul meu de insasi cei pe care-i consideram capabili de „miracole”!
      Pentru ca vorbiti de Dl V.Tismaneanu,imi amintesc ca-mi raspundea la un moment dat,ca nu este rolul sau sa se implice,altfel decat o face,in viata politica romaneasca…Altui domn, profesor la Universitatea Buc,in contextul polemicii despre plagiatul lui Ponta,pe care-l condamna fara echivoc,i se parea nepotrivit sa manifesteze public,impreuna cu studentii sai care-i impartaseau ideile…Mi-a spus clar,dar si ironic,ca asta nu este in fisa postului sau!
      Ca si in cazul de fata,constat ca multe persoane de buna credinta continua sa se revolte,dar o fac tacit si izolat,si asta ma exaspereaza!Nu cred ca diferentele de sensibilitati politice ii impiedica sa se solidarizeze pentru o cauza nobila,nationala,ci mai de graba propriul lor ego,probabil un pic supradimensionat…!??

      • Majoritatea autorilor si nu numai acestia se multumesc sa-si etaleze competentele, rar dau dovada ca inteleg cu adevarat ce se-ntampla, diferenta dintre teorie si practica/viata reala constituie un handicap de cele mai multe ori insurmontabil. Astfel se explica si mai rarele cazuri in care se propun solutii, fara a angaja vreo responsabilitate, in cel mai fericit caz au loc dezbateri intre necunoscuti, in mod firesc fara nicio finalitate.

  4. Eu cred ca Dl. VV Ponta a explicat mereu de ce da ordonante. Altfel Dictatorul ar retrimite legile inapoi si ar impiedica mersul tarii „spre viitorul luminos”.
    Oricum se amesteca si lasa fara locuri de munca pe cei de la Rompetrol. Dictatorul plus „prietena” lui Mona Pivniceru. Iar acum va lasa fara salarii marite pe atitia votanti ai comunistilor deghizati!
    Conducatori de …..(cenzurat)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ioan Stanomir
Ioan Stanomir
Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro